2. Au fost ntotdeauna [i sunt nc` [i ast`zi teribili speciali[tii,
fa]` de cei ce ndr`znesc s` emit` ipoteze,
care zdruncin` valoarea operelor lor.
Ce sentiment de cru]are poate avea un nv`]at
fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri,
ar nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el
pe baza unei ipoteze contrarii?
Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea
operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui,
care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c`
noi suntem urma[ii Romei,
ap`rea tuturor ca un act de impietate,
o mic[orare a valorii titlului de noble]e.
ÉN-a pierit nici o limb` a Dacilor,
pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie,
care s` fie nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut
o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te.
Limba Dacilor n-a pierit.
Ea a devenit n Italia nt~i limba Romanilor
care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`;
aceea[i limb` a Dacilor, dus` n Fran]a a ajuns nt~i
limba Galilor, iar cu timpul limba francez`;
n Spania ea a devenit nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba
spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`.
I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)
3. Edißie rev®zut® ¯i ad®ugit®
Editura INTACT
Bucure¿ti-Romania
2002
Dr. Napoleon S®vescu
5. CUPRINS
•n loc de ãCUV•NT INTRODUCTIVÒ
I. NOI NU SUNTEM URMA§II ROMEI
1. •nceputuri
2. Istoria ne[tiut` a rom~nilor Ð Noi nu suntem urma[ii Romei
3. R`sp~ndirea pelasgilor (a traco-geto-dacilor)
4. Burebista
5. Podul de piatr` de peste Dun`re
6. Decebal
7. Re[edin]a lui Decebal
8. Cine a fost Traian?
9. Cel mai mare imperiu dacic al erei noastre
10. Ei, tracii, au fost daci
11. Mitologia la rom~ni Ð ´ara zeului §aue
Ð Ale[ii lumii
Ð Divinit`]ile de mai t~rziu: Marele Zeu Gebeleizis [i Marea Zei]` Bendis
Ð Zamolxis-Samolses Ð Un Zeu Profet sau un Profet divinizat
Ð L`ca[uri de cult
12. Str`mo[ii arieni
Ð Credin]a
13. Simbolistica la pelasgi
14. Simbolistica la pelasgii-arieni
15. Blestemul ãP`s`rii PhoenixÒ (Tezaurul de la Pietroasa)
16 ãCuiul dacicÒ sau ãCuiul lui PepeleaÒ
5
S
7
9
9
23
33
39
51
53
65
73
85
93
103
107
111
115
121
123
128
129
143
149
161
6. II. EPOPEEA POPORULUI CARPATO-DANUBIAN
1. Origini [i legende
2. Originea rom~nilor
3. Cucerirea nord-vestului Europei
4. Cucerirea Indiei
5. Despre tracul Enea, Str`lucitorul [i Eneida
6. Cucerirea Peninsulei Italice
Ð Oltina-Altina-Latina-Latium
7. Cucerirea Anatoliei
8. Ga-Ramanii carpato-dun`reni, cuceritori ai Africii de Nord
9. Cucerirea Japoniei
10. Cucerirea Sumerului (Irakului)
III. ALESUL ZEILOR
1. Alexandros [i Macedonia
2. Originea macedonenilor
3. A doua revolt` a grecilor din timpul jugului macedonean
4. Cucerirea lumii antice
Ð Cucerirea teritoriilor Siriei, Libanului, Israelului [i Egiptului de azi
Ð Cucerirea zonei Irakului [i Iranului
Ð Cucerirea zonei Pakistanului [i Indiei 327-326 .d.H.
5. •ntoarcerea acas` (326-325 .d.H.)
6. Din cuceri]iÉ cuceritori
6
173
173
179
185
197
207
221
228
231
241
247
257
267
267
273
285
289
296
301
305
311
315
7. •n loc de cuv~nt introductiv
Gellu Dorian
Cine sunt dacii
Domnului Napoleon S`vescu
C~nd Herodot a scris cine sunt dacii,
Dacii tr`iau de mult pe-acest p`m~nt,
Erau cei mai viteji dintre to]i tracii,
Vorbeau o limb` clar`, n cuv~nt.
La nceput a fost cuv~ntul dac
Ce-a pus pecete peste ]ara-n care
Cei ce se n`[teau, ca frunza pe copac,
Se-n]elegeau n limba vorbitoare,
Se-n]elegeau ca apa cu ]`r~na
C~nd pui s`m~n]a s` se fac` rod,
Ca bezna, c~nd n ea cat` lumina
Arc peste stele, peste timp un pod.
Peste petrecerea de timp [i lume,
Sub cerul sprijinit de st~lpi cere[ti,
Dacii aveau de la •nalt un nume
§i-o limb`-n care [i acum vorbe[ti.
Pe Kogaion, n nop]ile cu stele,
Dacii se-n]elegeau cu Dumnezeu,
•n graiul lui vorbeau bune [i rele,
Cum pe p`m~nt e bine sau e greu.
De mii [i mii de ani, nimeni nu [tie
De c~nd sunt dacii n c~mpii [i mun]i,
Cuvintele n care [i-acum se scrie
Erau [i-atunci vorbite de p`rin]i.
7
8. Au n`v`lit barbarii peste daci,
Le-au ars cet`]ile [i gr~ul
Dar n-au putut ascunde vorbele n saci
Pe care s`-i nghit`-n moarte r~ul.
Au re-nviat mereu dup` furtun`
Ca pietrele sub ap` au r`mas,
Pecetlui]i de vorba cea mai bun`
§optit` sau c~ntat` ntr-un glas.
R`zboaiele-au trecut f`r` s` schimbe
Vreun semn n curgerea unui cuv~nt Ð
Legile dacilor nu erau str~mbe
Ca s` le schimbe cineva pe-acest p`m~nt.
Din cernerea pe care timpul o adun`,
Sub lucrul omului trecut prin vremi,
Ne-au mai r`mas cuvinte ce r`sun`
§i azi n graiu-n care vrei s` chemi,
S` te-n]elegi cu cel plecat departe
§i revenit aici ca-ntr-un desc~nt,
La matca vie]ii lui f`r` de moarte,
Precum n cer, a[a [i pre p`m~nt.
*
A da dreptate celor care
Au spus c` dacii au murit de mult,
Iar noi suntem r`t`citori n zare,
E o minciun`-n care au crezut
Doar cei ce-au vrut s` ne ascund`-n vreme,
Uita]i de cei ce vin din neam n neam,
Din azi n m~ine, peste timp s` cheme
Numele-n care singuri ne aveam
Mai puri dec~t romanii, roxalanii,
Mai n]elep]i dec~t elinii la un loc,
Demni ca n Kosovo, dardanii
Stau ca naltul cerului de foc
Pe-acest p`m~nt ei, dacii!
8
9. NCEPUTURI
A
[a cum citim n cele mai populare surse [tiin]ifice de dome-
niu, Smithsonian Timelines of the Ancient World 1, acum
4.600.000.000 de ani, c~nd s-a format P`m~ntul, atmosfera
con]inea gaze vulcanice cu foarte pu]in oxigen, fiind astfel ostil`
oric`rei forme de via]`.
Cu 3.500.000.000 de ani n urm`, nivelul de oxigen ncepe s`
creasc` gradat datorit` elementelor chimice care se combin` [i replic`
continuu, cre~nd astfel condi]ii favorabile vie]ii. •n aceast` perioad`,
predomin` organisme simple, asem`n`toare algelor.
Acum 500.000.000 de ani apar primele vertebrate iar acum
200.000.000 de ani apar dinozaurii care, ns`, vor dispare brusc
acum 65.000.000 de ani. Exist` o teorie care sugereaz` apari]ia
unui gigantic meteor ce a lovit P`m~ntul, probabil n zona
Golfului Mexic de ast`zi. Acest meteor, la contactul cu Terra, a
produs n aer o p~cl` de praf de nerespirat, care ar fi cauzat
moartea acestor creaturi - dinozaurii - care, dac` ar fi continuat s`
existe, ar fi f`cut poate imposibil` apari]ia [i ulterior dezvoltarea
rasei umane.
Tot cu 65.000.000 de ani n urm`, se termin` formarea Mun]ilor
Carpa]i [i a Bazinului Transilv`nean.
Acum 50.000.000 de ani apare o mare varietate de mamifere,
incluz~nd str`mo[i ai unor animale moderne, cum ar fi: maimu]ele,
elefan]ii, felinele, caii.
Acum 40.000.000 de ani Marea Neagr` se desparte de Marea
Caspic` [i de Lacul Aral.
Acum 25.000.000 de ani n p`durile din estul Africii apare
ãproconsululÓ, o form` timpurie de maimu]`.
9
Noi nu suntem urma[ii Romei
10. Fig.1. ÓOmul care strig`Ó este un vas de lut apar]in‰nd culturii Vincea, a c`rui gur` a fost considerat c`
arat` ca un cap de om sprijinit ”n palme. Totul ar fi r`mas neschimbat dac` eu nu m-a[ fi jucat cu aceast`
poz` pe computer ”ncerc‰nd s-o privesc [i din alte unghiuri. R`sturnat la 180 de grade ulciorul, care
oricum nu avea un fund plat, devine un cap de schelet , cu o anatomie pregnant`. Cultura Vincea este
aceea[i care a dat na[tere t`bli]elor de la T`rt`ria (prima form` de exprimare scris` din istoria lumii, cu
1.000 de ani ”naintea celei Sumeriene).
* Descoperit la Parta. Muzeul de istorie al Rom~niei, inv. 54748.
O.Radu, E.Resch, C.Germann, Plastica antropomorf` [i zoomorf` de cultur` Turda[-Vincea de la Parta, n
ãTibiscusÓ, 3;1974, p.65-69.
10
11. Acum 4.000.000 de ani leg`tura dintre humanoizi [i maimu]e se
rupe.
Acum 2.000.000 de ani - n TER´IAR - g`sim o faun` bogat`,
ca n zona Bugiule[ti. S`p`turile arheologice ntreprinse n punctul
ãValea lui GraunceanuÓ, sub conducerea regretatului C.S.
Nicol`escu-Plop[or, ntre 1960-1969, [i reluate n 1975, au descoperit
aici cel mai bogat [i mai variat depozit de resturi fosile. S-a g`sit un
mare num`r de schelete de girafe, rinoceri ca [i singurul ghiboscidian
(acesta indic~nd un mediu deschis, bogat n ierburi), numeroase
resturi de primate cercopithace. Prezen]a castorilor sugereaz` c` zona
nu era lipsit` de arbu[ti [i chiar arbori. Carnivorele, ca ursul erectus,
erau [i ele prezente al`turi de alte specii de mamifere. •n plus s-a g`sit
[i restul unei maimu]e catarrthilienetestre. Dardu Niculescu Plop[or a
descoperit [i o diafiz` femural` [i o tibie caracteristice hominizilor de
tip Australopithecus. Descoperirile de la Bugiule[ti au pus pentru
prima dat` problema existen]ei unor hominizi, primii str`mo[i
ndep`rta]i ai omului n aceast` zon`.
Acum 1.700.000 de ani g`sim n Africa HOMO ERECTUS, al
c`rui creier este [i mai mare, fapt datorat probabil [i alimenta]iei mai
bogate n proteine, crucial fiind faptul c` era... carnivor. Fosile de
Homo Erectus au fost descoperite [i n Java, la Mojokerto, aceasta
fiind o dovad` a expansiunii humanoizilor.
Acum 1.000.000 de ani a nceput perioada QUATERNARŒ
(perioada n care ne afl`m [i ast`zi), din care fac parte:
PALEOLITICUL, MEZOLITICUL [i NEOLITICUL.
S` vedem ce surprize a adus fiecare din ele pe scara dezvolt`rii:
PALEOLITICUL (perioada pietrei cioplite) - mp`r]it n:
- INFERIOR (1.000.000 - 100.000 .d.H.) - perioada n care apar
uneltele de piatr`;
- MIJLOCIU (100.000 - 40.000 .d.H.) - perioada n care apare
omul de NEANDERTHAL n spa]iul Carpato-Dun`rean;
- SUPERIOR (40.000 - 10.000 .d.H.) - n aceast` perioad` apare
omul de CRO-MAGNON (HOMO SAPIENS) de la care ne-au
r`mas picturile rupestre de la C`ciula]i, Pescari (pe[tera Gura
11
Noi nu suntem urma[ii Romei
12. Chindiei), asem`n`toare cu cele din Spania [i Fran]a, acestea
fiind primele indica]ii arheologice privind universul religios al
v~n`torului paleolitic.
MEZOLITICUL (10.000 - 5.000 .d.H.) - perioada n care vremea
s-a nc`lzit, ghe]arii s-au topit (ap`r~nd astfel povestirile despre
ãpotopÓ [i supravie]uitorii lui, cea mai veche istorie de acest fel
apar]in~nd culturii Vedice), Marea Britanie devine insul`, iar Marea
Neagr` cap`t` conturul ei actual.
•n zona Por]ilor de Fier s-au g`sit urme ale culturii ãSchela
CladoveiÓ, cuptorul de piatr`, vasul cu picior cu decor pictat etc.
•n cultura ãCarceaÓ [i face apari]ia pe o cup` de ceramic` ãspiralaÓ
carpato-dun`renilor, de culoare alb` pe un fond ro[u.
NEOLITICUL (ncepe cu 5.000 de ani .d.H.). Pe teritoriul
Rom~niei s-au descoperit urmele a numeroase civiliza]ii ntre 7.500 -
3.500 .d.H.
Cultura Pre-Cucuteni este considerat` de specialista american`
Marija Gimbutas ca fiind cea mai veche cultur` european`, cu
popula]ia pre-indoeuropean` care cunoa[te apogeul dezvolt`rii ntre
5.000 - 4.000 .d.H. (Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods of
Old Europe: Myths and Cult Images, new and updated edition, Univ.
of California Press, Berkeley, LA, 1996, p. 21).
Cultura Boian (4.000 - 3.800 .d.H.) ne las` primul sanctuar creat
din lut, iar cultura Hamangia prima statuet` lucrat` n marmur` din
istoria lumii, c~t [i statuetele de lut antropomorfe ãG~nditorul [i
femeia saÓ.
Cultura V`deasa con]ine ceramic` decorat` cu forme antropomorfe
ce precede pe cea Troian`. Din cadrul culturii Vincea, Nicolae Vlasa
descoper` n 1961 la T`rt`ria pe Mure[ (Transilvania) ni[te t`bli]e de
lut datate 4.800 - 4.500 .d.H. (5200 .d.H. dup` aceea[i Gimbutas)2 [i
considerate ca fiind primul mesaj scris din istoria omenirii, cu mult
naintea t`bli]elor sumeriene provenind [i ele, posibil, tot de la
Dun`re (vezi Paul Laz`r Tonciulescu).3
•n cultura Cernavod` I (4.400 - 3.500 .d.H.) triburile de p`stori
folosesc caii [i arme perfec]ionate; purt`torii acestei culturi vor cobor
12
13. Fig. 2. Harta neoliticului timpuriu de pe teritoriul Rom~niei.
ën aceast` perioad`, 6.400-2.500 ”.d.H., poporul Carpato-Danubian (zei]a Danu, la vechii
vedici era mama ploii [i a paji[tilor bogate), prezent ”n spa]iu (sf~nt, vedic) inv`]ase s`
defri[eze p`durile [i s` des]eleneasc` p`m~ntul, locuind ”n general de-a lungul re]elelor
hidrografice, extinz~ndu-se treptat ”n toate zonele locuibile, d~nd astfel na[tere poporului
protoeuropean. Aceast` popula]ie arian`, euro-indian`, pelasgic`, carpato-danubian`, ori
cum vre]i s` o numi]i, a[ezat` pe aceste bogate meleaguri, constituie ãVechea Europ`Ó.
Cercet`toarea american` Marija Gimbutas consider` c` apari]ia acestei culturi, apar]in~nd
neoliticului, formeaz` vechea cultur` european` pe care o situeaz` ”ntre 7.500-3.500 ”.d.H. ,
cu o popula]ie ãpre-indo-european`Ó [i care cunoa[te apogeul dezvolt`rii sale ”ntre 5.000-
4.000 ”.d.H.
13
14. 14
Fig. 3
Fig. 3-4. Harta neoliticului
t~rziu pe teritoriul Rom~niei .
Apar o serie de schimb`ri locale
[i generale ale acestei societ`]i carpato-
danubiene. Descoperim culturi ca:
St`ncu]a, Gumelni]a, Cucuteni, Petre[ti,
Tisa-Polgar-Bodrogkeresztur, Vucedol,
Cernavod`, cu schimb`ri manifestate de
o ierarhie mai bine pus` la punct c‰t [i
cu noi manifest`ri spirituale .
*Fig. 2,3,4,din ãPreistoria DacieiÓ, Ion Miclea,
Radu Florescu, Ed.Meridiane, 1980 , p. 38, 39.
16. Fig. 5. PRIMUL MESAJ SCRIS DIN ISTORIA OMENIRII
1,2,3. T`bli]ele de la T`rt`ria (cca. 5.300-5.200 ”.d.H.) a c`ror descoperire ”n anul 1961 de c`tre
Nicolae Vlasa, a revolu]ionat concep]ia privind apari]ia scrisului, fiind considerate primul
mesaj scris ”n istoria omenirii. A[adar, inventatorii scrierii ãsumerieneÓ au fost, oric‰t ar fi de
paradoxal, nu sumerienii, ci locuitorii Transilvaniei, locuitorii spa]iului Carpato-Dun`rean [i
asta cu 1.000 de ani ”naintea sumerienilor.
4,6. Strachina cu inscrip]ii , Gradesnita, Bulgaria.
5. Fusaiola cu inscrip]ii , Kosovska Nitrovita, Iugoslavia .
*Iosif Constantin Dr`gan, Istoria Rom‰nilor, Ed. Europa Nova, Bucure[ti 1994 .
16
3
1
5
2
4
6
17. 17
Noi nu suntem urma[ii Romei
Fig. 6. Ro]ile care au facut Europa s` se extind`.
Prima roat` care a f`cut specia uman` s` se poat` mi[ca mai repede a fost descoperit` pe
teritoriul Poloniei de azi, pe a[a-numitul vas de la Bronocice. El a fost descoperit ”n anul
1974 pe el fiind desenate, zg‰riate, c`ru]e cu patru ro]i ”ntre care se interpun linii cu aspect
de copaci sau altele imit‰nd apa. Acesta a fost f`cut ”n anul 3.400 ”.d.H., deci cu 200 de ani
”naintea unui desen asem`n`tor g`sit pe teritoriul Irakului de azi. Acest vas apar]in‰nd
culturii ãceramicii liniareÓ, apar]in~nd poporului carpato-danubian, este prima dovad` a
ro]ii ”n lume.
*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.52.
18. 18
Fig. 7. Primul c`ru] f`cut din lut ars g`sit ”n Europa, pe teritoriul Ungariei de azi, pu]in
mai la nord de Budapesta, datat 2.700-2.400 ”.d.H. apar]in‰nd aceluia[i popor carpato-
dun`rean (ungurii sosind pe aceste meleaguri dup` mai mult de 3.500 de ani). Marginile
”nalte ale c`ru]ului sugereaz` faptul c` ele erau folosite s` transporte produse agricole.
*Early Europe: Mistery in stone. Time-Life Books, Alexandria, Virginia ,1995 ,p.53.
20. 20
Fig. 9. Picior de fructier` descoperit la Hot`rani (Muzeul Olteniei, Craiova), face parte din
cultura V`dastra, care ocup` o arie restr‰ns` pe cursul inferior al Oltului, precum [i ”n
dreapta Dun`rii, ”n zona corespunz`toare gurilor Oltului. Se poate vedea clar ãSpirala
Pelasgic`Ó a c`rei semnifica]ie religioas` va fi discutat` ”n ãSimbolistica la PelasgiÓ.
*M.Nica, Evolu]ia culturii V`dastra pe baza descoperirilor de la Hot`rani-F`rca[ele (jude]ul Olt),
”n ãHistoricaÓ II; 1972, p. 13
21. 21
Fig. 10. Zei]a de la Naieni .
La apus de Pietroasa, jud. Buz`u, localitate celebr`
prin descoperirea tezaurului (vezi blestemul p`s`rii
Phoenix) ce-i poart` numele, se afl` satul Naeni,
unde, prin anii 1900, dup` cum ne spune Tocilescu,
ni[te copii au g`sit, juc~nduÐse, grupul de bronz redat
aici. Tocilescu l-a prezentat la 23 nov. 1900 Academiei
de Inscrip]ii din Paris drept un monument de art`
gotic`, inso]indu-l de o descriere erona-
t`.Vasile P‰rvan are meritul de a observa
faptul c` grupul statuar este mutilat,
cuprinz~nd doar dou` figuri. De la a treia se
poate vedea resturile unei m‰ini [i al unui
picior. Dup` ornamentul care se g`se[te in
spatele femeii se pare c` a fost f`cut s` poat`
fi at‰rnat de ceva. Felina pe care
se g`se[te c`lare femeia de[i
seam`n` cu o leoaic`, pare
a fi totu[i, dup`
indicarea coamei, un
leu. Cu m‰na st‰ng`
ea se ]ine de coama
leului iar cu
dreapta de coada
acestuia care pare
c` se termin` ”n gura
de pe[te. Pe cap are o
c`ciul` ãfrigian`Ó care-i
acoper` t‰mplele [i
urechile. L‰ng` ea, n dreapta,
”nso]itorul ]ine [i el cu m‰na dreapt`
coama leului, cu st‰nga sus]in~nd-o pe
femeie de la spate. De remarcat sunt
ornamentele de pe haine c‰t [i de pe
harna[amentul leului. •n ceea ce
prive[te cel de-al doilea ”nso]itor,
din st‰nga femeii, m‰na lui dreapt`
se g`se[te al`turi de cea a ãzei]eiÓ,
undeva pe coada leului. Personal
am v`zut un complex statuar
asem`n`tor ”ntr-un templu hindus din
insula Balli. Unii consider` c` acest
complex ar reprezenta-o pe Mama Mare
av‰ndu-l l‰nga ea pe Caloianu. Cert este c`-l g`sim [i la persani (urma[i ai acelora[i arieni-
carpato-danubieni)
* Vl. Dumitrescu, Arta preistoric` ”n Rom‰nia, Bucure[ti, 1974, fig. 482
22. spre sud, spre Anatolia, puntea de p`m~nt ce lega peninsula Balcanic`
de Asia Mic` [i care n 4.000 .d.H. se va scufunda n Marea
Mediteran`, l`s~nd n locul ei o puzderie de insule [i o nou` mare,
Marea Tracic` (cunoscut` mai t~rziu drept Marea Egee).
Urmele culturii noastre carpato-dun`rene se mai p`streaz` [i
ast`zi pe unele din aceste insule (foste piscuri muntoase), uimind
cercet`torii care nu-[i pot nchipui cum, culturi ca cele miceniene, au
putut ap`rea pe ni[te insule izolate, ei ãnev`z~nd p`durea din cauza
unui copacÓ...
Aceasta, cultura Cernavod` I, a dat na[tere la Troia I. Acei
carpato-dun`reni (ãARIENIÓ cum i mai numesc al]ii) au dat na[tere
la cultura lumii, ea r`sp~ndindu-se nu numai peste ntreaga Europ` [i
spre nordul Egiptului [i Mesopotamiei, ci p~n` n ndep`rtata Indie,
unde cultura ãVedic`Ò a ãinspiratÓ ([i mai inspir` [i azi) vechile
culturi - caldeean`, egiptean` etc. Hinduismul [i cre[tinismul nu au
f`cut altceva dec~t s-o copieze, adapt~nd-o la condi]iile lor locale...
Profesorul V. Gordon Childe4, n a sa lucrare: The Aryans, Barnes and
Noble Books, New York, 1993, ne pune la dispozi]ie o hart` care ne
schimb` cu totul istoriaÉ vezi fig. 48É spa]iul carpato-danubian-
pontic devenind centrul de r`sp~ndire al ãindo-europenilorÒ.
22
MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE
23. ISTORIA NE[tiut` a romånilor-
NOI NU SUNTEM URMA[II ROMEI
•nainte de toate vreau s` fiu onest, declar~ndu-v` c` o chez`[ie a
tuturor ipotezelor pe care le voi desf`[ura n fa]a dumneavoastr`... nu
exist`. Oric~nd o nou` descoperire, o nou` interpretare poate infirma
una sau alta dintre ele. Eu nu pot s` afirm dec~t c` n tot ceea ce
urmeaz` nu am introdus nici o ipotez` de care personal s` nu fiu con-
vins. V` spun aceasta din convingerea c` cititorul nu trebuie n[elat, nu
trebuie l`sat s` cread` c` [tiu mai mult dec~t [tiu n realitate. Cititorul
nespecialist are dreptul s` cunoasc` limitele actuale, reale ale
cuno[tin]elor noastre despre trecutul ]`rii n care ne-am n`scut [i
c`reia i vom apar]ine ntotdeauna, indiferent pe ce meleaguri ne-a
c`l`uzit destinul. Astfel, pute]i s` v` sim]i]i invita]i n a v` folosi de
ãprezum]ia de nevinov`]ieÓ referitor la acest articol conduc~nd la o
ãestompare a necredin]eiÓ al`turi de p`rerea dumneavoastr` personal`.
***
C
u ani de zile n urm`, pe vremea c~nd eram elev n cursul
elementar, n cartea noastr` de Limb` Rom~n` ne era spus
[i de ãpu]inaÓ influen]` latin` n vocabularul rom~n al`turi
de cea ãcople[itoareÓ slav`. A fost poate pentru prima oar` c~nd am
sim]it c`... nu eram de acord cu ceea ce era ãscris n carteÓ. Fusesem
obligat, mpreun` cu to]i ceilal]i elevi, nc` din clasa a patra elementar`
s` ãstudiezÓ limba rus`, iar din clasa a cincea, limba francez` [i astfel
am descoperit multe cuvinte rom~no-franceze [i nici unul rom~no-
rus! Ghinionul ãg~nditorilorÓ de atunci erau [i c~ntecele italiene care
p`trundeau peste tot n Rom~nia [i ale c`ror cuvinte sunau at~t de
23
Noi nu suntem urma[ii Romei
MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA
24. Fig. 11. Expansiunea getic` ”n Europa central` si sud-vestic` ”n anul 1.000 ”.d.H.
Uit‰ndu-ne pe harta lui Vasile P‰rvan, Ed. Meridiane 1982 din Getica, p.409, putem s` ne
imagin`m r`sp~ndirea nemului nostru ”n Europa ”ntr-o perioad` c~nd ea abia se forma.
ãNeamurile daco-getice, cu a[ez`rile lor caracteristice numite dave, s-au ”ntins ”nc` din
vremuri imemoriale spre nord, p~n` ”n Silezia, ”n Posen, ”n Gali]ia [i Podolia, iar spre sud,
p~n` ”n Rodopi [i pe valea Mari]ei, trec~nd chiar dincolo de Hellespont ”n Asia Mic`Ó. A[a
ne spune acela[i V. P~rvan, la vremea lui (1882-1927). Dar ”n ace[ti 100 de ani care ne
despart de el, cercet`rile rom~nilor despre al lor trecut ”n loc s` evolueze au involuat,
transform~ndu-ne istoria ntr-o moned` politic` devalorizat`. Curios este c` rom~nii nu se
revolt` ”mpotriva falsificatorilor istoriei noastre, ”mpotriva paukeri[tilor slavoni[ti ori
latinofililor slugarnici incapabili s` vad` p`durea din cauza copacului !
24
25. apropiate de ale noastre, nc~t teoria ãslavon`Ò a originii noastre
ap`rea ridicol` chiar [i pentru un copil din cursul elementar.
Cu trecerea anilor procesul de rusificare a rom~nilor a mai
sc`zut n intensitate, iar eu ajunsesem n ultimii ani de liceu. De data
aceasta lucrurile se ntorseser` cu 180 de grade [i acum nv`]am
despre ocuparea Daciei de c`tre romani [i cum ne tr`geam ãnoiÓ din
ãeiÓ, ba dintr-unii, ba dintr-al]ii, ba chiar direct din cei ãdoi b`rba]iÓ:
Decebal [i a[a-zisul nostru str`bun, Traian. Nu [tiu care este p`rerea
Dvs., dar eu personal nu am ncredere n ace[ti ãlingvi[tiÓ [i ãistoriciÓ
gata s` ne transforme istoria noastr` n func]ie de interesele lor
personale ori scopurile politice urm`rite de ãst`p~niiÓ lor. Ast`zi n
Moldova de peste Prut, Bucovina [i ´inutul Her]ei popula]iei
dacorom~ne, nc` majoritar` (chiar [i dup` deport`rile masive spre
Siberia, f`cute de ru[i dup` cel de-al doilea r`zboi mondial) i se spune
n permanen]` c` vorbe[te o limb` diferit`, ãmoldoveneasc`Ò, de
origine slav`, teorie pe care mul]i... o [i cred.
Dar s` nu-i uit`m pe prietenii no[tri greci, care le spun fra]ilor
no[tri arom~ni c` ei de fapt sunt greci, c` Macedonia a fost, este [i va
fi Grecia iar Alexandru Macedon a fost... un grec! P`rerea lor nu este
criticat`, deschis, de nici un politician sau istoric rom~n. Surpriza am
avut-o n luna mai 2002, c~nd am fost invitat la cel de-al 37-lea
Congres de studii medievale de la Kalamazoo, Michigan, S.U.A., unde
am prezentat ãA new Approach to the Origin of the Romanian
PeopleÒ; am avut pl`cerea s` cunosc opinia prof. John V. Fine Jr.
asupra dacilorÉ ãstr`mo[ii rom~nilor [i vlahilor de aziÒ5.
•n perioada n care am fost student la medicin` am fost invitat
s`-mi petrec c~teva s`pt`m~ni din vacan]a de var` la T~rgu-Mure[, la
invita]ia unui coleg [i prieten ungur, n casa c`ruia am g`sit o carte
scris` n limba rom~n`, singura de altfel: Dacia preistoric` a lui
N. Densu[ianu, probabil cel mai documentat scriitor al istoriei
dacorom~nilor, ocazie cu care mi-am schimbat cu 180 de grade
no]iunile de ãistorie a rom~nilorÓ acumulate n [coal`.
Revenind la istoria [i limba rom~n` [i la contradic]iile acestora
cu logica... voi face uz de versurile unei poezii scrise de V. B`jenaru [i
care mi-a parvenit prin curtoazia unei persoane din New York:
25
Noi nu suntem urma[ii Romei
26. ãCe limb` vorbeau dacii, azi nimenea nu [tie!...
C`ci pe atunci s`racii n-aveau creion, h~rtie,
Iar vorbele nescrise, precum se [tie... zboar`,
Argument~nd ne zise, c~ndva, o profesoar`.
Lingvi[tii socotir`, mai cu luare aminte,
§i n final g`sir` vreo 7-8 cuvinte
Ce par a face parte, chiar din limbajul trac!
Dar, de[i-i scris n carte, cu asta nu m`-mpac.
P`i stai [i ia aminte, de cumva e posibil,
Cu c~teva cuvinte, s` fii inteligibil?...Ó
•ntrebarea pe care ne-o punem ast`zi este: ce limb` vorbeau geto-
dacii (pelasgii = tracii)? Iar r`spunsurile nu pot fi dec~t dou`, dintre
care avem de ales unul: vorbeau o limb` diferit` de cea a
cuceritorilor [i n consecin]` au fost nevoi]i s`-[i nsu[easc` latina dup`
ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de c`tre legiunile mp`ratului Traian
n 106 d.H., ori limba popula]iei autohtone a Daciei era asem`n`toare
cu latina, astfel nc~t nu a fost necesar` nv`]area altei limbi.
Revenind la poezia lui B`jenaru, oare s` fie adev`rat c` tot ce
ne-a r`mas de la str`bunii no[tri geto-daci s` fie numai 7-8 cuvinte?... Anii
trec, lumea se schimb` iar ast`zi avem a[a-zisa ãArheologie Lingvistic`Ò [i
descoperim c` lingvistica, istoria, nu au fost p~n` acum nimic altceva dec~t
defilee de erori (vezi [i Shakespeare cu a sa Comedia Erorilor). De 200 de
ani, de c~nd un oarecare W. Jones (1786) a intuit [i afirmat provenien]a
sanscritei, elinei [i latinei dintr-o ãlimb`mam`Ò,numeroasemin]iãstr`luciteÓ
au ncercat s` reconstruiasc` aceast` limb` ãmatc`Ò, gener~nd dou` teorii
care sus]in dou` origini: limba indo-european` pe de o parte [i limba
arian` pe de alt` parte, localizat` undeva n Europa Preistoric`.6
Cercet`toarea american` Marija Gimbutas, profesoar` la
Universitatea din Los Angeles, California, spune: ãRom~nia este vatra
a ceea ce am numit ãvechea Europ`Ò, o entitate cultural` cuprins`
ntre 6500-3500 .d.H., axat` pe o societate matriarhal`, teocratic`,
pa[nic`, iubitoare [i creatoare de art`, care a precedat societ`]ile
Indo-Europenizate patriarhale, de lupt`tori, din epocile Bronzului [i
Fierului. A devenit, de asemenea, evident c` aceast` str`veche
26
27. civiliza]ie european` precede cu c~teva milenii pe cea Sumerian`,
f`c~nd imposibil` ipoteza conform c`reia civiliza]ia r`zboinic` [i
violent` a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie de pe glob.Ó7
Spa]iul Carpato-Dun`rean este una din pu]inele zone ale Europei
care nu a fost afectat` direct nici de calota glaciar`, nici de cea alpin`,
r`m~n~nd n cea mai mare parte zona cu condi]ii de vie]uire at~t pentru
om c~t [i pentru animalele [i plantele ce-i asigurau traiul, de[i pe n`l]imi
s-au format ghe]ari n c~teva masive muntoase: Rodna, C`limani,
Bucegi, F`g`ra[, Cindrel, Par~ng, Retezat. Astfel, cercet`ri f`r` repro[
de la Universitatea din Cambridge au stabilit c` singurul ãspa]iuÓ care
corespunde condi]iilor din vechea literatur` Vedic` este cel Carpatic [i
sub titulatura ãAncient IndianÓ, plaseaz` faza primar` a culturii Vedice
la noi. Dup` nv`]a]ii englezi ([i nu rom~ni), cetatea Carpatic` face
parte din ãhabitatul primitiv al arienilorÓ.8
De la teoria dezvoltat` de englezi s` ne ntoarcem la poezia lui
V. B`jenaru:
ãIstorici de-asemeni la Roma au g`sit
Legenda acelor gemeni ce Roma a uimit:
Pe Romulus [i Remus lupoaica i-a crescut;
Din ei, spune legenda, rom~nii s-au n`scut!...Ó
Povestea idilic` a celor doi gemeni g`si]i pe apa Tibrului de o
ãlupoaic`Ò, sigur c` ne-a impresionat, n special c~nd ni se spune c` [i
ãnoiÓ am fi un fel de urma[i ai lor. Dar chiar s` fim m~ndri de aceasta?
S` ncerc`m s` vedem aceast` istorioar` cu al]i ochi: Rhea Silvia, fiica
lui ãNumitorulÓ Rege de Alba Longa [i totodat` o vestal` virgin` din
templul lui Marte (Zeul R`zboiului) a r`mas gravid` ãdin seninÓ cu zeul
Marte [i a n`scut doi gemeni pe care unchiul ei Amulius (care pare a nu
fi crezut minunea cu zeul) i-a renegat d~nd ordin servitorilor s`-i arunce
pe bastarzi n Tibru. Co[ul cu copii este g`sit de o lupoaic`, termen
folosit pe atunci pentru femeile de moravuri u[oare. A[a c` apare mult
mai plauzibil c` o astfel de persoan` i-a salvat pe gemeni, iar ciobanul
Faustulus i-a crescut. Fanteziile cu Zeul Marte nu le-a crezut nici unchiul
nefericitei, de ce ar trebui s` le credem noi? Crede]i c` noi rom~nii ar
trebui s` ne c`ut`m o astfel de ... origine trivial`?...
27
Noi nu suntem urma[ii Romei
28. ãPe daci i ocupar` acei viteji romani
§i i-a-nv`]at latina n cam 100 ani!
C` dacii nv`]ar` latina a[a u[or,
Vezi, asta nu m` mir` [i zis-am: ÇBravo lor!È
Dar c`-[i uitar` limba, vocabular ntreg
Vezi domnule, eu asta nu pot s-o n]eleg!
C` un popor [i pierde treptat din obiceiuri,
C` [i mai schimb` portul, ar fi niscai temeiuri...
Dar c` [i uit` limba, exemplu nu-i sub soare,
Dac~t acele cazuri, c~nd un popor... dispare!Ó
Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei
(14%) [i pentru o perioad` istoric` foarte scurt`, de exact 165 de ani
(106 d.H. - 271 d.H.). La ei acas`, n Peninsula Italic` avem [i ast`zi
dialecte ca cel toscan, lombard, calabrian ori sardinian care-i fac, [i azi
pe italieni, s` nu se n]eleag` ntre ei. Mai mult, sutele de alte dialecte din
Italia (se estimeaz` c` ar exista circa 1500) dovedesc c` Peninsula Italic`
nu a fost ãromanizat`Ò acas` la ea. Astfel cum se explic` ãromanizareaÓ
noastr` de c`tre cuceritorii Daciei? Cum s` ni-i nchipuim pe ]`ranii daci,
locuind prin v`i [i mun]i, dealuri [i p`duri, repezindu-se s` nve]e latina?...
§i nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar [i dacii liberi, din
teritoriul de 86% al Daciei neocupat` de romani. Cum v` nchipui]i c`
]`ranii daci care nu aveau nici texte, dic]ionare, profesori, caiete sau
creioane, au putut nv`]a at~t de bine latine[te nc~t au realizat cea mai
unitar` limb` latin` cunoscut`, pe care latinii n[i[i nu au fost n stare s-o
realizeze nici m`car la ei acas`, n Peninsula Italic` (p~n` azi c~nd au la
dispozi]ie un regiment de c`r]i de gramatic` [i materiale audio-video)?
Nu am dreptate s` m` revolt mpotriva profesorilor care se
mul]umesc s` se rezume la ceea ce au nv`]at sau n-au nv`]at n tinere]ea
lor, mpotriva celor care din interese geo-politice ncearc` s` bage n capul
genera]iilor acestui secol c` avem o alt` limb` [i o alt` origine dec~t cea
evident` [i real`? De ce s` accept`m transmiterea ne[tiin]ei prin [tiin]`?
O situa]ie similar` cu cea din ãItalia-Mam`Ò n privin]a num`rului
de dialecte populare se nt~lne[te [i n alte ]`ri ale Europei: Fran]a,
Spania, Marea Britanie [i Germania, n care locuitorii comunic` ntre ei
28
29. prin intermediul limbii literare nv`]ate n [coal`, cea vorbit` acas`
f`c~ndu-i de nen]eles pentru co-na]ionalii lor situa]i n alte col]uri ale
]`rii. Numai n Rom~nia situa]ia este fundamental diferit`, toat` popula]ia
]`rii este capabil` s` comunice prin limba nsu[it` de mic copil n familie.
Totodat` limba deprins` acas` nu este diferit` de cea nv`]at` la [coal`...
Vom ncheia aceast` dezbatere analiz~nd o a doua ntrebare
fundamental`, la care se vrea un r`spuns din partea oric`rui a[a-numit
ãistoricÓ [i ãlingvistÓ lipsit de credin]` sau bun`voin]` n acceptarea
Adev`rului: cum v` explica]i c` romanii au reu[it n aproximativ 100 de
ani, afla]i fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performan]e pe care
nu au fost n stare s` le reproduc` n propria lor cas`?... §i asta f`r` ca
picior de roman s` fi c`lcat pe mai mult de 86% din teritoriul Daciei!
ãArdealuÕa stat sub Unguri aproape ani o mie
§i asupri]i Rom~nii, a[a precum se [tie,
Nu [i-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul,
Cum de-n a zecea parte Dacii uitar` totul?Ó
Apari]ia [i existen]a Ungariei s-au datorat convie]uirii hunilor cu
popula]ia primitoare geto-dac` [i care i-a nv`]at agricultura, p`storitul,
[i care apoi a fost asuprit` [i sf~rtecat` n numele catolicismului. Mul]i
aristocra]i rom~ni transilv`neni, pentru a-[i salva via]a [i avutul, s-au
convertit la catolicism, s-au maghiarizat, ns` n-au uitat nici limba,
nici tradi]iile. De ce ast`zi noi s` credem c` ce n-au putut face ungurii
n o mie de ani au putut face romanii n o sut` de ani ?... Cu alte
cuvinte, cum putem crede c` ace[tia i-au determinat nu numai pe dacii
ocupa]i, dar [i pe cei din 86% din teritoriul Daciei neocupate s` nve]e
ãlatinaÓ [i n acela[i timp s`-[i uite propria limb`?...
ãC~nd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci,
La Sarmisegetuza n-a trebuit t`lmaci!
Afirma Densu[ianu [i asta totul schimb`:
Deci Dacii [i Romanii vorbeau aceea[i limb`!
Cum e posibil asta? •ndat` v` explic,
De n-a]i pierdut r`bdarea [i m-asculta]i un pic:
ÔNaintea erei noastre, c~t? Nu prea [tiu precis
29
Noi nu suntem urma[ii Romei
30. La Nord [i Sud de Istru (de Herodot e scris)
Tr`ia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine
Ce cultiva p`m~ntul, v~na, cre[tea albine
§i dup` zona-n care acei oameni tr`iau,
Ei Daci sau Ge]i sau Sci]i sau Iliri se numeau.
Uni]i sub Burebista [i-apoi sub Decebal
Ei st`vileau barbarii, ce veneau val de val...
Dar secole Õnainte c~nd nu erau regat,
O parte-acestor Traci spre vest au emigrat
De-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit
§i-aproape n tot Sudul, treptat s-au stabilit
Iar bunele-obiceiuri [i limba o p`strar`,
De[i cu alte neamuri, n timp se-ncruci[ar`
A[a se-explic` faptul de ce zisa Latin`
Au n]eles-o Dacii [i nu le-era str`in`!
Deci nu cu Roma Õncepe al nostÕ bogat trecut,
Ci mult mai nainte c`uta]i un nceput!Ó
•n conformitate cu afirma]iile lui Nicolae Densu[ianu despre
migra]ia spre vest a pelasgilor n Dacia Preistoric` 9 [i ale lui N. Iorga
n Istoria Rom~nilor, n mod special n capitolul intitulat ãStr`mo[ii
nainte de romaniÓ10 a existat o ãRom~nie Apusean`Ò din care s-au
desf`cut na]iile francez`, italian`, spaniol`, portughez` [i o ãRom~nie
R`s`ritean`Ò unde urmele-i tr`iesc nc`...
Un aspect controversat cu privire la limb`, care mi se pare c` a
fost ignorat, ar fi: dac` ãromanitatea Occiental`Ò a evoluat
dezvolt~ndu-se n mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola,
provensala, portugheza, franceza), de ce n cadrul ãRom~nit`]ii
OrientaleÓ nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a r`mas numai
la stadiul de dialecte: istro-rom~n (pe teritoriul ocupat de iugoslavi),
megleno-rom~n (pe teritoriul ocupat de bulgari), arom~n (pe teritoriul
ocupat de greci), daco-rom~n (Rom~nia de ast`zi, plus teritoriul
ocupat de ru[i, ucraineni [i iugoslavi - Banatul S~rbesc)?
Unitatea lingvistic` a acestor dialecte nu poate avea dec~t o
explica]ie: cuceritorii romani au nt~lnit o popula]ie de aceea[i limb`.
Dac` ast`zi se consider` c` 95% din cuno[tin]ele acumulate de
30
31. omenire sunt ob]inute n ultimii 50 de ani... s` vedem cum istoria se
poate, de asemenea, schimba. C~nd, nu de mult, s-a publicat teoria
evolu]iei speciei umane n func]ie de vechimea cromozomal`, s-a
ajuns la concluzia c` ãprima femeieÓ ar fi ap`rut n Sud-Estul Africii.
Urm`torul pas uria[ ar fi fost Nordul Egiptului, iar de aici, Peninsula
Balcanic`, la... noi! C~nd cei de la Cambridge vorbeau de arienii din
zona Carpato-Dun`rean`, teoria cromozomal` nu ap`ruse nc`. §i
din nou, de la noi, se desprind dou` mari grupuri, unul ce se va
r`sp~ndi spre Est, Indo-Asia, iar cel`lalt spre estul Europei.
Dac` cineva ar c`uta n arhivele romane ori cele de la Vatican,
ar g`si manuscrisul lui Criton, doctorul lui Traian, care ne descria pe
noi, geto-dacii, n lucrarea lui, ãGeticaÒ. C~nd poetul roman Ovidiu a
fost deportat la Tomis (Constan]a de ast`zi, pe ]`rmul apusean al
M`rii Negre) a scris [i poeme n limba localnicilor ge]i, limba tracilor
dar n alfabet latin11, limb` pe care a putut s` o nve]e cu u[urin]`
datorit` asem`n`rii limbii latine cu ea. Din p`cate, poemul este
pierdut pe undeva prin arhivele Vaticanului [i nimeni p~n` n prezent
nu s-a l`sat ãconvinsÓ n a-l g`si. Despre limba latin` afl`m de la Cesar
Pruteanu12 c` era dialectat` - la fel ca orice limb` vorbit` n zilele
noastre - n:
1. limba latin` cult` (sau clasic`)
2. limba latin` vulgar` (pe care o vorbea poporul)
3. limba latin` prisc` (b`tr~n`) cum avem [i noi limba din cronicile
noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost [i prima limb`
vorbit` de carpato-dun`renii invadatori ai Peninsulei Italice, r`mase
n c`r]ile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrit`-vedic`.
Cum se face c` o mul]ime de cuvinte din limba noastr` sunt
aproape similare cu cele din sanscrita-vedic` n timp ce ele nu exist`
aproape n limba Latin`? De exemplu: apa = ap` (aqua n Latin`), gata
= gata, gu[` - ghosa, iat` = yatha, maiu = mayu, mascar` = mascara,
pit` = pita, pricin` = pracina, pleav` = plava, gr`mad` = gramata, iasc`
= jaska, ism` = isma, limb` = lamba, m~nie = manyu, muierea =
muherea (mulier-mulieris n Latin`), plut` = pluta, potec` = path-ika.
Dar num`r`toarea n sanscrita-vedic` nu este mai apropiat` de
limba noastr` dec~t Latina cult`? Iat` cum num`rau ei: una, duya,
31
Noi nu suntem urma[ii Romei
32. treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta
(centum n latin`). M` ntreb, prin ce minune limba noastr` p`streaz`
aceste forme de sanscrit`-vedic`? Explica]ia este una singur`: spa]iul
carpato-dun`rean este locul de unde Europa a nceput s` existe [i s`
se extind`. Iar noi, ne place sau nu ne place, suntem p`rin]ii
popoarelor europene [iÉ nu numai ai lor.
Odat` stabilit` problema limbii geto-dacilor, descoperim cu
m~ndrie c` noi nu suntem urma[i nici ai slavilor, nici ai romanilor, ci
ei sunt urma[ii no[tri.
Dup` N. Iorga analizele chimice au ar`tat c` parte din aurul
faraonilor egipteni provine din Mun]ii Apuseni13 [i nimeni nu s-a decis de
atunci s` fac` un studiu al acestei probleme pe m`sura poten]ialului tehnic
de ast`zi. §tie oare cineva c` Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat
[i s-a pus n fruntea sutelor [i miilor de sclavi romani, cre~nd o armat`
care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din mun]ii Rodopi?...14
32
33. R`SPÂNDIREA PELASGILOR
(A TRACO-GETO-DACILOR)
H
erodot ar`ta c`: ã... dup` indieni, neamul tracilor este cel
mai numeros dintre toate popoarele.Ó15 S` ne oprim pu]in
asupra acestui aspect: dup` localizarea lor geografic`
ncep s` se desprind` geto-dacii prin primul mileniu .d.H. la nord
de Istru (Dun`re), ilirii (zona Albaniei de ast`zi), sci]ii (Dobrogea)
etc. Ne r`sp~ndim treptat n toat` Europa, c~t [i n toat` Peninsula
Balcanic`, pe care o st`p~nim pentru sute [i sute de ani. •n zona
M`rii Egee, a insulelor ei, cum este Creta, c~t [i a Asiei Minor (Turcia
de ast`zi), apar culturi ca cele mino-miceniene. Grecii ãprietenii
no[tri heleniÓ de mai t~rziu, cum le place s`-[i spun`, sosesc n
Europa din zona estic` a M`rii Caspice n jurul anilor 1900-1400
.d.H., fiind ini]ial o popula]ie tribal` nomad`. Sosesc n grupuri
mici, ãnal]i, blonziÓ cum i descrie marele poet antic (orb!) Homer,
urma]i 300-400 de ani mai t~rziu de dorieni care-i subjug` pe primii,
iar apoi de triburile aeoliene [i ionice. To]i ace[tia [i g`sesc ãcasa
ideal`Ò la noi n Peninsula Balcanic`, mping~ndu-ne spre Nord-
Vestul ei [i numindu-ne mai t~rziu macedoni, iliri, ge]i, daci, sci]i,
dup` locurile n care tr`iam, n ciuda limbii comune vorbite. Odat`
p`trun[i n spa]iul Balcanic, invadatorii greci, afla]i la nceputul
stadiului de civiliza]ie, se impun cu duritate asupra popula]iei
locale, distrug a[ez`rile egeene, pentru ca mai t~rziu s` absoarb`
majoritatea culturii locale. Ei mprumut` mult din cultura
egeenilor, a mino-micenienilor [i a egiptenilor, ntemeindu-[i o
cultur` proprie, cea greceasc`, care se va r`sp~ndi n Europa. Nu
numai cultura au mprumutat-o, dar [i scrierea, alfabetul: dac`
33
Noi nu suntem urma[ii Romei
35. ãLinear Script AÓ, incomplet descifrat, nc` mai p`streaz`
caracterul hieroglific, ãLinear Script BÓ reprezint` un dialect
arhaic grec, pentru ca 700 de ani mai t~rziu s` g`sim cea mai
timpurie scriere clasic` ãgreceasc`Ò!... Ast`zi nici un grec nu ar
recunoa[te meritul egiptenilor, cum de altfel mai t~rziu ru[ii, care,
cu ajutorul celor doi greci cu nume slave, Chiril [i Metodiu, vor
transforma alfabetul elenic n chirilic.
Apari]ia romanilor a condus indirect la unificarea acestor
pelasgi, traci, iliri, daci, ge]i, tibali [i odrii n lupta lor mpotriva
cotropitorilor. Marea majoritate a popoarelor barbare care ne
atac` sau ne traverseaz` sunt n num`r mic, fiind respinse ori
absorbite f`r` a l`sa influen]e deosebite p~n` n secolul al VI-lea
d.H. c~nd sosesc slavii, popor barbar, crud [i nemilos, care, dup`
insuccesul de la Nordul Dun`rii, se a[az` n Sudul acesteia [i n
felul acesta ne vor desp`r]i pentru totdeauna printr-un ãcoridor
slavÓ de fra]ii no[tri de la sudul Dun`rii care se vor g`si ca
ntr-un fel de sandwich ntre greci [i slavi. Mai exist`m [i ast`zi
prin aceste locuri: istro-rom~ni (foarte pu]ini la num`r) prin aria
iugoslavo-croat`, megleno-rom~nii, sub bulgari [i arom~nii (nc`
n num`r mare) sub greci. Dup` ncerc`ri nereu[ite de asimilare
for]at`, [i ast`zi, dup` aproape 1500 de ani de ocupa]ie,
macedonenii nu [i-au schimbat nici limba, nici portul, iar limba
sau ãdialectulÓ cum l numesc ei nsi[i, nu-l pot n]elege nici
grecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, rom~nii. De ce?...
Aproape to]i avem prieteni ori cunoscu]i macedoneni [i dac` nu
i-a]i ntrebat, o pute]i face acum: ntreba]i-i de ãdialectÓ [i ve]i
r`m~ne uimi]i de similaritatea lui cu limba rom~n`. Limba lor
este cea mai veche [i mai bine p`strat`, fiind de fapt limba
pelasgic`, tracic` sau dacic`, dup` cum vre]i s` o numi]i [i care
este [i... limba noastr`. §i dac` ne mai amintim c` n urm` cu
2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile
Olimpice pe motiv c` nu era grec, declara]iile grece[ti din prezent
precum c` Macedonia este egal Grecia ne surprind. De ce oare
35
Noi nu suntem urma[ii Romei
36. regele Filip al Macedoniei i va aduce t~n`rului de 7 ani,
Alexandru, pe Aristotel (care era grec dup` tat` [i macedon dup`
mam`) ca s`-l nve]e limba civiliza]iei de atunci, elena, dac` a[a
cum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuit
s` treac` 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, ca
acesta s` fie recunoscut ca grec [i pus n Pantheon?
Aceast` p`rere asupra originii [i locului macedonenilor [i mai
ales asupra adjudec`rii lor de c`tre alte na]ii este mp`rt`[it` [i de
al]i istorici. De exemplu Raymond Bonner, care n The New York
Times public` un articol despre Macedonia, ãp`m~nt care nu poate
avea un numeÓ, acesta fiind adjudecat de c`tre bulgari, greci [i s~rbi.
Bonner spunea despre Alexandru Macedon c` orice ar fi fost, numai
grec nu...16
Paradoxal, singurii care nu s-au implicat n adjudecarea
Macedoniei au fost ãfra]iiÓ lor din nord, adic` noi rom~nii, care,
n plus, aproape ntotdeauna i-am neglijat [i abandonat. §i totu[i,
n 1995, o delega]ie rom~n` care a vizitat Albania a decis de
comun acord cu guvernul albanez s` deschid` pentru popula]ia
macedonean` local` biserici rom~ne [i [coli cu predare n limba
rom~n`.
S` nu uit`m c` n Grecia n perioada ante-belic`, n Macedonia,
existau biserici [i [coli rom~ne[ti care mai t~rziu au fost arse [i
distruse iar popula]ia local` (arom~nii - cum se numesc ei n[i[i,
valahi, cum grecii n numesc cu dispre]) a fost persecutat`, chinuit`,
chiar omor~t`, unii reu[ind s` scape fugind n Rom~nia, al]ii chiar n
America, unde-[i povestesc [i ast`zi necazurile trecutului.
S` fim [i noi oare, descenden]i direc]i ai poporului pelasgic, trac,
un popor blestemat?... §i ast`zi ucrainenii [i ru[ii vor s` ne fac` s`
uit`m cine suntem, acolo la noi acas`, n Bucovina, ´ara Her]ei,
Basarabia [i Buceag, unde rom~nilor li se spune c` nu sunt ãrom~niÓ,
ci o na]ie slav`, vorbind o limb` slav`, moldoveneasc`!... C~nd oare
ne vom dezdoi genunchii [i vom sta n picioare, drep]i, noi rom~nii
din Rom~nia, Basarabia, Bucovina, ´inutul Her]ei, Banatul S~rbesc,
36
38. Buceag, Cadrilater, din Pocu]ia [i Ungaria, din toat` Macedonia,
pentru a ne proteja drepturile?...
S` vedem cum arat` limba macedonean` n compara]ie cu limba
dacorom~n`. Pentru aceasta am ales un c~ntec vechi arom~n, compus
cu mult nainte ca Bolintineanu s` publice ãMuma lui §tefan cel
MareÓ:
Dialect arom~n-macedonean Traducere n rom~ne[te
Cari-nÕi bati, noaptea Cine-mi bate noaptea
La firida mea, moi? La fereastra mea, m`i?
Io huia, msata Marioara Eu sunt, frumoasa M`rioara
Nu-nÕi ti-aspirea, moi. Nu te speria, m`i.
ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ ÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉ
Scoal aprondÕi lampa ScoalÕde-aprinde lampa
S-ti vedua fata ta, S`-]i v`d fa]a ta
Fata ta tea alb-arosi Fa]a ta cea alb`-ro[ie
Ca trandafila. Ca de trandafir.
38
MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE
39. BUREBISTA
D
up` ce v-am purtat cu imagina]ia peste Europa preistoric`,
povestindu-v` despre str`mo[ii no[tri ndep`rta]i, pelasgii
(traci, ge]i, sci]i, daci - numi]i astfel, nu dup` limba
vorbit`, care era aceea[i - pelasgica sau Latina prisc`, ci dup`
localizarea lor geografic`, cum [i azi, noi dacorom~nii, mai suntem
numi]i: moldoveni, reg`]eni, vlahi, b`n`]eni, dobrogeni ori
macedoneni), voi ncepe s` vi-i descriu pe unii din aceia care au avut
atunci un impact asupra viitorului nostru de azi: voi ncepe cu
BUREBISTA, cel mai mare dintre Regii Traciei, care s-a n`scut cam pe
la nceputul secolului I .d.H., la mai mult de 2000-3000 de ani de la
pr`bu[irea Marelui Imperiu Pelasgic, atunci c~nd lumea antic` era
dominat` de Imperiul Roman.
¥ •n 111 .d.H., se na[te la Argedava, ca fiu al regelui burilor, un
t~n`r care va readuce spa]iul carpato-dun`rean [i locuitorii
acestuia din nou n fruntea Europei pre-istorice, se na[te
Burebista.
¥ 84 .d.H.: la v~rsta de 27 de ani, pleac` n fruntea unei armate,
primit` de la tat`l s`u, [i cucere[te Coste[tii, unde se instaleaz`
ca re-unificator al regatelor dacice. Cam tot atunci, la Roma,
Sulla punea m~na pe putere.
¥ 80-70 .d.H., Acornion, prietenul s`u, n v~rst` de cca. 30 de
ani este trimis n misiune diplomatic` la Argedava, la tat`l lui
Burebista (pe atunci n v~rst` de 60-70 de ani).
¥ 7 iunie-9 august 48 .d.H., Acornion l va nt~lni pe Pompei.
¥ 44 .d.H., la v~rsta de 67 de ani [i dup` o domnie de 38-40 de
ani Burebista va muri, se pare asasinat.
39
Noi nu suntem urma[ii Romei
MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA
40. Fig.14. Sanctuar dreptunghiular de 3 x 6 tambururi de granit (andezit) de la Sarmi-seget-usa
(Eu-m` gr`besc-s` curg , sanskrit`)
De fapt la Sarmi-seget-usa s-au descoperit patru sanctuare dreptunghiulare:
- la nivelul inferior, un sanctuar de 4 x 13 tambururi, av‰nd incluse ”ntre ele, ”ntr-o pozi]ie longitudinal`
[i central`, simetric ”n raport cu centrul sanctuarului ”nc` 7 tambururi mai mari ca diametru [i
supra”n`l]ate.
- la nivelul mediu, unde se afl` [i sanctuarele circulare al`turi de discul de andezit al lui Aplo,
sunt ”nc` dou` sanctuare, unul de 3 x 5 [i altul de 3 x 6.
- la nivelul superior g`sim unul de 4 x 10 tambururi
Fig.15. Dup`
S. Bobancu ,
C. Samoil`, E. Poenaru,
1 tambur=1 an dacic
•n felul acesta
sanctuarul de 4x13
tambururi este
purt`torul unei
perioade de timp
tipice dacilor,
perioada
de 52 de ani.
41. Pentru simpla dumneavoastr` curiozitate voi face o paralel` ntre
Burebista [i Cezar.
¥ 100 .d.H., se na[te Iulius Cezar.
¥ 58-51 .d.H., cucere[te Galia [i scrie ãDe Bello GallicaÒ.
¥ 48 .d.H., l nvinge pe Pompei la Pharsalas (nchipui]i-v` cum
s-ar fi schimbat istoria dac` ar fi fost invers).
¥ 44 .d.H., preg`te[te campania mpotriva regelui Burebista,
dar... este asasinat [i moare la v~rsta de 66 de ani.
Dar s` revenim la magnificul nostru rege, uitat de istoricii no[tri,
scos din c`r]ile de istorie alternative, aruncat n groapa istoriei tocmai
de aceia care ar fi trebuit s`-i apere memoria, istoricii no[tri.
Burebista [i propune [i realizeaz` reunificarea popula]iei tracice;
n procesul de reunificare limba [i religia au fost elemente
fundamentale. Rolul limbii [i religiei comune p`g~ne a constituit un
mijloc puternic de nentrerupt` leg`tur` a unit`]ii [i fr`]iei ntre
toate p~lcurile neamului nostru, f`r~mi]at p~n` la el; Burebista a
unit neamurile ntr-o mp`r`]ie respectat` aici n Centrul [i R`s`ritul
Europei, ntinz~ndu-[i hotarele de la lacul Constan]a (Elve]ia de azi)
p~n` dincolo de Nipru. Numele adev`rat al lui Burebista s-a pierdut
undeva prin veacuri, dar inteligen]a, puterea [i vitejia lui n lupt`
aveau s`-i aduc` meritatul nume de BU-ERE-BU-IST-AS (Care-era-
care-este-nu), ceea ce nseamn` ãNemaipomenitulÓ, ãCum nu a mai
fost [i nu mai esteÓ.17
Joannes Magnus18, considera c` adev`ratul nume al s`u a fost
Boroista (vezi c.XVII ) [i vorbe[te despre el: ãBOROISTA se num`r`
printre regii str`luci]i ai Go]ilor [i, pe bun` dreptate, a fost a[ezat la
loc de cinste n timpul s`u, n vremea Regatului Gotic, pe vremea c~nd
Roma era sub conducerea lui Sulla, care domnea mai cur~nd violent
dec~t moderat (se refer` la dictatorul Lucius Cornelius Sulla, 138-78
.d.H., n.t.). Acela, n`scut n cetatea Romei [i educat dup` obiceiurile
cele mai barbare, le-a [i exercitat apoi cu cruzimea care i era proprie.
Acest Get ns`, BOROISTA, de[i crescut pe t`r~muri barbare, a
demonstrat c` [i-a nsu[it cele mai umane obiceiuri. •n timp ce Sulla
41
Noi nu suntem urma[ii Romei
43. se comporta fa]` de propriii lui cet`]eni ca un asasin, Boroista era
indulgent [i cu du[manii nvin[i [i a[a a r`mas ca un [ef de stat uman;
Sulla ac]iona la voia nt~mpl`rii; Boroista, cu mare pruden]`; acela
(Sulla) [i exercita func]ia de conducere prin violen]`, acesta prin
consilii, virtu]i [i reglement`ri juridice. Apoi, dac` facem o compara]ie
ntre cei doi conduc`tori, n general, socot c` este de ajuns s` afirm`m
c` nu to]i Ge]ii sunt sau au fost umani, nici cel care este Roman c`
este str`in obiceiurilor barbare. Sub acest Boroista a tr`it [i genialul [i
admirabilul profesor Deceneu, i]it din vechile [coli filosofice eline sau,
dup` al]ii, din cele egiptene, ajung~nd la cel mai nalt grad de n]elep-
ciune filosofic` a oamenilor [i admirat ca atare de p`tura
elevat` a societ`]ilor umane contemporane lui, ajuns n rangul de rege
la Go]i gra]ie prieteniei lui cu regele Boroista. Acest rege cu totul
prudent a atras aten]ia prin acel umanitarism de care a dat dovad`
foarte limpede, c`ci judeca cu mult` n]elepciune at~t faptele umane,
c~t [i cele divine [i adunase n jurul lui profesori care [tiau s`
diferen]ieze, c~nt`rind cu dreapt` n]elepciune, faptele trec`toare ale
domniei de cele care ]in de adev`rata [i ve[nica n]elepciune; de la
dasc`lii cei b`tr~ni a nv`]at Deceneu ce nseamn` cu adev`rat
pruden]a [i la ce te po]i a[tepta de la omul onest [i foarte citit; de
aceea s-a bucurat de mult` autoritate [i n r~ndul oamenilor simpli,
precum Zamolxe de care am vorbit mai sus; de aceea ei, c~nd auzeau
vocea regelui lor, socoteau c` o aud pe cea a unui Dumnezeu.
A educat oamenii, i-a instruit cu mult` n]elepciune [i i-a mpodobit
cu n]elepciunea [i pietatea religioas`; a ales preo]i, a ierarhizat
pontifi capabili s` interpreteze [i legile, dar [i faptele de religie. Pe ei
i consulta f`r` ocol cu privire la treburile statului.Ó
Monede descoperite din vremea lui, n Transilvania, ni-l
nf`]i[eaz` pe acest rege al regilor cu dou` capete, simboliz~nd trecutul
[i prezentul. Unele inscrip]ii de pe monede sunt n limba tracic`,
ãlatina prisc`Ò, [i-l numesc pe Burebista SARMIS VASIL, Cel Mai
Mare Rege. Alt nume al lui, cu n]elesul de st`p~n absolut al tracilor
este ãPAVEL-TERÓ.
43
Noi nu suntem urma[ii Romei
44. Fig. 17. Discul solar (al lui Aplo ”nconjurat de cei 10 ucenici ai s`i ??).
44
Fig. 18. Acela[i disc de andezit de la SARMI-SEGET-USA
(n sanscrit` Ð Eu m` gr`besc s` curg)
45. Numele so]iei lui, Zina, mp`r`teasa [i marea preoteas` a
tracilor, s-a g`sit tot pe dou` monede din Transilvania.17
Sf`tuitorul lui, Marele Preot Deceneu, i-a instruit pe traci s`
tr`iasc` potrivit cu legile naturii cunoscute p~n` azi ca ãLegile
BelagineÓ.19 Se pare c` n timpul lui Burebista s-a decis ca anul I s` fie
anul c~nd s-au n`scut cei doi Zamolxis, 713 .d.H.; trebuie notat c`
anul reformelor politico-religioase 666 apare pe tot felul de inscrip]ii
de pe tot teritoriul pelasgic, ca ãSSSÓ (6,6,6) sau ãCCCÓ (C-grecesc)
ori ãVIVIVIÓ (6-latin).20
Este interesant de observat cum aceast` cifr` apare n rug`ciunea
unei femei gete, Zamolxiene, g`sit` pe o plac` de marmur` la Tomis,
con]in~nd [i un ... acrostih... dovedind nc` o dat` marele rafinament
atins de geto-daci.
Fig. 19. Fragment de roat` de piatr` din]at` ”n interior
de la Sarmi-seget-usa Dacica.
45
Noi nu suntem urma[ii Romei
46. AYRELIA I STRŒLUCITOARE
BENERIA I CURATŒ
SYM FORO I MŒREA´Œ DOAMNŒ
SYN DIO I SUNT CREDINCIOASŒ
SYN ZE SASE TRI I SUNT CU TREI DE §ASE
KAI TETHI GATRI I DAR AT•T TE ROG
AYRIS NONAM I C•NDVA SŒ MŒ AJU´I
NIASCHARIAN I SΠRENASC
Citind doar primele litere n acrostih avem forma]ia ÒABT SSS
KANÓ: ãCu 666, de aniÓ acesta fiind semnul la care se nchinau cei
ntor[i la adev`rata religie, semn ce se purta pe m~na dreapt` sau pe
frunte.21
Re[edin]a ini]ial` a regelui, Sargedava este localizat` pe undeva
pe la Coste[ti (dealurile Or`[tiei). Principalul ajutor al regelui trac de
atunci era DECENEU, marele preot care, dup` ce a fost pentru o
perioad` de timp n Egipt, ini]iindu-i pe preo]ii egipteni n tainele
sacerdotale pelasgice, revine n Ge]ia (Go]ia - dup` povestirea
istoricului ostrogot Iordanes), devenind [eful suprem al spiritualit`]ii
tracice, reu[ind mpreun` cu Burebista s`-i uneasc` pe traci at~t
militar, c~t [i spiritual. Burebista [i ndeamn` supu[ii la ãabstinen]`,
sobrietate [i ascultare de porunciÓ, noul mod de via]` fiind propagat
dintr-un centru spiritual, numit de Straborn ãMuntele Sf~ntÓ, legendarul
KOGAION care, dup` Adrian Bucurescu, ar fi undeva n mun]ii
Bucegi, l~ng` ãSfinxul Rom~nescÓ, deoarece KOG-A-ION nsemna [i
ãCapul MagnificuluiÓ; cu toate astea, azi, mul]i arheologi localizeaz`
legendarul Kogaion undeva pe Dealul Gr`di[tei (1200m altitudine) n
Masivul Surianu (Surya = Zeul Soare la vechii vedici), la
Sarmisegetusa Regia (Gr`di[tea Muncelului) afl~ndu-se [i unul din
sanctuarele patrulatere. S` fie oare acesta l`ca[ul unde preo]ii lui
Zamolxis, Zeul sub-p`m~ntean, ofereau credincio[ilor acea nemurire
complet`, at~t a sufletului, c~t [i a trupului, unde ucenicii (ãrecru]iiÓ)
c~ntau: ãSf~nt e Domnul Nop]iiÓ?22
46
47. La sudul Dun`rii proconsulul provinciei Macedonia, generalul
Varro Lucullus, n cadrul celui de-al doilea ãr`zboi MithridaticÓ
(74-72 .d.H.), ocup` ora[ele grece[ti vest-pontice, de la Apollonia
p~n` la Delta Dun`rii, ncheind un tratat ntre romani [i alte cet`]i
vecine, cu avantaje [i obliga]ii pentru ambele p`r]i. Aceast` tutel`
mascat` i nemul]ume[te pe locuitorii ora[elor grece[ti, care trimit o
solie la Burebista s`-i ajute. Oastea proconsulului Macedoniei, a
generalului Antonius Hybrida este nvins` l~ng` Histria; Burebista
supune pe cale pa[nic` ora[ele: Tomis (Constan]a de azi), Calatis
(Mangalia), Dionysopolis (Balcic) [i Apollonia. Pe calea r`zboiului
sunt integrate cet`]ile: Aliobrix (Cartal, sudul Basarabiei, ocupat azi
de ru[i, sub numele de Orlovka), Tyras, Odessas (Odesa, azi ora[
ucrainean ce are n centrul lui cel mai romantic cartier, cartierul...
ãMoldoveancaÓ!).23
Burebista [i ncepe organizarea puterii monarhice cu caracter
militar prin activit`]i administrative cum ar fi: recrutarea de oameni
ns`rcina]i cu administrarea agriculturii, str~ngerea d`rilor,
supravegherea muncilor ob[te[ti obligatorii, f`c~nd posibil` realizarea
sistemului de fortifica]ii n Dacia (nucleul din Mun]ii Surianu ntins
pe o suprafa]` de 200 km p`tra]i). Incinta militar` din centrul religios
are o suprafa]` de 3 hectare, cu ziduri de piatr` ecarisat` (blocuri de
calcar fasonate) care fac din Sarmisegetusa dacic` un unicat n
Europa; Zidul Dacic (Murus Dacicus) este format din cet`]i construite
din blocuri de calcar; a construit [i cet`]i de piatr` nefasonate, legate
cu lut, ca cele de la Piatra Neam] (Piscul B~tca Doamnei [i colina
Cozla), Cet`]eni (Jud. Arge[), Covasna-Valea Z~nelor sau Sighi[oara.
Armata lui num`ra, la vreme de r`zboi, mai mult de 200.000 de
oameni, f`c~ndu-l de temut.
La cel de al II-lea Congres Interna]ional de Dacologie am avut
pl`cerea s` o ascult pe prof. Gianina Georgescu din New York
vorbindu-ne de Dacii din Spania: ãNoi dacorom~nii, direc]i descenden]i
ai acestora ne m~ndrim mai pu]in cu str`mo[ii daci consider~ndu-i
ni[te barbari. •n schimb ne m~ndrim din ce n ce mai mult cu ob~r[ia
47
Noi nu suntem urma[ii Romei
48. fra]ilor no[tri romani care ne-au omor~t, jefuit [i umilit. •n schimb,
spaniolii se m~ndresc [i ast`zi cu simbolurile getice, s`ge]ile [i jugul,
care stau pe stema noului stat al Spaniei, noble]ea [i dreptul la
suveranitate. De asemenea, geticismul [i genealogia getic` devin stan-
dard pentru noble]ea nobilimii spaniole, at~t c~t [i ideea nemuririi
Zamolxiene, dispre]ul fa]` de moarte.
Foarte interesant este faptul c` nu g`sim aproape nimic scris n
Spania despre cucerirea Daciei de c`tre Traian (care era n`scut n
Spania). •n schimb, g`sim o tradi]ie invers`, o tradi]ie dacic` a
Spaniei. Spaniolii sunt descenden]i din ge]i sau daci, iar Spania a fost
fondat` - la a IV-a ei ntemeiere, cea definitiv`, n secolul al V-lea - de
poporul de la Dun`re. Cei care n Tracia erau numi]i Ge]i au fost
numi]i pe vremea lui Procopius Go]i [i n vremuri mai vechi fuseser`
numi]i Sci]i. Legile lor au fost alc`tuite de Samolse, a[a cum
precizeaz` foarte clar Messenius. Respectul pentru biseric` i
mpiedic` pe autorii spanioli s`-l numeasc` pe Zamolxis fondator de
religie [i de aceea ei l folosesc pe Deceneu. Deceneu nu se cuvenea
s` fie p`g~n. De aceea el apare ca un fel de cre[tin care-i nva]` pe go]i
teologia [i pune preo]i [i episcopi. El ini]iaz` n r~nduiala celor
dou`sprezece semne, n astrologie [i astronomie.
Fi]i m~ndri de daci, renvia]i amintirea lor, [i rescrie]i istoria
noastr`.Ó
Burebista ducea [i o politic` extern` activ`, intervenind chiar [i
n cadrul conflictului deschis dintre cei doi rivali ai Romei (respectiv
Cezar [i Pompei) n anul 48 .d.H. •n leg`tur` cu aceasta, o inscrip]ie
recent descoperit` la Balcic (anticul Dionysopolis) citeaz` numele lui
Acronion, un mesager personal trimis de Burebista la generalul
Pompei pentru a-i sugera ipoteza unei alian]e cu ultimul. Vor mai
trece cam 3-4 ani p~n` c~nd Cezar, dup` ce-l va nvinge decisiv pe
Pompei l~ng` Pharsalla, pentru a se r`zbuna pe fostul aliat al
inamicului s`u va trimite numeroase legiuni cu ãmisiuni de pedepsireÓ
c`tre grani]ele regelui geto-dacilor. Oricum, la scurt timp nainte de a
ncepe lupta decisiv` cu regele trac, pe 15 martie 44 .d.H., Cezar a
48
49. fost asasinat n senat de noii s`i adversari politici secre]i [i la scurt
timp [i Burebista va muri n circumstan]e asem`n`toare. Doi dintre
cei mai str`luci]i militari ai lumii antice au disp`rut astfel, aproape
simultan, istoria conferindu-le destine similare.
Marele preot Deceneu a fost ulterior numit succesor al regelui
defunct. Azi e dificil s` apreciem n ntregime cuno[tin]ele sale
[tiin]ifice extrem de vaste. Numeroase inscrip]ii n piatr` sugereaz`
no]iuni de matematic` cum ar fi triunghiul lui Pitagora, a[a-numitul
ãnum`r perfectÓ 6 sau ãnum`rul cosmicÓ 36; informa]ii de astronomie
despre ãpentagonul planetarÓ (acesta fiind: Saturn, Jupiter, Marte,
Venus [i Mercur); pozi]ia soarelui la echinoc]ii [i solsti]ii; pozi]ia lunii
la cele patru faze ale sale [i calendarul dacic (unde un an de 360 de
zile alterna cu unul de 365 de zile). Ultimul este confirmat de scena
pictat` pe o cup` de fructe descoperit` la B~tca Doamnei, ca [i pe o
lamp` de lut ars g`sit` pe l~ng` B`rbo[i-Gala]i. O tablet` descoperit`
la Dumbrava (jude]ul Ia[i) confirm` n]elegerea de c`tre Marele Preot
a celor 4 anotimpuri [i 12 semne zodiacale ntr-o manier` ce
aminte[te de zodiacele vechi chineze[ti sau maia[e.
Autori, istorici, arheologi, ba chiar [i juri[ti nordici, to]i str`luci]i
erudi]i, printre care [i Carolus Lundius24, subliniaz` un adev`r de
net`g`duit [i anume c` elinii [i latinii se fac vinova]i de st~lcirea unor
nume de popoare, de regi, de cet`]i, de ape etc., acesta fiind [i cazul
lui DROMGETHIS, OSTROGETA, BOROISTA, DECIBALUS,
DICENEU...
•n contextul celor prezentate, cum putem crede c` a[a o
societate evoluat` [i puternic` [i-ar fi putut uita limba na]ional`,
costumele tradi]ionale [i obiceiurile ad~nc nr`d`cinate n mai pu]in
de dou` secole de asuprire roman`, a[a cum unii ãistoriciÓ (sunt ei
oare ai no[tri?) caut` s` ne nve]e?! Cum este posibil ca, n timp ce
doar 14% din teritoriul dacic fiind cucerit [i ocupat de nes`tulul
imperiu Roman, adic` de trupe de mercenari analfabe]i, care de-abia
puteau nchega dou` vorbe n latin`, ace[tia s` ne nve]e pe noi o
limb` pe care ei n[i[i nu o vorbeau cum trebuie? Oricum, se
49
Noi nu suntem urma[ii Romei
50. argumenteaz` c` ei ne-au nv`]at latina [i mai mult, ne-au f`cut s` ne
uit`m limba noastr` matern` p~n` la limita la care doar vreo 7-8
cuvinte au mai r`mas n limba noastr` rom~n` contemporan`!
Tracii ar fi putut fi, n ceea ce ne prive[te, oameni inteligen]i, dar
este absurd s` g~ndim c` str`mo[ii no[tri, tr`ind liberi [i ferici]i pe
restul de 86% din teritoriile trace, s` nceap` subit un maraton prin
v`i [i defilee, p`duri [i mla[tini c`tre teritoriile (mult mai mici)
dominate de opresori, hot`r~]i s` nve]e o limb` mai la mod`! •nsu[i
g~ndul este absurd.
50
51. 51
Noi nu suntem urma[ii Romei
PODUL DE PIATR` DE PESTE
DUN`RE
P
odul de piatr` de peste Dun`re a fost una din minunile
antichit`]ii; romanii ni-l prezint` ca fiind o realizare a lui
Apolodor din Damasc, idee preluat` [i de unii dintre
ãistoricii no[triÓ. Exist` unii care nu i-au crezut, cum a fost domnul
C. Iordache.25
Este ilogic ca o armat` care posed` teritoriul doar de pe un mal
al fluviului Dun`rea (Istrul) s` reu[easc` construirea unui pod de
piatr`, al c`rui al doilea cap`t se afla pe teritoriul inamic. Ast`zi, cu
toat` tehnica modern` de care dispunem, se consider` c` un pod de
piatr` peste Dun`re se poate construi ntr-o perioad` de aproximativ
5-7 ani... ori ãistoriciiÓ sus]in c` Traian l-a construit la nceputul celui
de al doilea r`zboi cu dacii n doi ani?!... Socotim imposibil`
construirea ntr-o perioad` at~t de scurt`, de numai doi ani, a unui
pod de piatr` peste Dun`re, n special c~nd Traian se g`sea n plin`
campanie militar`, contraatacurile lui Decebal provoc~nd mari
pierderi invadatorilor romani. Este ciudat c` nici un itinerariu antic [i
nici un text epigrafic nu ne vorbe[te de ãpodul lui TraianÓ [i nu a fost
g`sit niciodat` vreun text care s` vorbeasc` de tehnica folosit` n
construirea lui.
Deoarece comentariile ãDe Bello DacicoÓ ale lui Traian sunt
pierdute, ast`zi avem la dispozi]ie numai Columna lui Traian, unde se
vede clar c` n anul 101 d.H., romanii treceau Dun`rea pe un pod de
vase. De ce oare, m~ndrul arhitect Apolodor din Damasc, c`ruia i se
atribuie construc]ia podului [i a Columnei lui Traian, a uitat s`
imortalizeze pe Column` o asemenea mare realizare - un pod de
piatr` peste Dun`re care era chiar opera sa?!
52. 52
Oare nu este mult mai verosimil ca podul de peste Dun`re s` fi
fost construit de poporul care st`p~nea ambele maluri ale fluviului,
popor condus de cel despre care Strabon scria: ãBurebista st`p~ne[te
tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dun`rii, este temut de romani,
ataca, trecea fluviul c~nd voia prin MacedoniaÓ. Luat prin surprindere
de invazia romanilor, Decebal, un mare strateg, ncearc` s` opreasc`
naintarea romanilor, demol~nd partea de lemn carosabil` a podului,
restul fiind incendiat, dup` cum arat` b~rnele arse de la fa]a locului.
Din acest motiv Traian [i-a trecut trupele n Dacia nu pe un pod de
piatr` ci pe unul de vase, dup` cum chiar Apolodor din Damasc arat`
pe Columna lui Traian. Mai t~rziu armata roman` a ref`cut vechiul
pod de piatr` al lui Burebista pentru a transporta prada luat` de la
popula]ia dacic`, dar c`r`mizile cu [tampila legiunilor romane g`site
pe acest loc nu dovedesc c` ei au [i construit podul!
•n secolul al IV-lea d.H., Constantin cel Mare, dac de origine
n`scut la Ni[, reconstruie[te podul de la Drobeta, adaug` un castru cu
patru turnuri [i un edificiu cu numeroase nc`peri.
Men]ion`m c` ntr-o balad` arom~n`, ãPuntea din art`Ò, se
vorbe[te de trei me[teri iscusi]i care au construit un pod peste Dun`re
[i care au lucrat la el 6 ani.
53. 53
Noi nu suntem urma[ii Romei
DIURAPNEUS,
supranumit [i ...Decebal
Motto: ãDin Zei de-am fi scobor~tori,
C-o moarte tot suntem datori;
Totuna e dac-ai murit
Fl`c`u ori mo[ ”ng~rbovit,
Dar nu-i totuna Leu s` mori,
Ori C~ine-nl`n]uitÓ.
(George CO§BUC: ãDecebal c`tre poporÓ)
ë
n perioada secolului I d.H. spa]iul Carpato-Dun`rean-Pontic ne
apare ca o mare zon` de h`r]uire a popula]iei autohtone tracice,
care este continuu pr`dat`, furat`, mpins`, lovit`, izbit` [i jefuit`
de popoarele nou sosite care reu[esc s` se a[eze [i... s`-[i creeze propria
ãistorieÓ [i ãcultur`Ò, fur~nd-o de la noi. Grecii sosi]i n patru
valuri din zona Estic` a M`rii Caspice (1900-1400 .d.H.) s-au a[ezat
lini[ti]i [i sunt [i ei acum cuceri]i de... Romani... [i vor sta sub jugul
acestora 500 de ani, mai mult ca noi, dacii,... dar ãminuneÓ, ei nu-[i vor
ãschimbaÓ limba, ci, numai noi, [i nu n 500 de ani, ci n 100 [i ceva! S`
fie aceasta adev`rat, ori adev`rat e c` limba dacilor a fost a[a-zisa ãlatin`
priscaÒ dup` cum ne spunea Nicolae Densu[ianu, [i, n felul acesta, ei,
dacii, nu a mai trebuit s` nve]e ão nou` limb`Ò, [i s-o uite pe a lor ?
•n aceast` perioad`, n vara anului 87 d.H., mp`ratul roman
Domitian trimite, sub comanda lui Cornelius Fuscus, trupe romane s`
ocupe Dacia de la nordul Dun`rii. Acesta trece pe un pod de vase
Dun`rea, la Tapae (Por]ile de Fier) dar este atacat de daci, prin
surprindere, [i... nvins. Legiunea roman` a V-a Alaude este complet
nimicit` iar generalul ei Cornelius Fuscus, ucis n lupt`. Dar cine a
fost conduc`torul armatei dacice?... Numele lui, numele dacului
nving`tor, a fost consemnat numai de Tacitus (din opera c`ruia se va
inspira Orasius n secolul V d.H. [i Iordanus, sec. VI d.H.)... numele lui
54. 54
era... DIURAPNEUS ãCel OrfanÓ, un tarabostes din Sud-Vestul Daciei,
care a fost apoi divinizat, ca un semizeu, de popula]ia dacic`, supranu-
mindu-l DE-CEBALUS, ãNeam de CalÓ ori ãPe CalÓ, ãCavalerÓ, ori
ãI NOROGULÓ (Ducipalul) [i c`ruia, regele dac de atunci, DURAS, printr-un
gest nobil [i inteligent, i va ceda tronul. Pe vasul funerar descoperit la
Gr`di[tea de Munte - Sarmi-seget-usa (eu m` gr`besc s` curg - sanscrit`) -
apar dou` [tampile cu inscrip]ia: DE CE BALUS PERS CORILO, ce se
poate traduce ãDecebalus a pl`tit n`l]area la cerÓ... iar dac` l citim n
oglind` ãOliroc Srep Sula Beced: Viteazul Cal s-a sinucisÒ.
Dar inscrip]ia se mai poate citi [i: ãDE CEBALUS PERSCO
RILOÓ: ãDe neamul calului va pieri du[manulÓ (Adrian Bucurescu,
Dacia Secret`, Ed. Arhetip, Bucure[ti, 1998, p. 183). Se pare c` acest
blestem a circulat printre daci p~n` la dispari]ia imperiului Roman.
Go]ii care se credeau urma[ii Ge]ilor au avut un rege cu nume
predestinat, ALARIC, Inorogul, n`scut n... Dacia, care purta n
sufletul lui acest blestem, astfel c` la nceputul secolului V d.H.,
vizigo]ii, condu[i de Inorog, au p`r`sit Hemus - Peninsula Balcanic`
[i au p`truns n Italia. Alaric cucere[te Roma la 24 August 410 d.H.,
distrug~nd-o p~n` n temelii, trec~nd-o prin foc [i sabie... S` se fi
ndeplinit astfel blestemul lui De-Cebalus ?
Dacii s-au luptat sub stindardul lupului, stindard tradi]ional al
tracilor: capul de lup cu corpul de dragon; Romanii au avut capitala,
Roma, ntemeiat` [i ea ãsub semnul lupuluiÓ... [i dup` vechile legende, de
un raman, Enea-Str`lucitorul, plecat din zona Oltinei (Oltina-Latina).
Dar [i numele de Roma nc` nu-[i are rezolvat` originea,
provenien]a. Anul nfiin]`rii Romei nu este sigur. Nici numele ei nu este
de la Romulus, cum afirm` legenda p`strat` de la istoricul Titus Livius:
ÒCONDITA URBES, CONDITORIS NOMINE APPELLATAÓ - ci de la
situa]ia ora[ului, a[ezat l~ng` o ap`, ãR•UÓ sau ãRUMONÓ (cuv~nt trac
ori etrusc echivalent pentru r~u). Romulus nu a putut fi ntemeietorul ei,
ci doar fiu al ora[ului de pe ãR•UÓ sau ãRUMONÓ, fiul Romei.
•ntreaga legend` cu Romulus, pare a fi fost mprumutat`, spune
Titus Livius, mai degrab`, din vechile legende ale poporului pelasgic
(tracic), din care [i ei se tr`geau. A[a c` ei, dacii [i romanii, vorbeau
aceea[i limb` [i dac` vrem s` l`s`m la o parte anii... nu este o ironie a isto-
riei c` azi ei, Romanii, se numesc italieni, iar noi tracii-pelasgi, Rom~ni?
Dar s` revenim la viteazul Diurapneus-Decebal; ca rege, reface
unitatea statal` a Daciei, nt`re[te armata [i stabile[te leg`turi de
55. 55
Noi nu suntem urma[ii Romei
alian]` cu popoarele vecine form~nd noua Confedera]ie Dacic`, Dacia
ncadr~ndu-se ntre grani]ele naturale precizate ulterior de Ptolemeu,
din Carpa]i [i p~n` la Nistru (Tyros) [i de acolo la Dun`re. Neamurile
getice mpr`[tiate n r`s`ritul Moldovei p~n` dincolo de Bug, iazygii [i
roxalanii, se vor al`tura [i ei Confedera]iei opus` Romei.
Din timpul lui Decebal dateaz` construc]iile grandioase de la
Sarmisegetuza, dac` nu chiar nainte de el, incinta sacr`, discul solar de
andezit, sanctuarele patrulatere, c~t [i atelierele metalurgice de la
Gr`di[tea Muncelului, capabile s` produc` un fier cu o puritate de
99,97%26. •n acela[i timp la Roma Domitianus nemul]ume[te pe
contemporanii s`i prin ãpolitica de grandoareÓ ce o duce: sec`tuirea
finan]elor, propagarea despotismului, reprimarea crunt` a cre[tinismului.
La 18 Septembrie 96 d.H. Domitianus este asasinat de un libert iar
n ziua urm`toare armata [i conspiratorii l vor proclama mp`rat pe
b`tr~nul senator MARCUS COCCEIUS NERVA, care l va adopta ca fiu
[i asociat pe MARCUS ULPIUS TRAIANUS la 29 Octombrie 97 d.H.
Traian, dup` nvingerea Germanilor, sup`rat pe ãdispre]ul pe
care-l aveau dacii fa]` de romaniÓ (Pliniu cel T~n`r), hot`r`[te m`rirea
efectivelor militare din Moesia inferioar`, construie[te castrul de la
B`rbo[i-Gala]i, consolideaz` fortifica]iile din ora[ele pontice p~n` la
Tyros (Nistru), dispune terminarea [oselei de la malul sudic al Dun`rii
la Cazane (inscrip]ia Tabula Traiana confirm` aceasta). Dar adev`rata
cauz` a reizbucnirii r`zboiului cu Dacia o constituie aurul pe care
Dacia l st`p~nea, reprezent~nd pentru Roma un ãEl DoradoÓ, o
ãCalifornieÓ a antichit`]ii.
Traian ad`uga celor nou` legiuni de la Dun`rea mijlocie [i
inferioar`, nc` alte patru, aduse din provinciile germane [i alte dou`
create special cu prilejul primului r`zboi dacic. La 25 Martie 101
•mp`ratul Traian p`r`se[te Roma a[ez~ndu-se n fruntea a 150.000 de
solda]i, ca s` cucereasc`... ce?... o ]ar` de analfabe]i, f`r` limb` [i
cultur`?... o ]ar` cu foarte pu]in` popula]ie (cum le place ungurilor s`
spun` de noi)? O ]ar` de agricultori f`r` o for]` armat`? Dac` eram
a[a de pu]ini de ce i trebuiau lui Traian 150.000 de solda]i?!... Dac`
eram a[a de s`raci de ce veneau la noi?!...
•n vara anului 101 legiunile romane conduse de Traian
debarcau la Lederata (Rama) [i se ndreptau spre Acidava (V`r`di]a).
Decebal i l`s` s` p`trund` p~n` n Banat, concentr~ndu-[i oastea n
zona de la Tapae-Bucova, unde Traian ob]ine o modest` victorie. Totu[i
56. Fig.20.
A[a ar`ta, EL,
Decebal.
Portret al
marelui rege
dac, de pe
Columna
lui Traian.
*Decebal
[i Traian,
Ion Miclea,
Radu Florescu,
ED. Meridiane
1980.
56
57. Fig.21. Nobil dac -
Tarabostes - statuie
decor‰nd aticul
arcului de triumf al
lui Constantin cel
Mare de la Roma, el
”nsu[i dac de la sudul
Dun`rii, satul Ni[.
Figura dacului a fost
tratat` cu respect,
aerul lui b`rb`tesc,
vigoarea trupului,
atitudinea calm`,
impun [i nu las`
impresia unui speriat,
umil captiv, ci mai
degrab` a unui
st`p‰n care [tie
rosturile lumii. Dar ce
mi se pare misterios
sunt cei trei SSS (666
ori CCC ).
•n anul 666 de la
Zalmoxis, ”mp`ratul
Burebista [i marele
preot Decaineus au
hot`r‰t s`
restaureze ãadev`ratul
cultÓ, dezv`luindu-le
ge]ilor
misterele sacre.
Atunci s-a decis ca
anul I al calendarului
s` fie anul na[terii
Celor Doi Zalmoxis.
Astfel anul
reformei religioase a
fost 666, adep]ii lui
consider‰nd acest
num`r benefic
(norocos), pe c‰nd
adversarii l-au
considerat num`r
malefic. Complexul de
sanctuare de la Sarmi-
Seget-Usa constituind
probabil apogeul [i
centrul sacerdotic al
misterelor sacre. Acest
num`r apare pe foarte multe inscrip]ii dacice sub forma de CCC ori 666 (vezi opai]ul de la
Drobeta, placa de marmur` de la Tomis, ori cea de la Tetovo (Macedonia). Cum de a ajuns 666 s`
simbolizeze ãnum`rul fiareiÓ ”n ãApocalipsaÒ Sf‰ntului Ioan Teologul, este un alt mister!
-Vezi ãTeribilul num`r 666Ó, Adrian Bucurescu, Dacia Secreta, ARHETIP R.S., Bucure[ti 1997.
57
58. 58
aceast` victorie deschide romanilor drumul spre ´ara Ha]egului situat`
n apropierea nucleului dacic din Mun]ii Surianului (Surya - zeul soarelui
la vechii vedici). Datorit` diversiunii f`cute de Decebal, care se aliaz`
cu burii, bastornii [i roxalanii trec~nd Dun`rea [i atac~nd a[ez`rile
romane acum a[ezate ntre Dun`re [i Pontul Euxin (Constan]a), Traian
este silit s`-[i retrag` o parte din legiunile din Dacia, pentru a-i respinge
pe daci [i pe alia]ii lor din sudul Dobrogei, unde mai t~rziu, n 109, va
ridica Monumentul de la Adamclisi [i Tropaeum Traiani. Al]i istorici
spun c` acesta a fost ridicat de daci.
•n prim`vara anului 102 Traian preia ofensiva, str`bate
Muntenia prin pasul Bran, nving~ndu-l pe Decebal. •n urma p`cii
ncheiate, Decebal pierde Banatul, ´ara Ha]egului, Oltenia, Sudul
Munteniei [i al Moldovei. •n decembrie 102, la Roma, Traian prime[te
numele de DACICUS (nving`tor al dacilor).
Traian nt`re[te linia Dun`rii cu efective militare.
•ntre 103-105, cu ajutorul lui Apolodor din Damasc (Siria),
reconstruie[te podul de piatr` de peste Dun`re la Drobeta-Turnu
Severin (adev`ratul constructor al podului fiind Burebista). Apolodor
din Damasc era cel mai vestit arhitect al timpului s`u; lui i s-a
ncredin]at mai t~rziu construc]ia Columnei lui Traian (ciudat c` pe co-
lumn` a uitat s`-[i prezinte podul!). A scris [i o carte despre construc]ia,
ori mai corect spus reconstruc]ia podului, care ns` s-a pierdut; cuprin-
sul ei pare s`-l fi cunoscut DIO CASSIUS, care d` n istoria sa o
descriere am`nun]it` [i exact` a podului. Marile construc]ii de poduri
au ntotdeauna ceva simbolic, aproape eroic, semnific~nd tot at~tea
m`rturii curajoase despre perpetua silin]` uman` de a nl`tura piedicile
pe care natura le a[terne adeseori n calea noastr`; menirea lor este
nlesnirea leg`turilor de comunica]ie sigure ntre un ]`rm [i altul... c~t
despre reconstruc]ia podului de c`tre Apolodor, aceasta a nsemnat
nlesnirea jefuirii ]`rii noastre, a subjug`rii [i sclaviei poporului dac, a
cotropirii n propor]ie de 14% a teritoriului Daciei, cum nc` mai spun
unii dintre ãistoricii no[triÓ, n scop ãcivilizatorÓ! Constantin cel Mare,
dac n`scut n satul Ni[ de la Sudul Dun`rii, va reconstrui [i el acest pod
la aproape 200 de ani dup` retragerea trupelor romane din Dacia. De ce
l va fi reconstruit el dac` dup` retragerea romanilor locurile au r`mas
pustii, goale, a[a cum sus]in unii istorici?
§i dac` nrobirea, njosirea, jefuirea o numesc d~n[ii proces
civilizator, de ce s` nu le spunem [i ru[ilor tot... ãcivilizatoriÓ pentru
59. 59
Noi nu suntem urma[ii Romei
c` [i ei ne-au ãcivilizatÓ mai bine de 50 de ani, de am r`mas s`raci
dup` at~ta ãciviliza]ieÓ... ori ãbunului prieten HitlerÓ [i germanilor s`i
care v`z~nd c` nu vrem s` intr`m n r`zboi al`turi de ei ne-au
ãcivilizatÓ mp`r]ind cu generozitate trupul ]`rii: Transilvania la
unguri, Bucovina la ru[i, Cadrilaterul la bulgari.
Al doilea r`zboi al lui Traian mpotriva lui Decebal, ncepe n vara
anului 105, c~nd Traian sose[te la Drobeta-Turnu Severin. (Reamintim
c` ntre timp a avut loc o tentativ` de asasinat mpotriva lui Traian care
ns` a e[uat. Ar fi schimbat oare reu[ita atentatului soarta noastr` de
azi ?... Am fi ar`tat diferit ?... Am fi vorbit o alt` limb`?... Iat` ntreb`ri
ce r`m~n f`r` r`spuns.) S` revenim deci la armatele romane, care, dori-
toare nu de faim` ci de aurul [i averile dacilor, nainteaz` n trei coloane:
- prima coloan` nainteaz` pe Valea Cernei (prin locurile unde
legendele tracice povesteau c` venea tocmai din Nordul Egiptului, s`
moar`, pas`rea PHOENIX; ea ]inea n cioc cel mai vechi nsemn
pelasgic, iar n gheare ãsmirnaÓ; din cenu[a ei, undeva n mun]ii
Cernei, pas`rea Phoenix ren`[tea). A[adar prima coloan` roman`
nainteaz` prin Valea Cernei, ´ara Ha]egului, ajunge la cet`]ile
Coste[ti, Blidaru [i Piatra Ro[ie, pe care le distruge.
- a doua coloan` urc` pe Valea Jiului, pe la Castrul de la
Bumbe[ti, p`trunz~nd n Masivul Surianul pe la Bani]a.
- a treia coloan`, condus` de Traian, se deplaseaz` de la Drobeta
la Sucidava [i Romula, str`bate Valea Oltului p~n` la Castra Traiana
(S~mbotin-V~lcea), ajunge la Tili[ca, apoi la C`p~lna.
Restul coloanelor romane pornite din Moesia inferioar`, trec
pe la Bran, Bratocea, Oituz. B`t`lia pentru Sarmisegetuza Regia se
d` la nceputul verii anului 106 d.H., cu participarea legiunilor a
II-a ADRIUTIX, a IV-a FLAVIA FELIX [i a unui deta[ament
(vexillatio) din Legiunea a VI-a FERRATA. Dacii resping primul
atac, dar sunt distruse conductele de ap` care aprovizionau
capitala Daciei. Cetatea este incendiat`, sunt reteza]i to]i st~lpii
sanctuarelor n incinta sacr`, se distruge ntreaga fortifica]ie.
R`zboiul, ns`, continu`. Prin tr`darea lui Bacilis (confident al
regelui dac), romanii g`sesc n albia r~ului Sargesia, tezaurul lui
Decebal (evaluat de Jerome Carcopino la 165.500 kg de aur [i
331.000 kg de argint; vezi Marcela Nica, Istoria Rom~nilor,
Ed. Mondan, Bucure[ti, 1994, p. 26)27. Ultima lupt` cu oastea
regelui dac are loc la Porolissum (Moigrad).
63. Noi nu suntem urma[ii Romei
Era ad~nc nr`d`cinat n firea tracilor obiceiul de a nu se teme de
moarte. De aceea se spunea despre ei c` plecau la lupt` mai veseli dec~t
n oricare alt` c`l`torie. •n retragerea spre mun]i, Decebal este urm`rit
de cavaleria roman` condus` de decurionul Tiberius Claudius Maximus.
Religia dacic` a lui Zamolxes admitea sinuciderea ca o ultim` u[urare
pentru cei prea greu lovi]i de nenorocire, ba chiar o nal]` [i pream`re[te
cu f`g`duin]e supranaturale. Dacii care au ascultat ultima cuv~ntare a lui
Decebal, se mpr`[tie [i se sinucid. Numai nesupusul rege, mai mare
dec~t zeul s`u, nu-[i caut` uitarea n moarte, ci ncearc` s` se sustrag`
dinaintea romanilor, n speran]a m`rea]` c` va mai putea g`si nc`, n
str`fundurile mun]ilor sau n codrii neumbla]i, mijlocul de a preg`ti
renceperea luptei [i r`zbunarea. Dar cavaleria roman` l urm`re[te f`r`
r`gaz, este gata s` pun` m~na pe el, [i atunci marele Decebal [i
mpline[te destinul pun~ndu-[i cap`t zilelor. Scena m`rea]` a mor]ii sale
poate fi reg`sit` pe Columna lui Traian.
Am fost [i eu la Sarmi-seget-usa, la Gr`di[tea Muncelului [i ceea
ce mi s-a p`rut ciudat a fost lipsa de r`m`[i]e arheologice ca: s`ge]i,
s`bii, v~rfuri de l`nci etc. pe care ne-am fi a[teptat s` fi r`mas sub
p`m~ntul colinelor c`lcate de ãvitezeleÓ legiuni romane. Am g`sit o
lini[te des`v~r[it` nu numai din punctul de vedere al dezinteresului
arheologic dar [i din punctul de vedere al lipsei fie [i a unui v~rf de
s`geat` roman` care s` dovedeasc` c` s-au dat lupte n acea zon`.
M-am a[teptat ca istoricii no[tri s` scrie ãcevaÒ mai mult despre
Decebal, fiica lui Dachia (?), fratele lui Diegis, sora lui Sarmis, marele
preot VezinaÉ dar ei scriu [i scriu numai despre ãvitejiiÒ de romani
care, de fapt, au pustiit, t~lh`rit, p~rjolit, robit, satele [i c`tunele
noastre dacice impun~ndu-[i ãpacea roman`Ò.
P~n` acuma, despre r`zboiul daco-roman avem doar patru surse:
Herodot, Iordanes, Dio Cassius [i Dion din Prusa, zis [i Dio
Chrisostomus. Acesta din urm`, din cauza lui Domitian, sufer` [i el,
ca [i Ovidiu, pedeapsa surghiunului.
Aruncat afar` din Imperiul Roman, el r`t`ce[te [i prin ]`rile de la
Dun`re, prin anul 87 d.H., fiind martor ocular al celor mai importante
evenimente, preg`tirea r`zboiului daco-roman. Se pare c` a trecut [i pe la
Sarmisegetusa [i chiar c` l-a nt~lnit pe Decebal. •nsemn`rile lui
ãOrationesÒ - cuv~nt`ri, par nsemn`ri de reporter. Din p`cate au ajuns
p~n` la noi doar c~teva fragmente. Chrisostomus28 a ãf`cut o c`l`torie
lung` pe malul Istrului [i n ´ara ge]ilorÉÒ El este mirat de comporta-
mentul deosebit de civilizat al dacilor: ãcum de m` rabd`, c~nd m-au
63
64. 64
v`zut, cum nu [tiam s` c`l`resc, nici arca[ priceput, nici osta[ cu arme
grele, nici arunc`tor de l`nci sau pietre nu eramÒ. ´ara dacilor i se pare
lui Chrisostomus o tab`r` ost`[easc`: acolo puteai vedea pretutindeni
s`bii, plato[e, l`nci, toate pline de cai, arme [i oameni narma]iÒ29. Cu o
real` admira]ie pentru daci, el, Dio Chrisostomus, continu`: ã•n mijlocul
at~tor oameni deosebi]i, eu singur ar`tam grozav de nep`s`tor, un spec-
tator foarte pa[nic al r`zboiuluiÒ. P`cat c` cei interesa]i nu ncearc` s`-i
g`seasc` opera complet` a acestui om deosebit, contemporan cu
Decebal. Sunt convins c` undeva el trebuie s`-i descrie pe daci, s` le
descrie obiceiurile, limba. Nu v` surprinde c` at~t Ovidiu c~t [i Dio
Chrisostomus se simt confortabil printre ace[ti str`ini? Ei nu sunt deran-
ja]i de diferen]ele de limb`. G~ndi]i-v` c` dumneavoastr` sunte]i surghiu-
nit n China, o ]ar` a c`rei limb`, obiceiuri v` sunt complet str`ineÉ Dar
ace[tia doi, Ovidiu (care a scris [i versuri n limba ge]ilor, [i asta n numai
4-5 ani de convie]uire cu ace[tia) [i Dio Chrisostomus se plimb` ca la ei
acas`, f`r` s` aib` aparent nici o barier` de comunicare cu dacii. S` nu-l
uit`m pe Pu[kin, care fiind exilat n Moldova/Basarabia a scris, cu patim`
poezia (n limba rus`) ãBlestemat ora[ Chi[in`uÒ, poate tocmai din cauz`
c` nu putea comunica cu localnicii [i se vedea din toate punctele izolat.
Dar cum eu am reu[it s` g`sesc p~n` acum c`r]i uitate, autori
ignora]i, care vorbeau acum 400-500 de ani despre noi (geto-dacii) [i
istoria noastr` (m` refer la Joannes Magnus-1554, Bonaventura
Vulcanius-159730, Carolus Lundius-1687), c`r]i pe care unele le-am
cump`rat, altele le-am copiat, reu[ind s` g`sesc traduc`tori pentru ele,
m` ntreb de ce cei care sunt pl`ti]i de poporul dacorom~n nu au f`cut
[i nu fac aceast` munc`?
Am fost zdrobi]i, nvin[i dar... nu nimici]i!
Ne putem m~ndri cu Decebal! Dar cu Traian ?... Ce a avut el
comun cu noi ?!... Vom vedea!
65. 65
Noi nu suntem urma[ii Romei
RE[EDIN]A LUI DECEBAL
Motto: ãOricine t~nje[te dup` un STŒP•N,
SERVITOR se va numiÓ
I
storia lumii pare uneori extrem de ciudat` [i controversat`.
•n jurul anului 1574 un c`lug`r spaniol numit Alphonso
CIACCONE prezint` n premier` basorelieful lui Apolodor
din Damasc sculptat pe Columna lui Traian n Roma, basorelief
care nf`]i[a, spune el, scene din cele dou` campanii militare n
cucerirea Daciei ale sus-numitului mp`rat (101-102 d.H [i 105-
106 d.H.).
Arat`, ntr-adev`r, ciudat c`, exact ei, romanii, nu au l`sat
nici o m`rturie scris` despre Columna de Piatr`, o adev`rat`
piatr` de hotar a culturii antice, chiar ei, care obi[nuiau s` scrie
at~t de mult despre orice, oriunde. §i va fi acela[i spaniol care va
fi primul s` stabileasc` faptul c` toate basoreliefurile columnei se
refer` la aceste dou` dramatice r`zboaie dintre Roma Imperial` [i
str`mo[ii poporului Rom~n31. Red`m aici descrierea exact` f`cut`
de p`rintele Ciaccone (c`lug`r bine pus la punct cu aspectele
majore ale realit`]ii italiene ale sec. XVI) primei scene a Columnei
lui Traian: ãRe[edin]a lui Decebal era un palat magnific, decorat
cu columne [i portrete, probabil situat pe ]`rmul nordic al
Dun`rii, pe care mp`ratul Traian l va ocupa ulterior, d~nd
ordine s` se p`streze toat` mobila regal`. Momentul culminant
este n timpul ÇTratatului de PaceÈ temporar ncheiat n 102 d.H.
ntre Traian [i Decebal. De-a lungul esplanadelor de sus ale
palatului se putea vedea o presupus` statuie a nsu[i regelui
66. Fig.24. Palatul lui Decebal.
Se pot vedea cei trei leri, fe]e tipice dacice [i chiar ”n partea st‰ng` sus, dragonul, capul
de lup dacic. •n dreapta jos, un vas roman ce se apropie de ]`rm.
66
67. Fig,26. •n ´ara Zeilor, Daksha, pe Drumul Zeilor, terase construite de daci cu peste 2.000 de ani
”n urm`, dac` nu [i mai mult. O societate de ã]`raniÓ capabil` s` taie st‰nci, s` construiasc`
ziduri care dup` mii de ani nu s-au surpat ”nc`, terase din blocuri de andezit pe care trebuiau
s` le care peste mun]i [i v`i de la mari distan]e (70 km. dac` nu [i mai mult ), temple ale c`ror
ruine ”nc` mai st`p‰nesc mun]ii, un adev`rat Machu Pichu, aici ”n mun]ii Transilvaniei, aici la
Gr`di[tea Muncelului [i nu numai aici.
Fig.27. Cas` dacic`
la construc]ia c`reia
nu s-a folosit nici un cui
67
68. Decebal, sculptura put~nd reprezenta n acela[i timp unul din marii
s`i predecesori, mbr`cat n costumul na]ional dacic. Poarta
principal` a palatului se vede c` era ndreptat` spre Dun`re.
Frontul ei nf`]i[a trei tineri complet dezbr`ca]i, fiecare ]in~nd c~te
o tor]`. Cel din mijloc avea ar`t`torul [i bra]ul drept ridicat,
c`r~nd tor]a cu m~na st~ng`, av~nd dou` crucifixuri n m~na
dreapt`. Aceste ultime dou` sculpturi pot fi considerate ca imagini
ale a[a-numi]ilor ÇLARSÈ, adic` acele divinit`]i care indicau n
cadrul vechii mitologii dacice cine avea grij` de cas` [i cine o
p`zea. Aparent, nimic n`untrul unei case nu putea fi ascuns de
ace[ti mici ÇZei de cas`È deoarece se credea c` ei de]in focul [i
lumina, fiind extrem de credincio[i locatarilor casei lorÒ.
Aceast` nou` descriere contravine, binen]eles, cu ceea ce am
fost nv`]a]i decenii de-a r~ndul n [colile comuniste. Mul]i dintre noi
au crezut mereu c` vechii daci ar fi fost un fel de s`lbatici [i ]`rani
primitivi, locuind n bordeie sub p`m~nt, n timp ce aveau mari [i
68
Fig.28. Ziduri dacice, contemporane
cu cele ale cet`]ii Troiei [i care dup`
mii de ani, f`r` s` se fi folosit vreun
beton, nu las` ”ntre pietrele lor s`
p`trund` nici o lam` de ras!
69. 69
Noi nu suntem urma[ii Romei
numeroase mine de aur mprejur; [i care, a[a cum sus]in aceia[i
istorici, au trebuit s` a[tepte venirea ãromanilor civilizatoriÓ condu[i
de ãstr`mo[ul nostruÓ Traian nsu[i, pentru a putea ajunge la
ãsociet`]ile de elit`Ò ale lumii antice. ãCivilizatoriiÓ au fost n realitate
trupe mercenare romane care pe durata primului an de [edere pe
buc`]ile de teritoriu cucerite, aveau s` devin` ãfaimoaseÓ nu numai
pentru c` au furat tezaurul regelui Decebal (dup` ce l-au for]at pe
viteazul rege s` se sinucid`) dar [i prin ulterioara lor considerare de
c`tre un val de istorici iresponsabili ca fiind promotori ai progresului
social. El, mp`ratul Traian, avea s` ia credit postum pentru
ãcivilizareaÓ noastr` ntr-un mod similar n care, secole mai t~rziu,
l-au aplicat conduc`torii fanario]i str`ini de neamul nostru, fasci[tii
sau ru[ii. Fiecare dintre ace[tia [i-a dat osteneala s` ne ãcivilizezeÓ
mai bine dec~t predecesorii s`i, nel`s~nd n urm` dec~t numai
s`r`cie [i suferin]` nefericitei popula]ii autohtone daco-rom~ne.
S` fi devenit ace[ti a[a-numi]i ãcreatori de istorieÓ orbi, [i s` nu
vad` frumoasa [i totodat` reala interpretare de mai sus a primelor
scene ale Columnei lui Traian? Binen]eles, foarte posibil ca
ipotezele c`lug`rului spaniol s` se dovedeasc` gre[ite dar totu[i,
pentru a nl`tura orice presupunere gre[it`, se cere nt~i ncercat s`
se fac` cunoscut`, ca apoi, efectiv s` se dovedeasc` c` este eronat`.
Respectiva imagine despre Columna lui Traian de care vorbim este
nregistrat` la num`rul 231 n albumul lui Ciaccone, n timp ce ea
apare la 357 conform elaboratei analize a basoreliefului f`cut` de
cuplul de istorici Miclea-Florescu. Ace[ti doi istorici, reputa]i
profesioni[ti, sus]in cu t`rie c` scena descrie prima campanie a
mp`ratului Traian, mbarcarea la portul Ancona n drumul s`u c`tre
Dacia, al`turi de el fiind sora sa Maria [i so]ia Plotina (fapt pu]in
verosimil deoarece este pu]in probabil ca mp`ratul Traian s`-[i fi
reprezentat pe column` mama [i sora dezbr`cate; p`rerea noastr`
este c` cele trei figuri reprezint` pe cei trei Lars, zeit`]ile dacice ale
casei).
Au existat mai multe ipoteze privind semnifica]ia scenelor
columnei [i multe altele vor ap`rea n viitor, dar un singur lucru
70. 70
Fig,29. Statuia unui
Tarabostes, din
marmur` [i porfir
de la Roma, din
Museo Nazionale
Roman. §i aceast`
monumental` figur`,
de dimensiuni colosale,
face parte din aceea[i
bogat` plastic` prezent‰nd
Mitul Dacic. Trebuie s`
recunoa[tem c` romanii trebuie s`
fi fost cu adev`rat impresiona]i de
ace[ti daci, pentru care , ca s` le
cucereasc` c‰]iva kilometri de ]ar`,
au venit cu zecile [i sutele de mii......
ca s` cucereasc` ce? o
societate de ]`rani care a trebuit
s`-i a[tepte pe ei, romanii, s`-i
”nve]e latina (limba pe care o
vorbeau cu mii de ani ”nainte s`
apar` Imperiul Roman). Au
cucerit ei, romanii, ”n urma unui
r`zboi fratricid, 14% din teritoriul
Daciei [i... minune , TO´I dacii din
teritoriul ocupat dar [i din cel
neocupat, 86%, a[a peste noapte au
”nceput s` vorbeasc`... latina, [i
asta ”n 165 de ani, uit~ndu-[i
complet limba? Au inv`]at-o ei
dacii din mun]i [i v`i, p`duri [i
mla[tini, a[a de pl`cere; [i de la
cine? de la ni[te legionari
analfabe]i veni]i din toate col]urile
lumii [i care abia b‰lb‰iau c‰teva
cuvinte latine!
*Museo Nazionale Romano, inv.
124482, Salvatore Aurigemma, e
terme di Diocleziano e il Museo
Nazionale Romano, Roma, 1963, nr.
500.
72. 72
poart` semnifica]ia sa etern` de piatr`: n`untrul grani]elor unei
super-bogate ]`ri, n mod special prin terenurile aurifere, pare foarte
plauzibil ca cei mai de seam` conduc`tori locali s` se fi bucurat de
via]` [i palate capabile s`-i fac` invidio[i chiar [i pe ãciviliza]iiÓ regi
[i mp`ra]i ai Europei de mai t~rziu!
MERGI LA SECTIUNEA URMATOARE
MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA
73. CINE A FOST TRAIAN?
S
untem nv`]a]i nu numai o istorie care nu ne apar]ine, dar
trebuie s` ne [i m~ndrim cu ceea ce nu ne apar]ine; peste
tot ni se spune c` ãne tragemÓ din doi b`rba]i, dintr-un
DECEBAL, un adev`rat erou na]ional [i dintr-un... TRAIAN. C~]i
dintre noi [tiu ns` cine a fost acest TRAIAN [i ce a f`cut el pentru noi?
S` ncepem cu ce ãa f`cutÓ pentru noi:
- Ne-a zdrobit [i cucerit 14 % din Dacia;
- Ne-a furat tezaurul (a[a cum mai t~rziu o vor face [i al]ii).
Prin tr`darea acelei ãcozi de toporÓ Bacilis, confident al regelui
dac, romanii descoper` n albia r~ului Sargesia tezaurul lui Decebal
(evaluat de Jerome Carcopino la 165.500 kg de aur [i 331.000 kg de
argint; pentru acea vreme un tezaur fabulos, n fa]a c`ruia p~n` [i
faraonul Egiptului ap`rea s`rac. §i aceasta, ntr-o ]ar` ãs`lbatic`Ò [i
ãnecultivat`Ò! ...•ntr-o ]ar` care nu [tia s` vorbeasc` [i s` socoteasc`...
•ntr-o ]ar` care a fost fericit` s` dea totul romanilor ca s` nve]e...
ãLATINAÓ, limba pe care ei, dacii, o vorbeau de mii de ani! §i dup`
cucerirea s~ngeroas` a mai pu]in de un sfert din teritoriul Daciei, tot
el, Traian, a continuat s` stoarc` tot ce se mai putea de la noi (la fel
ca al]ii, aproape dou` milenii mai t~rziu).
Cine a fost Traian?
Marcus Ulpius Traianus este fiul unui comandant de legiune
(de origine mai pu]in roman`) care va ajunge mai t~rziu guvernatorul
Siriei [i Asiei.
•n urma victoriilor militare ale lui Traian mpotriva
germanilor, mp`ratul Nerva l va adopta ca fiu la 27 octombrie 97,
proclam~ndu-l asociat la putere. El, Traian, nu ne-a iubit niciodat`, ci
dimpotriv`...
73
Noi nu suntem urma[ii Romei
MERGI LA SECTIUNEA PRECEDENTA
74. 74
Fig.31. Traian ãstr`mo[ulÓ.Chiar acest pederast s` fie ãstr`mo[ulÓ neamului nostru
domnilor istorici ?Ó Moneda de la TraianÓ, din bronz , b`tut` ”n anul 114 d.H. Pe
aceasta scrie : Ó•mp`ratului Caesar Nerva Traianus Augustus Germanicus Dacicus, cel
mai mare preot , cu putere Tribunician` [i consul a [asea oar`, p`rinte al patrieiÓ.
Kunsthistorisches Museum , Viena, RIC, pp. 286-289.
75. Ce ar avea el n comun cu noi? Ceea ce au avut n
comun cu noi [i al]ii mai t~rziu c~nd ne-au cucerit, ne-au
jefuit tezaurul, [i nu numai o dat`... dup` primul [i dup`
al II-lea r`zboi mondial, care ne-au dat marele seism
civilizator... MARXISMUL!
Triumful lui Traian a nsemnat pentru noi
nfr~ngere: n toamna anului 106, n loc ca ]`ranii daci
s`-[i str~ng` recoltele, erau m~na]i la Roma pentru a fi
sacrifica]i n circuri n cinstea triumfului lui Traian.
Dup` nfr~ngerea lui Decebal, Traian [i-a am~nat
intrarea ãtriumfal`Ò n Roma p~n` la sosirea mamei sale
ãibericeÓ din Spania, ]in~nd s-o aib` l~ng` el n acele
momente mari de bucurie, c~nd ntreaga Dacie pl~ngea
[i-[i jelea mor]ii ale c`ror suflete se ridicau spre
]inuturile din cer ale zeului Ghebeleizis sau spre ]inu-
turile subp`m~ntene ale lui Zamolxe... §i noi ne
m~ndrim ast`zi cu... Traian! O treime de an (123 de zile)
au ]inut petrecerile [i serb`rile populare la Roma. Din
cele mai ndep`rtate col]uri ale lumii veneau solii,
trimise anume s` ia parte la aceste serb`ri; [i toate
cheltuielile au fost suportate de acel El Dorado... acea
Californie a antichit`]ii, jefuit` de romani n frunte cu ãmarele
nostru str`mo[Ó - TRAIAN!
•n cea mai frumoas` pia]` a Romei s-a n`l]at n amintirea
acestei biruin]e, cu banii no[tri, un monument de marmur` ce se
cheam` COLUMNA LUI TRAIAN, construit` de marele Apolodor
din Damasc...
Un nv`]at german, Theodor Mommsen, scrie despre Columna
aceasta c` este ão carte de tablouri s`pate n piatr`Ò32. Av~nd 124 de
tablouri cu 2000 de figuri n relief, ea nf`]i[eaz` momente nsemnate
din luptele romanilor cu dacii.
Setea de ãglorie ost`[easc`Ò [i de expansiune politic` l-au cam
]inut pe Traian departe de so]ia sa, mp`r`teasa Plotina - mult l`udat`
pentru virtu]ile ei - [i mult mai aproape de tinerii solda]i. Dorin]a lui
75
Noi nu suntem urma[ii Romei
Fig.32. §i din nou
capul ãstr`mo[uluiÓ.
Descoperit la Ostia, M.I.R.S.R.
76. 76
Fig.33. Tabula Traiana comemor‰nd REPARAREA [i •NTŒRIREA drumului de la Cazane de
c`tre ”mp`ratul Traian. Au mai reparat la acest drum t`iat ”n piatra Cazanelor [i al]i ”mp`ra]i
romani ”nainte de Traian: Tiberius, Claudius [i Domi]ian, dar cine i-a fost constructorul nu
este clar. Dacii erau adev`ra]i arti[ti ”n t`iatul celor mai tari granituri, a[a cum este andezitul
[i de asemenea ”n metalurgia fierului ”i ”ntreceau cu mult pe romani. •n plus Dacia era un fel
de El Dorado al antichit`]ii ”n ceea ce prive[te aurul [i ”n general bog`]iile ei. A[a c` apare
mai plauzibil ca drumul de la Cazane s` fi fost construit de c`tre daci la fel cum tot ei au
construit [i podul de piatr` de peste Dun`re (re-construit mai t‰rziu de Traian [i din nou de
dacul Constantin cel Mare) la peste 100 de ani de la retragerea armatelor romane, atunci
c‰nd vecinii unguri ne spun c` locurile erau pustii [i ”i a[teptau pe ei s` soseasc` [i s` le
populeze - 800 de ani mai t‰rziu. De ce oare Constantin cel Mare a vrut s` cheltuiasc` o
mul]ime de bani, timp [i bra]e de munc`, ca s` reconstruiasc` un pod peste Dun`re, ce-l lega
de o zona depopulat`? Chiar a[a s` fi fost el de ãrisipitorÓ?
Fig. 31-32-33 Ð dup` ãSTRŒMO§II ROM•NILOR, vestigii milenare de art` [i cultur`. Decebal [i
TraianÒ. I. Miclea [i R. Florescu, Ed. Meridiane, 1980.
77. Fig.34. Putem vedea una dintre cele dou` biblioteci din forumul lui Traian, ”n care ”nc`peau
22.000 de manuscrise. La mese ”i putem vedea pe cei ce le studiau. Aceast` construc]ie, ca de
altfel ”ntregul forum, s-a construit cu aurul adus din Dacia, de la noi, pe care James E. Packer,
”n Arheology Magazin, feb. 1998, o descrie ca ãUn regat barbar foarte bine organizatÓ
Vezi [i fig.35,36 din acela[i Jurnal de Arheologie
77
78. Fig.35. Reconstruc]ia planului ãForumul lui TraianÓ:
(1) arcul de triumf de la intrare,
(2) statuia ”mp`ratului c`lare,
(3) bastioane semicirculare,
(4) judec`toria-basilica Ulpia,
(5) dou` biblioteci,
(6) columna lui Traian,
[i (7) templul lui.
Mai jos se poate vedea o
reconstruc]ie
a pie]ei principale a forumului,
av‰nd ”n centru
statuia ”mp`ratului c`lare.
•n spatele acestuia
se afl`
intrarea
spre tribunal,
Basilica-Ulpia
cu Columna
lui Traian
”n spate.
§i toate
acestea
au fost
ridicate
”n cinstea
cuceririi
a 14%
din teritoriul
Daciei!
78
![Au fost ntotdeauna [i sunt nc` [i ast`zi teribili speciali[tii,
fa]` de cei ce ndr`znesc s` emit` ipoteze,
care zdruncin` valoarea operelor lor.
Ce sentiment de cru]are poate avea un nv`]at
fa]` de cel care emite o ipotez` care, dac` s-ar adeveri,
ar nsemna aruncarea la co[ a tot ce a scris el
pe baza unei ipoteze contrarii?
Era cu at~t mai u[or speciali[tilor istorici s` reduc` la neant valoarea
operei lui N. Densu[ianu, cu c~t ipoteza lui,
care aducea o cl`tinare credin]ei ob[te[ti c`
noi suntem urma[ii Romei,
ap`rea tuturor ca un act de impietate,
o mic[orare a valorii titlului de noble]e.
ÉN-a pierit nici o limb` a Dacilor,
pentru c` ei n-au avut o alt` limb` proprie,
care s` fie nlocuit` prin limba Romanilor [i n-au avut
o astfel de limb` pentru simplul motiv c` Dacii vorbeau latine[te.
Limba Dacilor n-a pierit.
Ea a devenit n Italia nt~i limba Romanilor
care era o form` literar` a limbii Daciei, iar mai t~rziu limba italian`;
aceea[i limb` a Dacilor, dus` n Fran]a a ajuns nt~i
limba Galilor, iar cu timpul limba francez`;
n Spania ea a devenit nt~i limba Iberilor, iar cu timpul limba
spaniol`, iar aici a devenit cu vremea limba noastr` rom~neasc`.
I. Al. Br`tescu-Voine[ti (1942)]()