2. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic
Societatea Comercială ”Unitatea de Suport pentru
Integrare” (USI) este o firmă cu capital integral privat
organizată sub forma unei Societăţi cu responsabilităţi
limitate, înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie
Cluj cu nr de ordine înscris în Registrul Comerţului
J/12/1014/12.07.2001 şi având Codul unic de
înregistrare R14054736.
Obiectul principal de activitate al USI constă în
Activităţi de consultare pentru afaceri şi management,
având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări
în ştiinţe fizice şi naturale.
In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un
puternic corp de experţi în domeniul cu o înaltă
pregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă
experienţă, în activităţi de proiectarea, promovarea şi
managementul unor proiecte specifice.
Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei
dobândite şi a experienţei acumulate, USI a fost
atestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
ca persoană juridică în măsură să elaboreze Studii de
evaluare a impactului, respectiv bilanţuri de mediu.
Hârtie reciclată 2
3. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic
BENEFICIARI: Consiliul Judeţean Caraş-Severin
PROIECTANTUL INVESTIŢIEI: SC West Design SRL
EVALUATOR PRINCIPAL: Sergiu I. N. MIHUŢ
RAPORT la
FAZA:
STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI
SIMBOL: 100/EIM/2009
DATA CONTRACTĂRII: Iunie 2009
DATA PREDĂRII Decembrie 2009
Hârtie reciclată 3
4. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic
COLECTIV DE REDACTARE
a Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului
Dr. Sergiu MIHUŢ ______________
Atestat MMGA R-2- EIM/BM 2007
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL
Atestat MMDD EIM/BM 2007
Hârtie reciclată 4
5. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic
Introducere
Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenţial privind
realizarea Cabana Salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic , com.
Prigor, jud. Caraş-Severin.
Prezentul Studiu a fost elaborat în conformitate cu prevederile H.G. 918/2002, a O.M. 863/2002 şi
ţinând seama de legislaţia specifică naţională în vigoare, mai cu seamă de prevederile şi principiile Legii
Mediului 256/2006 republicată, a Legii Apelor 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr.
107/1996 precum şi de normele şi regulamentele europene în domeniu.
De asemenea s-au mai avut în vedere:
• Legea Nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor;
• Hotărârea Nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru anumite proiecte publice şi private;
• Legea a securităţii şi sănătăţii în muncă Nr. 319/2006;
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul
integrat al poluării;
• H.G. Nr.856 din 16-08-2002 privind gestionarea deşeurilor periculoase;
• H.G.Nr.162 din 07-03-2002 privind depozitarea deşeurilor periculoase;
• H.G Nr.128 din 14-02-2002 privind incinerarea deşeurilor;
• H.G.Nr.188 din 20-03-2002 – norme privind descărcarea în mediu acvatic a apelor uzate;
• Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 – reglementări privind evaluarea poluării mediului;
• Ordinul MAPPM Nr.184/1997 – Procedura privind realizarea Bilanţurilor de Mediu şi
Evaluarea impactului de mediu;
• Ordinul MAPPM Nr.876/2004 – Procedura privind autorizarea activităţiilor cu impact
semnificativ asupra mediului;
• Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 - privind condiţiile tehnice pentru protecţia atmosferei;
• Ordinul MAPPM Nr.860/2002 – privind procedura de evaluare a impactului de mediu si de
emitere a acordului de mediu;
La realizarea prezentului raport s-a mai ţinut cont de următoarele documente dezvoltate în cadrul
proiectului Phare 2000 Asistenţă tehnică pentru asigurarea conformării cu Directivele privind Evaluarea
Impactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor:
• Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului;
• Manualul EIA;
• Ghid metodologic pentru includerea consideraţiilor de biodiversitate în procedura de evaluare
a impactului asupra mediului;
• Ghid metodologic privind evaluarea adecvată
(www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid_Evaluare_Adecvata.doc)
precum şi de:
• Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive
92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002
Au fost luate în considerare şi prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape", 79/409
"Păsări", 92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii zonei în reţeaua naţională Natura 2000).
S-a avut în vedere de asemenea îndrumarul 6230/24.10.2009, emis de ARPM Cluj-Napoca.
Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) şi o
serie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecţie a
factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde şi unor principii ce stau la
baza legislaţiei de protecţie a mediului:
• iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite;
• evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor privind alegerea tehnologiei optime;
• necesitatea implicării factorilor instituţionali responsabili în procesul de luare a deciziilor
privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidenţierea efectelor negative, dar şi a celor
pozitive, ca urmare a unei activităţi proiectate sau a uneia în desfăşurare (în cazul proiectelor de dezvoltare sau
modernizare a capacităţilor existente) asupra mediului.
Studiul de impact asupra mediului încearcă să anticipeze efectul proiectului şi a activităţilor legate
de acesta, ţinând cont de spectrul condiţiilor fie ele variabile sau constante de mediu. Studiul de impact de Mediu
conţine analize tehnice prin care se oferă informaţii asupra cauzelor şi efectelor induse de proiect, a consecinţelor
cumulate ale acestora, sumate cu impactul cauzat de activităţi anterioare şi prezente, formulând ipoteze şi asupra
Hârtie reciclată 5
6. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic
unor dezvoltări viitoare, în scopul unei cuantificări cât mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor de
mediu de pe amplasamentul studiat.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şi
reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o abordare
preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Această evaluare caută să încorporeze
planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii
impactului ecologic negativ al activităţii preconizate.
Astfel evalurea impactului de mediu asupra unui proiect dat are rolul de a furniza informaţii
factorilor responsabili, care să faciliteze şi să asiste procesul de decizie în scopul adoptării celor mai adecvate
măsuri pentru reducerea sau eliminarea efectelor negative asociate în eventualitatea acceptării proiectului în
cauză.
Scopul elaborării Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului este obţinerea de către
beneficiarul Voios-Dan-Ionel Acordului de Mediu pentru desfăşurarea activităţii de creştere în regim intensiv a
p[orcilor în cadrul unei microferme zootehnice în comuna Căianu, jud. Cluj.
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care
să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă.
Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, conform definiţiei date în OUG 164/2008 ce aduce
cele mai recente modificări şi completări Legii mediului, este: „parte a documentatiei planurilor sau
programelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicarii
acestora si alternativele sale rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta, conform
legislatiei in vigoare”.
Astfel, acest document se doreşte a fi doar un instrument menit a asista procesul decizional al
autorităţilor de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea proiectului propus asupra factorilor de mediu,
prin identificarea şi evaluarea efectelor posibile, semnificative asupra mediului, respectiv alternativele sale
raţionale.
Hârtie reciclată 6
7. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic
Cap. 1 Informaţii generale
1.1. Informaţii despre titularul proiectului
Consilul Judeţean Caraş-Severin
Sediul: Reşiţa, str. 1 Decembrie 1918, nr. 1
Tel/Fax: 0255 211407
Mobil: 0727 228331
www.cjcs.ro, media@cjcs.ro
Proiectant de specialitate
SC West Design SRL
Sediul: Reşiţa, Aleea Zadei Bl. E4A, ap. 9
Tel/Fax: 0255 211316
www.west-design.ro, contact@west-design.ro
Şef de proiect: ing. Cristian Crişan
1.2. Informaţii despre autorul Raportului la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului
Autorul Raportului la studiul de evaluare a imactului asupra mediului este:
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL
Sediul firmei: Str. Branului nr. 5, Cluj-Naoca, Romania
Inregistrare în Registrul Comerţului: Prahova: J12/1014/2001
Cod fiscal: RO 14054736
Reprezentată prin Dr. Sergiu MIHUȚ în calitate de Administrator
Persoană de contact: Dr. Sergiu MIHUȚ
Tel.: 0264-416 108
Fax: 0264-416 108
Mobil: 0744-826 619
www.studiidemediu.ro, smihut2000@yahoo.com
Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentru
afaceri şi management, având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi
naturale.
In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi în
domeniul cu o înaltă pregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă experienţă, în activităţi
de proiectarea, promovarea şi managementul unor proiecte specifice.
Incepând cu anul 2007, ca urmare a expertizei dobândite şi a experienţei
acumulate, USI a fost atestată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoană
juridică în măsură să elaboreze Studii de evaluare a impactului asupra mediului, resectiv
Bilanţuri de mediu.
Hârtie reciclată 7
8. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic
Prezenta documentaţie a fost elaborată în cadrul unui colectiv compus din:
- Dr. Sergiu MIHUŢ, Atestat MMGA R-2- EIM/BM 2007;
- biol./agron. Liana MIHUŢ;
1.3. Denumirea proiectului
Cabana salvamont şi centru de informare turistică, formare ecologică Staţiunea
Semenic
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia
Obiectivul General al proiectului este construirea unui ansamblu cu 2 unităţi similare
cu spaţii de cazare personal şi turişti, spaţii de lucru, loc de servire a mesei, loc de preparare a
hranei, cabinet medical, spaţii de garare utilaje de intervenţie pentru Salvamont, spaţii tehnice
comune: centrală termică pe lemne, grup electrogen pentru energie electrică, un rezervor de apă de
incendiu, hidrofor de ridicare a presiunii, reţele edilitare, asigurarea locurilor de parcare, amenajări
exterioare de reconstrucţie a terenurilor. Prin realizarea planificarii locale si a strategiei de
dezvoltare in regiunile de munte, la întâlnirea mai multor teritorii administrative, se are in vedere
dezvoltarea economica echilibrata a acestora.
1.4.1. Descrierea proiectului
Scopul acestei documentaţii este construirea a 2 unităţi similare, cu ocupare
diferenţiată- doua tipuri de activitati sunt propuse prin proiect:
-serviciul salvamont, cabinet medical, cu personal permanent cantonat în staţiune,
cca. 15 persoane
- centrul de informare turistică, monitorizare a parcului naural Semenic Cheile
Caraşului, cu activitate intermitentă, sezonieră, ce presupune permanenţă doar
pentru un administrator de zonă, şi unitate funcţională.
Lucrari de Constructii in vederea asigurarii premizelor necesare pentru
funcţionarea programelor menţionate. Urmatoarele spaţii sunt solicitate prin tema de
proiectare, propuse a fi executate prin acest proiect:
CABANA SALVAMONT :
PARTER
sală de intruniri personal, sală de discuţii
cabinet medical şi sală tratamente de urgenţă
sală de mese de cca. 20 locuri, bucătărie, cămară, spălător veselă
birou de lucru, centrul de comandă şi urmărire, cu centrală telefonică, dispecerat
propriu
depozit echipament sportiv, pentru cca. 50 perechi de schiuri
grup sanitar de serviciu şi pentru sala de mese.
ETAJ 1.
5 camere a câte 4 locuri, cu 2 grupuri sociale, care să cuprindă duş, WC şi
lavabouri comune.
Circulaţii, terase
MANSARDĂ
camere a câte 2 paturi, cu grup sanitar, duş propriu
circulaţii, balcoane
CABANA INFORMARE TURISTICĂ - PARTER
hol centru de informare cu material publicitar
Hârtie reciclată 8
9. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
12/EIM 04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic
sală de conferinţe
sală de mese pentru cca. 30 persoane, bucătărie, cămară, oficiu, spălător veselă
grupuri sanitare necesare sălilor de mai sus
apartament administrator compus din o cameră, birou, dus si grup sanitar propriu.
ETAJ 1
6 camere a câte 2 paturi, fiecare cu grup sanitar şi duş propriu.
Circulaţii, terase
MANSARDĂ
2 camere a cate 2 paturi, dus si grup sanitar la fiecare.
SPAŢII TEHNICE COMUNE – parter, articulaţie între cele 2 corpuri de clădire cu
regim de înălţime P+1E+M
- centrală termică pe lemne, comună, coş de fum
- grup electrogen pentru menţinerea curentului în caz de intrerupere a sistemului
- 2 garaje pentru utilaje salvamont – snowmobile
- depozit de materiale întreţinere utilaje
- depozit de lemne, de preferinţă corp izolat
- ministaţie de epurare comună pentru cele 2 obiective
- un rezervor de apă de incendiu, date fiind amplasamentele izolate, accesul dificil
al pompierilor pe timp de iarnă până pe Semenic.
Procurare echipamente de comunicatii si alte dotari necesare pentru interventii in
cazul accidentelor sau a situatiilor de urgenta - avalanşe dupa cum urmeaza:
Hârtie reciclată 9
10. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
12/EIM04/2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică – Staţiunea Semenic
Statie radio pe UUS (1 buc)
Statie radio fixa pe UUS (1buc)
Statie radio mobila pe UUS (1buc)
Statie radio portabila pe UUS (5 buc)
Statie de briefing meteo (1 buc)
Calculator PC cu imprimanta si scanner (3 buc)
Copiator (1 buc)
Telefoane
Centrala efractie (1 buc)
TV (14 buc)
Snowmobil de circulaţie pe sezon de iarnă (2 buc)
Videoproiector (1 buc)
Ecran de proiectie (1 buc)
Situaţia suprafeţelor obiectivelor :
CABANA SALVAMONT
- funcţiunea: cabană pentru serviciul local montan de salvamont şi funcţiuni
de suport tehnic
- dimensiunile maxime la teren: 15,50m x 14,20m x 9,20m x 12,70m x 11,50m
- forma în plan este neregulată, inscriptibilă într-un pentagon neregulat de aceste
dimensiuni
- regim înălţime: P+1E+M
- la corpul principal P
- la corpul de legătură
- H.max. cornişă (streaşină): 5.80m
- H.max. coamă: 10.20m
- suprafaţa construită: Sc= 230m2
- suprafaţa desfăşurată: Sd= 470m2
- suprafaţa utilă: Su= 356m2
CABANA CONSILIULUI JUDEŢEAN
- funcţiunea: cabană pentru Consiliul Judeţean şi parc natural
- dimensiunile maxime la teren: 9,00m x 14,80m x 11,50m x 9,00m x 20,50m
- forma în plan este neregulată, inscriptibilă într-un pentagon neregulat de aceste
dimensiuni
- regim înălţime: P+1E+M
- H.max. cornişă (streaşină): 6.60m
- H.max. coamă: 10.90m
- suprafaţa construită: Sc= 215m2
- suprafaţa desfăşurată: Sd= 565m2
- suprafaţa utilă: Su= 405m2
- suprafaţa terenului: St= 11.251,50mp
- suprafaţa construită totală: Sc= 445m2
- suprafaţa desfăşurată totală: Sd= 1.035m2
- POT: 4%
- CUT: 0.1
10
11. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
CABANA SALVAMONT
- parter (cota±0,00): hol acces 15.56m2
cabinet prim-ajutor 22.89m2
cameră asistente 15.00m2
depozit de schiuri 7.19m2
birou şi centru radio 6.72m2
baie 8.14m2
casa de scară 6.43m2
bucătărie 10.95m2
sală curs 20.95m2
SU PARTER = 113,83 mp
- etaj (cota+3,80):
hol 11.12m2
casa de scară 6.43m2
cameră 4 persoane 12.08m2
baie 3.65m2
cameră 4 persoane 15.30m2
baie 5.72m2
cameră 4 persoane 21.49m2
baie 8.11m2
cameră 4 persoane 24.28m2
baie 5.11m2
SU ETAJ = 113,29 mp
- mansardă (cota+5,60): casa de scară 9.42m2
apartament 20.54m2
baie 5.10m2
apartament 24.52m2
baie 4.96m2
SU M = 64,54 mp
hol acces 27.44m2
oficiu 8.35m2
cameră valori 5.34m2
conferinţe 40.92m2
sala mese 18.77m2
bucătărie 11.39m2
depozit 1.72m2
baie 8.13m2
garderobă 6.49m2
casa de scară 8.14m2
apartament administrator 18,84m2
SU PARTER = 155,53 mp
- living 9.42m2
- acces/baie 3.91m2
- dormitor 5.54m2
coridor 23.48m2
casa de scară 12.64m2
Hârtie reciclată 11
12. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
spaţiu cameristă 6.99m2
cameră 2 persoane 17.40m2
baie 3.02m2
cameră 2 persoane 13.29m2
baie 3.23m2
cameră 2 persoane 14.05m2
baie 3.23m2
cameră 2 persoane 13.19m2
baie 2.59m2
cameră 2 persoane 13.17m2
baie 3.24m2
cameră 2 persoane 16.92m2
baie 3.39m2
SU ETAJ = 139,83mp
casa de scară 10.69m2
coridor 15.08m2
cameră 2 persoane 15.64m2
baie 3.02m2
cameră 2 persoane 13.29m2
baie 3.23m2
cameră 2 persoane 13.80m2
baie 3.80m2
cameră 2 persoane 16.92m2
baie 3.48m2
SU M = 98,95mp
SU desfăşurată = 155,53+139,83+98,95 = 394,31 mp
Construcţiile cuprinse în prezentul proiect se bazează pe o construire etapizată.
Ansamblul propus este alcătuit din două clădiri distincte care sunt legate printr-un corp de
legătură comun la nivelul parterului şi care au o configuraţie relativ paralelă. Volumul
fiecărui corp este tratat paralel în dreptul corpului de legătură, iar extremităţile opuse sunt
evazate printr-o inflexiune vagă.
Construcţia realizată în prima etapă – CABANA SALVAMONT – va cuprinde în
prima etapă de construcţie şi corpul pe nivel parter, care conţine funcţiuni de suport.
Construcţiile proiectate se încadrează la CATEGORIA „D” DE IMPORTANTA
(conform HGR nr.766/1997).
Descrierea solutiei
Accesul principal atât auto cât şi pietonal către clădire se face dinspre nord, din
calea principală de acces în staţiunea Semenic.
În corpul comun de articulaţie dintre corpurile principale este locat garajul comun
pentru snowmobile, cu acces dinspre nord-vest de pe platforma auto din faţa ansamblului.
Tot aici se află spaţiile comune de suport – centrala termică pe lemne de tip VISSMAN, cu
cos de fum şi acces din exterior, cu boilere pt apa caldă din centrală şi un spaţiu pentru
generatorul de curent de 30 KV, de avarie, cu acces din exterior.
Fiecare corp de clădire major mizează pe un acces principal dinspre direcţia
principală de apropiere şi pe un acces secundar către „dos”. În corpurile principale la parter
se află spaţiile de primire, cu birourile aferente şi zonele de preparare a mesei specifice
pentru fiecare în parte, iar la etaj şi mansardă se află unităţile de cazare specifice.
Hârtie reciclată 12
13. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
Circulatia pe verticala în ambele corpuri este asigurată de o casă de scară închisă,
având înălţimea contratreptei de 0,17cm si fiind protejata de o balustrada cu mana curenta la
90 cm, respectiv zid in partea opusă. Balustrada bordeaza intreg golul din etaj avand o
inaltime de 90 cm.
Fiecare nivel beneficiază de acces pe terase exterioare configurate sub forma unor
retrageri ale pereţilor exteriori din conturul volumului general. Fiecare baie beneficiază de
ventilaţie naturală.
Din considerente practice legate de locaţia care implică zăpadă abundentă,
construcţiile principale vor fi ridicate de la sol cu 1,00m. Astfel cota intrărilor pietonale va fi
la ±0,00m faţă de cota terenului, raportată prin pachete de trepte la alceasta. În corpul de
legătură cota interioară este identică cu cea a terenului, de -1.00m, pentru a facilita accesul
snowmobilelor.
Garajul este accesat dinspre nord-vest, din direcţia accesului principal în staţiune,
de pe o platformă auto localizată în directă relaţie cu cabanele. Funcţiunile de suport sunt
amplasate către sud-est, opuse direcţiei principale de apropiere, cu acces direct din exterior.
Accesul principal în cabană se face dinspre est, de pe o terasă ce bordează
clădirea. Holul de acces are legătură directă cu modulul medical de prim-ajutor, cu cabinet
medical cu sala tratamente şi spaţiu pentru asistenţi, şi cu biroul de salvamont care cuprinde
şi echipamentul radio de comunicare, cu centrala de telefonie proprie. Din hol se accesează
direct şi depozitul de echipament sportiv specific. Sala de curs şi de pregătire personal este
un spaţiu multifuncţional care devine sală de mese pe perioada servirii mesei, pentru două
serii, având legătură directă cu bucătăria şi cu accesul secundar. Bucătăria cuprinde o zonă
de preparare de dimensiuni reduse cu spălător de veselă şi cămară alimente.
Etajul conţine camere de câte patru persoane cu baie cu duş proprie pentru fiecare
cameră. Holul de legătură este central, cu accese în camere stânga/dreapta, iar casa de scară
este închisă.
Mansarda conţine două apartamente cu baie cu duş proprie pentru fiecare
apartament. Casa de scară este deschisă şi accesul se face direct de pe ultimul podest.
Camerele sunt iluminate direct cu goluri în pereţii laterali verticali.
Accesul principal în cabană se face dinspre nord, dinspre platforma de parcare din
faţa cabanei. Holul de acces are legătură directă cu sala de mese şi oficiul, precum şi cu sala
de conferinţe. Holul de receptie cuprinde o nişă cu mic muzeu naturalist, cu panouri
expoziţionale cu poze din rezervatie şi trasee turistice, punct de informare. Camera de valori
are idrectă legătură cu biroul şi recepţia. Bucătăria este relaţionată direct cu spaţiul de
depozitare al gunoiului, amaplasat lângă accesul secundar. Din casa de scară se realizează
legătura directă cu garajul şi funcţiunile de suport din corpul de legătură, precum şi legătura
cu garderoba personalului aflată la aceeaşi cotă cu corpul de legătură. Apartamentul
administratorului cabanei se află amplasat în capătul coridorului central, către sud.
Etajul conţine camere de câte două persoane cu baie cu duş proprie pentru fiecare
cameră. Holul de legătură este central, cu accese în camere stânga/dreapta, iar casa de scară
este închisă.
Mansarda conţine patru camere de două personane cu baie cu duş propriu pentru
fiecare apartament. Casa de scară este închisă şi accesul se face din holul central. Camerele
sunt iluminate direct cu goluri în pereţii laterali verticali.
1.4.2. Descrierea etapei de construcţie
Se propune o structură mixtă, în funcţie de solicitările beneficiarilor şi în funcţie
de prevederile din RLU aferent PUZ aprobat. Se recomandă folosirea unui sistem ecologic
Hârtie reciclată 13
14. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
de materiale de construcţie, materiale naturale, specifice zonei montane şi similare cu vechile
cabane ale Semenicului. Sistemul de fundatii este compus din fundatii bloc din beton simplu
si cuzinet din beton armat, legate intre ele la nivelul cuzinetului din beton armat prin grinzi
de fundare, care servesc la reducerea tasarilor diferentiale intre fundatiile celor 3 corpuri de
clădire, gândite cu rosturi de dilatare între ele.
Pentru Salvamont s-a optat pentru paramente din piatră naturală până la minim
1,20m (înălţimea stratului de zăpadă), sâmburi BA, zidărie portantă, combinat cu structură de
lemn pentru nivelele superioare – schelet de lemn şi panouri sandwich- cu straturi
termiozolante, hidroizolante şi finisaj exteior de lemn tratat hidofug. Planşeele se propun de
beton armat peste parter şi etaj. Scara interioară se propune din structură de lemn, ignifugat.
Pentru sediul centrului de informare turistică, se optează la paramente de piatră
naturală similar cu prima unitate, continuate cu zidării portante, sâmburi de BA şi toate
planşeele de BA. Finisajul exterior va fi similar cu unitatea salvamontului – material lemnos
pe strat hidroizolant. Scara se propune de BA.
Acoperisul va fi realizat in sistem şarpantă de lemn, cu straturi termo- şi
hidroizolante pentru a crea spaţii utile în mansarde. Învelitoarea tipică pe munte este tablă,
dublu fălţuită, sau sistem fâşii tablă presată sub formă de ţiglă, cu protecţii şi vopsitorii
pulbere, date fiind condiţiile climatice.
Tâmplăriile se propun din lemn stratificat, cu geam termopan, prevăzute cu
obloane exterioare, din lemn.
Corpul anexă ce adăposteşte spaţiile tehnice, va fi cu regim parter, acoperiş
terasă circulabilă. Izolatia terasei se comune din urmatoarele straturi: sapa de egalizare,
bariera contra vaporilor, termoizolatie din placi din beton celular autoclavizat (bca) cu
grosimea de 20 cm, strat de protectie a termoizolatiei, sapa suport M 100T de 1.5 cm
grosime, hidroizolatie compusa din 3C+1P+5b, si un strat de protectie a hidroizolatiei din
dale pe strat nisip.
Peretii despartitori interiori sunt realizati din zidarie de compartimentare de
gipscarton, tencuiti. Grosimea peretilor interiori este de 12.5 cm iar peretii exteriori sunt de
35+7 cm (zidărie + termoizolaţie), respectiv 18 cm la scheletul de lemn (16cm structurali, cu
minim 15 cm termoizolaţie între rame+ strat finisaj 2x1,5 cm ).
Inaltimea libera a nivelului parter este de 3,20 m, iar la nivele superioare va fi de
minim 2,70m.
Durata perioadei de realizare
Durata proiectului este de aproximativ 12 luni, din care lucrarile de constructii
vor dura aproximativ 8 luni.
Principalele etape in implementarea Proiectului sunt:
Pregatirea Termenilor de Referinta pentru Achizitionarea Serviciilor de
Proiectare.
Pregatirea Proiectului Tehnic si a Documentelor de Licitatie, inclusiv documete
de Licitatie pentru achizitia de bunuri.
Procesul de Licitatie pentru achizitie de Lucrari
Procesul de Licitatie pentru achizitia de bunuri.
Semnarea contractului de Lucrari si a Contractului de Achizitii de bunuri.
Executarea Lucrarilor de Constructie
Achizitionarea de bunuri si piese de rezerva, si receptia de echipamente.
Inceperea operatiunilor de construire.
Dotarea cu utilaje şi mobilier
Darea in funcţiune, după recepţia final
Hârtie reciclată 14
15. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
Finisaje interioare
- Peretii incaperilor sunt tencuiti;
- Finisarea peretilor se face cu vopsea semilavabila respectiv gresie in
incaperile ude ale casei;
- Pardoselile sunt de trei categorii: in holuri si camere parchet, in bucatarie si
bai se finiseaza cu gresie iar in garaj beton sclivisit;
- Ferestre si uşi cu tâmplăria din lemn stratificat si cu geamuri tip
TERMOPAN;
- Uşa de garaj din aluminiu, automată RAL 7022.
Finisaje exterioare
- Tencuială Baumit EPS cu termoizolaţie polistiren 10cm grosime acoperita cu
placaj de lamn tratat pe structură de lemn cu strat de aer ventilat. Grosimea
finisajului exterior împreună cu polistirenul ajunge la 15 cm ;
- Placaj de lemn tratat hidrofug sistem HOLVER (Remetea Mare jud. Timiş), cu
aşezare orizontală, care cuprinde strat de termoizolaţie de 7cm, folie anticondens,
membrane hidro, montaj pe schelet de lemn fixat pe zidărie.
- Pardoselile teraselor sunt placate cu piatră;
- Ferestre si uşi cu tâmplăria din lemn stratificat si cu geamuri tip
TERMOPAN;
Uşa de garaj din aluminiu, automata RAL 7022.
- Soclul clădirii este din beton aprent cu urme de cofraj vizibile pe directia
verticala.
Acoperisul si invelitoarea
Invelitoarea este in pantă, avand inalţimea la cornisă de 6.26 si la coama de 10.58.
Panta acoperisului este de 22 grade fiind acoperit cu invelitoare din tabla 0,5 mm model
classic [ Ruukki ] culoare gri cod RAL 7022. In zona nu exista canalizare. Apele pluviale
vor fi preluate si directionate spre un canal de colectare. Se va avea in vedere respectarea
normativului NP 069-2002 pentru invelitori in panta.
Cosurile de fum
Centrala termica va fi pravazută cu cos de fum dimensionat corespunzător. Se va
avea în vedere normativul referitor la coşurile de fum.
Alte solutii constructive
Terasele exterioare de la etaj sunt prevazute cu o balustrada din profile
rectangilare de otel 3x3 cm imbracate in tabla RAL 7022. Inaltimea este de 90 cm.
Amenajări exterioare
Curtea principala de acces se afla plasată pe latura de N a terenului. Accesul în
clădire se face pe un podest aflat la +1.00 m. de la cota terenului prin intermediul a şase
trepte. Soclul formează o bază evavată a clădirii de jur împrejur formând si cateva terase
exterioare la spaţiile importante. Acestea au parapeţi de protectie aflati la + 0.90 m. Curtea
principala permite parcarea a trei autovehicule. Din această curte se face accesul auto in
garajul necesar pentru doua snowmobile.Restul de locuri de parcare inclusiv al masinilor de
interventie sunt asigurate de curtea secundară aflată în spate, în partea de Sud a lotului.
Hârtie reciclată 15
16. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
Curtea din spate.Spaţiile importante sunt amplasate spre Sud astfel ca livingul
clădirii se dechide cu o terasă spre această curte. La parter si etaj exista doua terase care
constituia spatiile intermediare intre interior si exterior. Curte este amenajata peisager si
permite accesul auto in spatele cladirii. Se va amenaja o alee pavata auto spre spaţiile de
parcare. Se va întreţine un gazon iar perimetral casei se vor realiza alei cu pietris alb cu
granulatie 18+32mm. În gradină se va prevedea gazon si un brâu de copaci în partea din
spate.
Gardurile de imprejmuire sunt din plasa metalica acoperite cu verdeata.
Organizarea de şantier şi măsuri de protecţie a muncii
Lucrarile de executie, inclusiv cele pentru imprejmuire se vor efectua doar in
limitele parcelei detinute de titular.
Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele:
Legea 90/1996 privind protecta muncii;
Normele generale de protectie a muncii;
Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 – privind protectia si igiena muncii in
constructii ;
Ord. MMPS 235/1995 privind norme specifice de securitate a muncii la inaltime;
Ord. MMPS 255/1995 normativ cadru privind acordarea echipamentului de
protectie individuala;
Normativele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate prin Ordinul
MI nr.775/22.07.1998;
Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 – normativ C300-1994
Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii constructiei
In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si
HGR 925/1995 proiectul va fi supus verificari tenice pentru exigenta A (partea de structura).
Prezenta documentatie in faza de proiect pentru autorizatia de constructie, este un
extras din proiectul tehnic si a fost elaborata cu respectarea Legii 50/1991(republicata) , ale
Legii nr. 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si a normativelor tehnice in
vigoare.
1.4.2. Descrierea etapei de funcţionare
Soluţionarea utilităţilor
Alimentarea cu apa potabila, ridicarea presiunii dinspre reţeaua existentă, racord
la captarea existentă, pe un traseu de 130 ml.
Canalizarea şi evacuarea apelor uzate – ministaţie de epurare la o rază de cca.
25m faţă de clădirile principale, cu un racord de la clădiri de cca. 25m, apoi evacuarea apelor
epurate spre emisar prin canalizare pluvială, in lungime de cca. 200 ml. Apele meteorice se
colectează de pe învelitori, cu jgheaburi şi burlane, scurgere la nivelul solului. De pe
platforme si circulaţii se asigură scurgerea naturală spre pantele terenului minime, eventual
spre rigola propusă la limita de lot.
Alimentarea cu energie electrică, din sistem naţional, se va face de la
transformatorul electric existent în staţiune, la cca. 350m de amplasament, prin reţeaua de
joasă tensiune existentă pe drumul de acces. Întru-cât există deseori căderi de tensiune în
Hârtie reciclată 16
17. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
staţiune, pe timp de iarnă, se solicită amplasarea unui grup electrogen propriu, pentru o
funcţionare continuă a unităţii de salvamont, mai ales în caz de avarii.
Rezerva de apă de incendiu se asigură într-un rezervor propriu, exterior, izolat
termic, sau semiîngropat, pentru alimenatrea de hidranţi exteriori, sau interiori. Tipul de
activitate nu impune existenta unui sistem de stingere a incendiilor propriu, dar se consideră
unitate izolată, greu accesibilă pentru mijloacele specializate de stingere a incendiilor, cu
timp de răspuns de peste 30 min, astfel încât se optează pentru asigurarea unor mijloace de
intervenţie locală, în staţiune, prin pregătirea unui personal specializat în intervenţii.
Sistemul de încălzire se rezolvă prin centrală termică proprie, pe lemne, cu
deservire prin personal autorizat. Acesata va asigura agentul termic pentru încălzirea ambelor
unităţi în sezonul rece. Pentru producerea apei calde menajere şi pentru igienă, se propun
panouri solare pe învelitoarea salvamont, care se racordează la reţeaua de apă caldă a
ambelor unităţi. Este un sistem optim pentru zone montane, producerea apei calde nu este
dependentă de centrala termică şi nu necesită o întreţinere deosebită. Rezerva de combustibil
– lemne – nu se integrează în clădirile propuse, ci se propune o anexă la dos de lot,
construcţie de lemn, pentru a nu mări sarcina termică din clădirile principale.
Dotări
Urmatoarele dotări au fost considerate ca necesare cladirii:
Montarea unei bucatarii complet utilate în fiecare unitate.Va fi dotata cu aragaz
cu 4 ochiuri, chiuveta, frigider de 0.6 m3 cu lumina si dezghetare automata, hota de evacuare
a gazelor arse , cu moduli inferiori si superiori. Partea superioara a chiuvetei va fi din otel
inoxidabil de 1.88mm. Modulii de la nivelul pardoselii si cei montati pe pereti, din bucatarie
si sala de mese, vor fi asamblati din material lemons de calitatea cea mai buna, de grosime
conforma cu standardele existente.
Toaleta si grup sanitar echipate complet la nivel sală de mese, sau la nivel de
camere cazare, personal. Accesoriile vor fi conform specificatiilor date la faza de PT
Mobilarea incaperilor. Facilitatile vor fi mobilate complet dupa cum urmeaza:
Camere – paturi 90x200, noptiere, veioze, dulapuri înzidite cu uşi glisante- 18 camere
Canapea cu 3/1 loc 4 buc
Sala de conferinte – scaune pentru 20 de persoane 20 buc
Unitate completa de bucatarie cu aragaz, frigider si hota. 2 buc
Fotolii 20 buc
Scaune ergonomice 8 buc
Cabinet pentru birouri cu 2 usi si incuietoare 12 buc
Birouri 4 buc
Masa pătrată sală de mese 40 buc
Pat cabinet medical, metalic 1 buc
Rafturi şi vitrine cabinet medical, farmacie 2 buc
Mobilier apartament administrator – pat, noptieră, masa, 4 scaune 1 grup
Ecrane de proiectie 1 buc
Videoproiector 1 buc
Copiator 1 buc
TV în camere 9 buc
Frigidere in camere 9 buc
Hârtie reciclată 17
18. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
Instalaţii sanitare
Parte integranta din amenajarea cladirilor este echiparea sanitară a grupurilor
sanitare, cabine de duş şi WC pentru camere, echiparea corespunzătoare a spălătoarelor de
vase din zona bucătăriilor.
Conform celor mentionate anterior, placile de gips carton si zonele de imbinare
vor fi rezistente la apa. Conductele de distributie de la sistemul principal vertical de
distributie vor fi PEX cu diametre cuprinse intre ½”, ¾”and 3/8”. Conductele vor fi montate
ingropat. Conexiunile de la conductele de distributie la robinete vor fi facute cu conexiuni
flexibile. Scurgeri de pardoseala vor fi din otel inoxidabil
Instalaţii de încălzire
Se prevede o centrală termică proprie, ce va folosi combustibil lemnos. Se
optează pentru o centrală termică tip VIESSMAN, cu coş de fum.
Toate conductele interioare de distributie pentru sistemul de incalzire vor fi
conducte izolate de cupru, cu diametru de 42mm incluzand toate fitingurile necesare.
Caloriferele vor fi din otel, cu H=600mm/900mm si lungimi variabile. Caloriferele vor fi
instalate sub ferestre.
Pentru producerea apei calde menajere se optează pentru panouri solare.
1.5. Durata etapei de funcţionare
Durata de funcţionare a investiţiei este nelimitată în timp.
În funcţie de dezvoltarea viitoare a zonei, de schimbarea prevederilor normative pe
plan turistic si peisager, sau de progresul tehnologic pe plan national si internaţional,
obiectivul va suferi eventuale modernizari.
1.6. Informaţii privind producţia realizată şi resursele folosite
Obiectivul de investiţii ce face obiectul prezentului studiu face parte din categoria
lucrărilor de amenajare si de constructie cu caracter turistic, favorizat de cadrul natural
deosebit de atractiv pe care il ofera peisajul şi valenţele recreative din zona pădurii Făget.
1.7. Informaţii despre materiile prime şi substanţele folosite
La punerea în operă se vor utiliza următoarele materiale de construcţie:
- fundaţii continue din beton armat conforme cu reţetele specifice
(ciment, balastru, fier-beton pentru armare) şi fundaţii izolate sub
stâlpi cu bloc din beton simplu şi cuzineţi din beton armat;
- structura de rezistenţă a clădirii este din zidărie (pentru partere şi
nivelele superioare), respectiv din pereţi, stâlpi, planşee din lemn
tratat pentru şarpante şi mansarde;
- şarpantă din lemn (predominant răşinoase);
- izolaţii la şarpantă din vată minerală/polistiren;
- învelitoare din şindrilă bituminoasă pe astereala de scândură;
- pardoseli din parchet sau podele pe strat suport din beton, gresie,
mochetări;
- pardoseli din parchet, mochetă, gresie ceramică în grupurile sanitare
şi spaţiile de alimentaţie publică;
- tavane aparente din plăci de fibre minerale cu structură ori suprafeţe
de habitate metalică ascunsă demontabilă;
- tavane aparente din scândură sau rigips la mansarde;
Hârtie reciclată 18
19. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
- tâmplărie cu geam termopan;
- tencuieli drişcuite şi gletuite la interior şi exterior pe zidărie;
- pereţi din lemn aparent la exterior la nivelul mansardei;
- vopsitorii lavabile la pereţi;
In cadrul acestor lucrări, principala sursă de impact asupra mediului o constituie
instalarea fundaţiilor ce presupun realizarea unor excavaţii de până la 2,5-3,5 m de la cota
terenului amenajat.
Impactul asupra peisajului se va minimiza prin soluţia arhitectonică şi a
soluţiilor de utilizare a materialelor din oferta locală, respectiv a celor cu amprentă vizuală
prietenoasă, pentru o mai bună încadrare în peisaj.
1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul,
generaţi de activitatea propusă
Factorii de mediu urmează a fi impactaţi preponderent pe perioada de punere în
operă a investiţiilor propuse (etapa de construcţie) pe o perioadă estimată la 12 luni.
Pentru minimizarea mărimii impactului, lucrările specifice vor fi însoţite de
măsuri de diminuare a impactului, precum şi de un plan sumar de acţiune de reconstrucţie
ecologică ce va cuprinde acţiunile de reabilitare a spaţiilor verzi interioare şi a celor
adiacente aflate în administrarea beneficiarului.
In cadrul acestor lucrări, principala sursă de impact asupra mediului o constituie
realizarea lucrărilor de fundare ce presupun realizarea unor excavaţii de până la 2,5 – 3,5 m
de la cota terenului amenajat.
Impactul asupra peisajului se va minimiza prin soluţia arhitectonică de înălţime
redusă ce răspunde atât nevoilor tehnologice cât şi unei mai bune încadrări în peisaj.
Durata de funcţionare a investiţiei este nelimitată în timp.
În funcţie de dezvoltarea viitoare a zonei, de schimbarea prevederilor normative
specifice, sau de progresul tehnologic pe plan national si internaţional, obiectivul va suferi
eventuale modernizari.
Hârtie reciclată 19
20. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de proiect
Poluare calculată produsă de
activitate şi măsuri de
eliminare / reducere
Pe zone
(limita maximă admisă pentru om şi mediu)
rezidenţiale,
Pe zone de protecţie/restricţie aferente obiectivului,
de recreere
sau alte
zone
Poluare maximă permisă
protejate cu
conform legislaţiei în vigoare
luarea în Măsuri
de
Pe zona obiectivului
Nr. considerare
a poluării eliminare
Tipul Sursa de surse Poluare
de fond /
poluării poluare de de fond
reducere
poluare
Cu implementare măsuri de
a
Fără măsuri de eliminare /
eliminare / reducere a
poluării
reducere a poluării
poluării
- Nu se produc radiaţii electromagnetice, ionizante sau poluare biologică
Zgomot Funcţionare Max.3 - - Max. 3/ Vezi Vezi cap.
Poluanţi utilaje în /obiectiv - - obiectiv cap.5.2. 5.2.
atmosferici zona
din gaze frontului de
de lucru
eşapament
1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică
Nu au fost identificate alte surse de poluare fizică sau biologică, decât cele
discutate anterior.
Hârtie reciclată 20
21. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea
motivelor alegerii uneia dintre ele
1.10.1. Variante constructive
Variantele construcţiei constau în 2 posibilităţi
– structuri de zidării portante şi finisare în stilul cabanelor tradiţionale de pe
Semenic
- structuri de zidărie la nivel parter şi elevaţii pe schelet de lemn, sistem de ECO –
cabane, recomandat prin PUZ.
In ceea ce priveşte modul de acoperire, se poate opta între terase necirculabile,
sau şarpante.
Din punct de vedere funcţional, există posibilitatea creerii unei singure construcţii
monobloc pentru ambele funcţiuni, dar din punct de vedere al modului de ocupare
diferenţiat, e mai bună construcţia a 2 corpuri de clădire, cu un nod de articulaţie comun,
pentru utilităţi.
Varianta monobloc are avantajul unei mici economii la nivel de investiţie iniţială,
dar în timp, costurile de exploatare ar creşte, datorită volumului mai mare construit, necesar a
fi încălzit sau iluminat concomitent la cele 2 funcţiuni. Se optează pentru 2 clădiri, cu
administraţie şi funcţiuni separate, care vor folosi în comun doar nodul de utilităţi, cu
racorduri separative. În ceea ce priveşte sistemul constructive, costurile iniţiale pentru o
cabană de lemn sunt mai scăzute, dar apar alte probleme- risc de incendiu mai ridicat, sau o
deteriorare în timp mai rapidă, lucru ce ar duce la perioade de reparaţii mai scurte – cca. 10
ani.
Date fiind condiţiile climatice, se impune o şarpantă clasică, care sa asigure
scurgerea apelor meteorice şi a zăpezii, cu parazăpezi de protectie în cazul pantelor de peste
30 grade, soluţie care face mai redusă posibilitatea de infiltrări şi deranjari ale straturilor de
protecţie învelitoare.
În ceea ce priveşte utilităţile, există variante alternative pentru toate soluţiile.
- Alimentare cu apă- fie din captarea existentă, cu ape de suprafaţă, din miezul
turbăriei, unde se impune o staţie de tartare a apei pentru a deveni potabilă, dar
care are şi un debit scăzut de alimentare. Altă variantă ar fi cea adoptată – un puţ
săpat în freatic, de adâncime medie (8m), pe lotul propriu, care va intercepta
apele freatice existente, care alimentează un rezervor propiu, cu staţie de
pompare – hidrofor inclus în clădire. Rezerva de apă este necesară în ambele
variante, pompa hidrofor, de asemenea. Rezervorul propriu se propane la 75 mc.
Lungimea de conductă este similară ca lungime şi ca diametru în ambele
variante- 200 ml.
- Energie electrică – alimentarea este propusă direct din transformatorul de zonă,
pentru PSA – 40 KV. Conform datelor furnizate de beneficiar, există deseori
căderi de tensiune în sezonul de iarnă. Ca atare se impune un grup electrogen
propriu, cu aceeasi capacitate, care intră în funcţiune numai în cazuri de avarie a
sistemului local. Se prevede un circuit de alimenatre care intră în tabloul electric
al generatorului, cu automatizare pentru intrarea in funcţiune a sursei de
alimenatre.
Există variante de alimenatre, fie din transformatorul existent la cca. 350 ml, fie
cu montarea unui transformator propriu, pe reţeaua de joasă existentă de-a lungul drumului
de acces. Costul unui transformator propriu ridică mult costurile investiţiei iniţiale.
- Pentru alarmare, in caz de avarii, sau incendiu, există 2 variante- semnalizare
sonoră, sau luminoasă, cu anunţare la camere, sau numai la biroul
Hârtie reciclată 21
22. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
administratorului. Se optează pentru sistemul cel mai efficient – semnalizare
sonoră în caz de incendiu, care pate fi folosită şi de dispecerul pentru alarmare
cazuri de urgentă, la camerele cabanei salvamont.
- Canalizarea menajeră se poate rezolva cu o staţie de epurare biologică proprie,
sau se poate aştepta până la construirea staţiei de epurare necesare staţiunii, în
aval de amplasament studiat. Cum acesată investiţie poate apărea peste câţiva
ani, singura variantă este o ministaţie proprie, la care se va renunţa o dată cu
echiparea staţiunii. Fiind în zona de rezervaţie naturală, nu poate fi acceptată o
soluţie cu bazin vidanjabil, generator de discomfort.
Fundamentarea din perspectivă economică are şi o reflectare asupra factorilor de
mediu, soluţiile cele mai eficiente identificate fiind în concordanţă cu principiile dezvoltării
durabile, având astfel şi o amprentă ecologică redusă.
1.10.2. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului
Amplasamentul investiţiei propuse se regăsește într-o zonǎ afectatǎ anterior de
activitǎți antropice, dupǎ cum urmeazǎ:
- activitǎți agricole (pǎșunat): pǎșuni comunale și ale proprietarilor
privați;
- activitǎți de exploatare forestierǎ;
- impact antropic general datorat activităţilor turistice);
- impact industrial datorat amplasării de centrale eoliene;
Se observǎ astfel cǎ zona este una afectatǎ de activitǎți antropice curente ce au
indus un set de efecte datorate impactului antropic curent, respectiv agricol (pastoral) şi
turistic. Pe amplasamentul studiat, se observǎ martori de eroziune (datorați în special
utilizǎrii haotice a cǎilor de acces), o pauperizare accentuatǎ a covorului vegetal, spre un
facies ruderalizat (datoritǎ suprapǎșunatului) și a unor efecte ale poluǎrii difuze. Perimetrele
nemorale sunt de tip secundar, cu o serie întreagă de arbori crescuți din cioată, fapt ce a
condus la limitări fiziologice ale acestora. Apar de asemenea tufărişuri extinse dezvoltate ca
urmare a succesiunii de vegetaţie ca urmare a defrişărilor necontrolate.
Realizarea investiţiei într-un perimetru supus anterior impactului antropic
presupune o sarcinǎ ecologicǎ mai redusǎ fațǎ de alternativa realizării acesteia într-o zonǎ cu
un set de factori de mediu mai apropiați fațǎ de starea naturalǎ inițialǎ.
O particularitate locală este prezenţa unei zone de înmlăştinire ce impune
aplicarea unor măsuri de precauţie aparte.
Urmărind sistemul codificat al activităților cu impact antropic propus în vederea
evaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată
mărimea impactului antropic din etapa pre-proiect (înainte de imlementarea proiectului), sau
așa numita analiză a sțarii actuale a perimetrului studiat.
In acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activităților
antropice, a fost întocmit tabelul de stare prezentat mai jos, în cadrul căruia au fost
identificate 52 de categorii de impact prezent în faza pre-proiect. Pentru cele 52 de categorii
de impact s-a realizat o explicitare sumară.
Hârtie reciclată 22
23. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
Schiţa cartografică a zonei studiate cu marcarea principalelor formaţiuni de habitate
Verde închis: habitate nemorale (inclusiv tufărişuri); Galben: habitate eremiale;
Gri: reţeadezorganizată căi de acces; Negru: căi de acces; Roşu: urban/antroic/antropizat extrem; Verde
deschis: zonă de înmlăştinire; Verde pla: bazin de alimentare înmlăştinire; Albastru: ursuri de apă
Aspect al degradării produse de reţelele de drumuri dezorganizate Aspect general al reţelei dezorganizate
de drumuri
Hârtie reciclată 23
24. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
Cod Categorie
Agricultură, silvicultură
100 Cultivare
101 modificarea tehnicilor de cultivare
102 tundere / tăiere X
110 Folosirea pesticidelor
120 Fertilizare X
130 Irigare
140 Păşunat X
141 abandonarea sistemelor pastorale X
150 Restructurarea posesiei asupra pământului X
151 eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor
160 Managementul general al silviculturii
161 plantarea pădurilor
162 plantarea artificială X
163 replantarea pădurilor
164 defrişarea pădurilor
165 îndepărtarea subarboretului X
166 îndepărtarea arborilor morţi şi bolnavi X
167 exploatarea fără reîmpădurire X
170 Creşterea animalelor X
171 Hrănirea animalelor X
180 Arderea X
190 Activităţi agricole şi silvicole nemenţionate mai sus X
Pescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor
200 Piscicultura şi conchilicultura
210 Pescuitul profesionist
211 pescuitul la loc fix
212 pescuitul cu traulerul
213 pescuitul cu plasă
220 Pescuitul de agrement
221 punerea momelii
230 Vânătoarea
240 Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi X
241 colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.)
242 scoaterea din cuib (a şoimului)
243 punerea de capcane, otrăvirea, braconajul X
244 alte forme de adunare a faunei
250 Adunarea/îndepărtarea florei; generalităţi X
251 spolierea zonelor floricole X
290 Activităţi de vânătoare, pescuit sau de adunare nemenţionate mai sus
Mineritul şi extracţia materialelor
300 Extracţia nisipului şi pietrişului
Hârtie reciclată 24
25. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
Cod Categorie
301 cariere
302 îndepărtarea materialelor de pe litoral
310 Extracţia turbei
311 tăierea manuală a turbei
312 îndepărtarea mecanică a turbei
320 Exploatarea şi extracţia petrolului sau gazelor naturale
330 Minele
331 exploatare minieră la zi
332 exploatare în subteran
340 Minele de sare
390 Mineritul şi extragerea materialelor nemenţionate mai sus
Urbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare
400 Zone urbanizate, locuirea umană X
401 aşezări permanente X
402 aşezări discontinue X
403 aşezări dispersate X
409 alte tipuri de aşezări X
410 Zone industriale sau comerciale X
411 fabrici
412 depozite industriale
419 alte zone industriale sau comerciale
420 Evacuări
421 depozitarea reziduurilor menajere X
422 depozitarea reziduurilor industriale
423 depozitarea materialelor inerte X
424 alte evacuări
430 Structuri agricole
440 Depozitarea materialelor
490 Alte activităţi urbane, industriale şi similare X
Transporturi şi comunicaţii
500 Reţele de comunicaţii
501 cărări, circuite, trasee pentru biciclişti X
502 şosele, autostrăzi
503 linii de cale ferată,TGV
504 zone portuare
505 aeroporturi
506 aerodromuri, eliporturi
507 poduri, viaducte
508 tuneluri
509 alte reţele de comunicaţii X
510 Transportul energiei
511 linii electrice X
512 conducte de petrol
Hârtie reciclată 25
26. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
Cod Categorie
513 alte forme de transportare a energiei
520 Transport naval
530 Îmbunătăţirea accesului la sit
590 Alte forme de transport şi comunicaţii
Agrement şi turism (unele sunt incluse mai sus sub alte
denumiri)
600 Structuri de agrement şi turism X
601 terenuri de golf
602 piste de schi X
603 stadioane
604 circuite, piste
605 hipodromuri
606 parcuri de distracţii
607 terenuri de sport denivelate
608 campinguri pentru rulote şi caravane
609 alte complexe de agrement/sport X
610 Centre de interpretare
620 Sporturi în aer liber şi activităţi de agrement
621 sporturi nautice
622 mersul pe jos, călăritul şi vehiculele nemotorizate
623 vehicule motorizate X
624 alpinismul, căţăratul şi speologia
625 sportul cu planorul, delta planul, parapanta şi balonul
626 schiul, sporturi extreme (off-piste) X
629 alte sporturi în aer liber şi de agrement X
690 Alte sporturi în aer liber şi de agrement nemenţionate mai sus
Poluarea şi alte activităţi/consecinţe ale activităţilor umane
700 Poluarea X
701 poluarea apei X
702 poluarea aerului X
703 poluarea solului X
709 alte forme sau forme combinate de poluare
710 Poluarea sonoră X
720 Transportul cu nave neautorizate; Uzarea
730 Manevrele militare
740 Vandalismul X
790 Alte activităţi sau consecinţe poluatoare
Schimbări ale stării mediilor umede şi marine induse de
activitatea umană
800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea şi uscarea pământului; X
generalităţi
801 îndiguirea depresiunilor
Hârtie reciclată 26
27. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
Cod Categorie
802 îndiguirea pământurilor din zona marină, a estuarelor sau
mlaştinilor
803 umplerea cu pământ a şanţurilor, zăgazurilor, heleşteelor, iazurilor,
mlaştinilor sau gropilor
810 Drenarea X
811 managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul drenării
820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol…)
830 Canalizarea
840 Inundarea
850 Modificarea funcţionării sistemului hidrografic; generalităţi
851 modificarea curenţilor marini
852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă continentale
853 managementul nivelurilor de apă
860 Depunerea şi depozitarea aluviunilor în suspensie
870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi X
871 lucrări de apărare în faţa mării sau de protejare a coastei
890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului
Procese naturale (biotice şi abiotice)
900 Eroziunea X
910 Aluvionarea X
920 Uscarea X
930 Inundarea
940 Catastrofele naturale
941 inundaţii
942 avalanşe
943 scufundări ale terenului şi alunecări de teren
944 furtuni, cicloane
945 vulcani
946 cutremure
947 maree
948 incendii (naturale)
949 alte catastrofe naturale
950 Evoluţia biocenotică
951 acumularea de materii organice X
952 eutrofizare
953 acidifiere
954 invazia unei specii X
960 Relaţii faunistice interspecifice
961 competiţia (de exemplu: pescăruşul/rândunica de mare)
962 parazitismul X
963 introducerea unei boli
964 poluarea genetică
965 animale de pradă
966 antagonismul datorat introducerii unei specii noi
967 antagonismul faţă de animalele domestice
969 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor faunistice interspecifice
Hârtie reciclată 27
28. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
Cod Categorie
970 Relaţii floristice interspecifice
971 competiţia
972 parazitismul
973 introducerea unei boli
974 poluarea genetică
975 lipsa agenţilor de polenizare X
976 pagube datorate vânatului X
979 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor floristice interspecifice
990 Alte procese naturale
102. Tundere/tǎiere
In fapt este vorba de cosiri neprogramate, aleatorii pe perimetre de unde se poate
recolta la anumite momente date material vegetal. Astfel de practici de îndepǎrtare a masei
vegetale sunt cu atât mai detrimentale cu cât se desfǎșoarǎ fǎrǎ a se respecta un calendar sau
o succesiune de recoltare. Masa vegetalǎ este îndepǎrtatǎ, verde, în stare proaspǎtǎ fǎrǎ a mai
fi uscatǎ. Acest proces a contribuit la pauperizarea structurii de vegetație, odatǎ cu plantele
(materia organicǎ) fiind îndepǎrtate și semințele ce garantau succesiunea de vegetație. Au
fost astfel favorizate speciile pioniere, sinantrope, ubicviste, cu creștere rapidǎ, rezistente la
cosire. Covorul vegetal a fost astfel condus spre o dominanțǎ a speciilor de graminee,
dicotiledonatele (cu valoare furajerǎ ridicatǎ) devenind o prezențǎ rarǎ.
Astfel de practici sunt curente la nivelul lizierelor, a unor margini de habitat, din
zone mai greu accesibile ierbivorelor, etc., fiind astfel eliminate eventualele rezervoare sau
refugii pentru biodiversitatea localǎ.
120. Fertilizare
Este vorba de acumularea de materie organicǎ provenitǎ din dejecțiile animalelor
(pe anumite areale în numǎr mult prea mare fațǎ de capacitatea de suport a perimetrului
țintǎ). Acest fenomen este coroborat și cu pauperizarea biodiversitǎții (din spectrele
faunistice dispǎrând componenta detritivorilor, scatofagilor și necroforilor) ce ar fi putut
contribui la accelerarea proceselor de turn-over. De asemenea structura scheleticǎ a solului,
capacitatea redusǎ de humificare, reprezintǎ factori limitativi ai acestor procese.
Ca urmare a proceselor de (bio) acumulare de materie organicǎ la nivelul
perimetrului studiat, se observǎ apariția unor buruienișuri consistente formate din specii
nitrofile (Urtica dioica, Rumex sp., Arthemisia sp.).
140. Pǎșunat
Activitatea de pǎșunat în lipsa unei supravegheri a întregii zone (datorate
incertitudinilor legate de regimul de proprietate) s-a transformat într-o activitate
concurențialǎ de ocupare a parcelelor favorabile și exploatarea potențialului acestora în
timpul cel mai scurt cu putințǎ. Astfel, procesele de degradare și pauperizare au cunoscut o
evoluție acceleratǎ în ultimii ani, zona purtând amprenta distinctivǎ a fenomenelor asociate
suprapǎșunatului.
141. Abandonarea sistemelor pastorale
Suprapǎșunatul manifest în aceastǎ zonǎ se datoreazǎ și abandonǎrii sistemelor
tradiționale de pǎșunare, în cadrul cǎrora pe lângǎ rotația sezonierǎ erau respectate câteva
principii ce ajutau la menținerea productivitǎții pǎșunii, dupǎ cum urmeazǎ:
- evitarea scoaterii la pǎșunat a vitelor în perioadele cu precipitații
abundente (risc crescut de tasare a solului, formare de ogașe, etc.);
- evitarea parcurgerii constante a unor trasee (evitarea formǎrii de
ogașe, poteci bǎtǎtorite, suprapǎșunare localǎ);
Hârtie reciclată 28
29. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
- respectarea unor perioade de repaos, dând osibilitatea refacerii,
fructificǎrii și a germinǎrii speciilor componente;
- curǎțarea pǎșunilor;
- schimbarea periodicǎ a locurilor de târlire, adǎpost și odihnǎ a
animalelor;
150. Restructurarea posesiei asupra pǎmântului
Procesul îndelungat de punere în posesie a întârziat mult responsabilizarea și
motivarea deținǎtorilor de terenuri. Situația economicǎ a deținǎtorilor de terenuri
împroprietǎriți, incertitudinea limitelor și a delimitǎrilor proprietǎților a condus la apariția de
conflicte, resectiv la fenomene de supraexploatare.
162. Plantarea artificialǎ
In scopul stabilizǎrii pantei ce poartǎ amprenta unor procese erozive extrem de
acute, au existat în trecut mai multe tentative prin care s-au introdus în zonă specii cum ar fi,
pinul roșu (Pinus sylvestris), dar mai cu seamǎ salcâmul (Robinia pseudaccacia).
Aceste încercǎri au condus spre o artificializare a structurii de vegetație și în
consecințǎ a spectrelor faunistice care au suferit în special un proces de simplificare (speciile
introduse nu sunt în mǎsurǎ a susține trofic multe specii de faunǎ).
165. Indepǎrtarea subarboretului
In paralel cu procesul de eliminare a gardurilor vii și crângurilor a avut loc și o
tǎiere (selectivǎ) a unor specii de subarboret. Astfel pentru obținerea lemnului de corn sau a
fructelor de corn, majoritatea tufelor rǎmân la dimensiuni reduse, datoritǎ tǎierilor succesive,
repetate.
Alǎturi de acest aspect particular, nevoia de lemn de foc, sau material lemnos
pentru diverse întrebuințǎri, a condus la afectarea subarboretului și simplificarea
biocenozelor.
166. Indepǎrtarea arborilor morți și bolnavi
Tǎierile de material lemnos au vizat și resturile de trunchiuri rǎmase în urma
tǎierilor de varǎ, ca fenomen sezonier hivernal, atunci când rămâne valoroasǎ orice resursǎ
de combustibil, cu atât mai mult cu cât este vorba și de material uscat.
S-au observat și „pregǎtiri” ale unor astfel de tǎieri direcționate, când de pe
trunchiul arborilor, la sfârșitul verii a fost curǎțatǎ parțial coaja în scopul obținerii unei uscǎri
„pe picior”.
Acest fenomen a condus la dispariția unor nișe ecologice valoroase și
simplificarea biocenozelor.
167. Exploatarea fǎrǎ împǎdurire
Este de la sine înțeles cǎ activitǎțile desfǎșurate în ultimele decade, în lipsa
existenței unor prorietari de drept s-au limitat la o competiție de exploatare a resurselor, fǎrǎ
a se lua nici un fel de mǎsurǎ de conservare a acestora, cu atât mai mult cu cât se presupunea
investiția unui efort material și uman deosebit așa cum este presupus de împǎdurirea (de
înlocuire).
Prin urmare, datoritǎ tǎierilor în scaun, a trimǎrilor repatete, arborii au fost
conduși spre o creștere din cioatǎ, fiind mult afectatǎ caacitatea productivǎ și fiziologicǎ.
170. Creșterea animalelor
Corelat cu activităţilor de păşunat apar izolat şi efecte datorate utilizării câinilor
de turmă. Condiţiile precare de întreţinere şi supraveghere a acestora are un impact deosebit
asupra faunei locale, fiind afectat în mod profund fondul cinegetic.
171. Hrǎnirea animalelor
Aceastǎ activitate este mai rar întâlnitǎ la nivelul zonei studiate, existând însǎ
evidente anumite perimetre restrânse unde au existat astfel de practici. Fânul proaspǎt cosit,
Hârtie reciclată 29
30. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
sau fânul vechi din anii trecuți, tuleie sau alte resturi vegetale au fost transportate în zonǎ
pentru a servi ca supliment alimentar pentru vitele aflate la pǎscut.
In astfel de zone, solul a fost afectat de tasare, erodare, speciile vegetale de pe
amplasament au fost ecranate, creșterea acestora fiind afectatǎ, ariile în cauzǎ rǎmânând
lipsite de fertilitate o bunǎ perioadǎ de timp, proporționalǎ cu perioada de stagnare a
materialului. Apar aici și acumulǎri de materie organicǎ. Astfel de perimetre sunt
asemǎnǎtoare ca efect al impactului cu zonele de târlire.
180. Arderea
In dorința de a reda vitalitatea și fertilitatea terenului, pornind de la concepte total
eronate prin care se dorea și eliminarea unor specii nedorite, astfel de practici rǎmân extrem
de curente în special în perioada de primǎvarǎ și toamnǎ.
Nu este rar când focul de miriște sau pǎșune aprins se extinde nedorit de mult,
afectând chiar și arboretele proximale sau zonele de lizieră.
Rămân evidente semnele lăsate de incendierile succesive, în special asura unor
arbori situați la liziera pădurii, respectiv a celor izolați din zona pășunilor.
Astfel de episoade au o frecvențǎ de cel puțin 2 ori/an.
190. Activitǎți agricole și silvicole nemenționate mai sus
Alǎturi de activitǎțile enumerate în cadrul acestei secțiuni, amintim recoltarea de
resurse (plante cu utilizare medicinalǎ, ciuperci și fructe de pǎdure: cǎtinǎ, coarne, mure,
mǎceșe, porumbe) naturale în scopul valorificǎrii sau a consumului propriu. Deși zona este
limitatǎ din punct de vedere productiv au fost întâlnite adeseori persoane ce cǎutau (și
recoltau) astfel de resurse, în special la sfârșitul verii. Recoltarea resurselor secundare ale
pădurii privează speciile de faună, de resurse trofice importante, apărând în urma acestei
competiții o diminuare a productivității și funcționării ecocenozelor.
241. Colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor, etc.)
Alǎturi de recoltarea resurselor naturale din florǎ, au mai fost observate izolat
activitǎți de recoltare a unor specii de faunǎ, cum ar fi melcii, în scopul comercializǎrii cǎtre
puncte de achiziție specializate.
Proximitatea fațǎ de așezǎrile umane și accesibilitatea zonei au fǎcut însǎ ca
aceastǎ resursǎ sǎ fie suraexploatatǎ, iar zona sǎ devinǎ neinteresantǎ din punct de vedere
economic (nerentabilǎ), astfel cǎ în ultima perioadǎ aceste activitǎți s-au diminuat mult.
Insǎ acest aspect se constituie într-un semnal de alarmǎ serios, semn ce
marcheazǎ declinul speciilor țintǎ, simplificarea biocenozelor și diminuarea productivității
acestora.
243. Punerea de capcane, otrǎvirea, braconajul
Proximitatea fațǎ de staţiunea Semenic a zonei, respectiv vizibilitatea întregii
zone, face ca braconajul cu arme de vânǎtoare sǎ fie riscant. Cu toate acestea, au fost
întâlnite în perimetrul studiat lațuri din sârmǎ, probabil amplasate de păstori.
250. Adunarea/îndepǎrtarea florei; generalitǎți
Aceastǎ activitate a mai fost menționatǎ în cadrul secțiunii 190. amintind în acest
sens colectarea unor specii cu potențial valorificabil sau utilizate în mod tradițional.
251. Spolierea zonelor floricole
In completarea amǎnuntelor menționate în cadrul secțiunilor 190 și 250, amintim
aici colectarea unor specii cum ar fi: ghiocelul (Galanthus nivalis), brândușele (Colchicum
autumnale), toporașii (Crocus heufelianus), mai rar și alte specii (margarete, flori de câmp),
din unele perimetre mai ferite.
400. Zone urbanizate, locuire umanǎ
Accesibilitatea zonei face ca impactul antropic sǎ fie unul destul de important.
Hârtie reciclată 30
31. SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
100/EIM /2009 Cabana Salvamont şi centrul de informare turistică, formare ecologică Staţiunea Semenic
Asociat acestei categorii de impact îi este dezvoltarea staţiunii turistice Semenic,
impunându-se imperios din acest punct de vedere abordarea unei sistematizări şi
reglementări.
401. Aşezări permanente
In zona staţiunii Semenic apar nuclee de aşezări permanente, dată fiind utilizarea
acestei zone atât ca destinaţie de vară (relaxare, drumeţii, turism de week-end, etc.) cât şi ca
destinaţie pentru practicarea unor sorturi de iarnă.
402. Așezǎri discontinue
In cadrul acestor activitǎți amintim existența unor adǎposturi estivale ale
ciurdarilor și pǎstorilor, mai rar a unor categorii defavorizate emanate din mediul urban.
403. Aşezări dispersate
Intreaga zonă, în lipsa unei sistematizări şi reglementări urbanistice este presărată
cu o serie întreagă de construcţii, clădiri (unele abandonate), obiective (economice, turistice,
industriale, etc.).
409. Alte tipuri de așezǎri
Vezi 402 mai sus.
410. Zone industriale sau comerciale
Platoul Semenic găzduieşte o staţiune turistică, la care se adaugă un ansamblu de
centrale eoliene.
421. Depozitarea reziduurilor menajere
Au fost întâlnite sporadic, pe toată suprafața studiată deșeuri de origine menajeră,
împrăștiate sau chiar depozitate în mod repetat în unele locuri, în special pe latura proximală
localității.
O agresivitate particulară o au reziduurile menajere din plastic și sticlă ce au o
rată de descompunere extrem de lentă și care afectează în mod particular atât aspectul
peisagistic al zonei cât și funcționarea unor microbiocenoze (acumularea de apă în unele
recipiente are ca efect reținerea asemeni unor cacane a unor specii de faună).
423. Depozitarea materialelor inerte
Pe amplasament au fost identificate urme ale depozitărilor necontrolate de
materiale inerte provenite de la lucrările de reabilitare a unor obiective din imediata
proximitate.
490. Alte activităţi urbane, industriale şi similare
In zonă, a fost pus în operă un ansamblu de centrale eoliene ce imprimă o
p;articularitate peisageră a zonei, fiindu-i asociate şi alte seturi de efecte datorate impactului
asociat (căi de acces, obstacol dezvoltat pe verticală, etc.).
501. Cărări, circuite, trasee pentru bicicliști
In zona există o rețea relativ densă de cărări dată fiind proximitatea zonei față
destaţiunea Semenic, respectiv interesul punctual al localnicilor față de anumite zone,
practici, etc.
Astfel, cărările din zonă sunt în principal utilizate în pentru satisfacerea unor
nevoi legate de practicile agricole, traseele turistice urmând doar potecile existente. Nu există
marcaje în perimetrul de implementare a proiectului.
509. Alte reţele de comunicaţii
Dată fiind starea precară a reţelei de drumuri de acces, în zonă s-a dezvoltat o
reţea difuză de drumuri, ce au condus la apariţia unor martori erozivi şi pierderea unor
suprafeţe importante de habitat.
511. Linii electrice
Hârtie reciclată 31