1. Mareacrizăeconomică a fostperioadacrizeilumiicapitalistedatorate supraproducției, întreanii 1929-1933,
caracterizatăprintr-o scăderedramaticăaactivitățiieconomicemondiale. Primelesemne ale crizei s-au
manifestatîncă din anul 1928.
ÎnceputulmariicrizeeconomiceînStatele Unite este de obiceiasociată cu prăbușireabursei de acțiuni din ziua
de marți (așa-numita Marțeaneagră) 29 octombrie 1929. Crizaeconomicăaavutefectedevastatoare,
atâtînțărileputernicindustrializate, câtșiîncelemaipuțindezvoltate, ale căroreconomiidepindeauînceamai
mare măsură de exporturile de materii prime. Nivelulcomerțuluimondial a scăzut rapid, la fel cum au scăzut
de altfelșiveniturilepersonale, veniturilebugetareșiprofitul din afaceri.Orașele din întreagalume au
suferitputernic de peurmacrizei, în special cele care depindeaudeindustriagrea. Activitateaînconstrucții a
fostpracticoprită.Zonelerurale a suferit de peurmascăderiiprețurilormărfuriloragricole cu 40 –
60%.[1]Mineritulșiexploatarealemnului au avutprobabilceamaidramaticăscădere,
deoarececerereascăzuseputerniciaralternativele de reangajare a
muncitorilorminerisauforestieriînaltesectoareeraucelemaireduse.
Mareadepresiuneeconomicăîndiferitețări ale globului s-aîncheiatînmomentediferite. Înmajoritateațărilor au
fostconceputeprograme de refacereșicelemaimulte au trecutprindiferitetransformăripolitice, care le-au
împinsspreextremeledreaptăsaustângă.Societățilebazatepedemocrațialiberală au ieșitputernicslăbite din
crizășidictatori, precum Adolf Hitler au ajuns la conducereaunoradintrecelemaiputernice state și au
pregătitcondițiile politico-militarepentrudeclanșareaîn 1939 a celui de-al DoileaRăzboiMondial.
MotiveleMariicrizeeconomice:
Odată cu terminarea PrimuluiRăzboiMondial relațiileeconomicenaționaleșiinternaționale s-au confruntat cu
problemeca:
disparițiaunorresurseumaneși de producție,
emitereabanilorfărăacoperire,
haosînrelațiileeconomice,
supraproducție/respectivscădereadramatică a cereriiși
speculații la bursă
astfelcă a apărut o crizăeconomicămondială.
Caurmare a crizeieconomice, a crescut inflația și șomajul, respectivaapărutpenuriaproduselor de
largconsum. MotiveleMariicrizeeconomicesuntdisputate de economiști, existândmaimulteteorii:
teoriakeynesiană, teoriamonetaristă, teoriamarxistă, teoriașcoliiaustriece, teoriașoculuicreșteriiproducției
(creștereamasivă a productivitățiidatorităelectrificării) etc.

2. IzbucnireaMariicrizeeconomice.Marțeaneagră.
Lumeadunatăînfațabursei de la Wall Street dupăcrahulbancar din 1929
Indicele Dow Jones înindustrie, înperioada 1928–1930.
Crahulbancar de la bursa de pe Wall Street a avutlocdatorităspeculațiilor din anii 1920 și a
nereglementăriisistemuluibancarșibursier. Sute de mii de americaniinvesteaupebursăînacțiunidintre care
multe nu valorausumelepentrucât se tranzacționau. Mulțidintrejucătorii de
pebursăinvesteaubaniîmprumutați. Brokeriiîn mod regulatîșiîmprumutaucliențiimiciinvestitori cu maimult
de douătreimi din valoareaacțiunilorpe care le cumpărauclienții, astfelcăpeste 8,5miliarde de
dolarieraucontabilizațicașiîmprumuturi, valoare care depășeacantitatea de bani care circulaîn SUA
pevremeaaceea. Pentrufaptulcăvaloareanominală a acțiunilorcreșteaneîncetat, acestlucru a
încurajatlumeasăinvestească, sperândcăvaloareaacțiunilorcumpăratevacrește, aducândastfelcâștiguri. Astfel

3. au apărut „bulele speculative”.După un vârfînregistrat la 3 septembrie 1929 de 381.17, la 24
octombrie 1929indicele Dow Jones a scăzut (s-au spartbulele speculative). Bursa era
caracterizatăprinfaptulcă, datorităpanicii, toatălumeadoreasășivândăacțiunileșifoartepuținieraudispușisăcumpereacțiuni, astfelcăvaloareamariimajorități a acțiunilor a
scăzut dramatic.