Romanian Painter

1. By Rodica Stătescu
Source: INTERNET
Automatic transition
Music: Nocturne – A. Gagnon

2. Nud cu floare

3. Căldare cu
flori

4. Toamnă pe strada Curcubeului

5. – Lăutari –

6. Balerini

7. Roses

8. Iarna
copilăriei

9. - Romanţă -

10. Rehearsals

11. - Noaptea
de Sfântul
Andrei -

12. Stradela
Vântului (Wind
Street in the
coastal city of
Constantza,
Post-
Impressionism)

13. - Primăvara în Dudeşti -

14. Violets

15. Natură statică cu lauri de munte şi ouă

16. – Jazz –

17. Muzicanţi

18. Casa
părintească

19. Tudor Arghezi's Good
Morning…

20. Nocturnă

21. Dalbe
și
maci

22. Violonistul

23. Casă din
Ardeal

24. Margarete
şi iarba
dragostei

25. Spring

26. Vedere pe
strada
Dudeşti

27. Three friends and three shots

28. Still life with
tulips

29. Still life with flowers

30. Albăstrele

31. Iarna
copilăriei

32. Music

33. The
Artist

34. Constantin Piliuță s-a născut la 4 februarie 1929, la Botoșani.
Dupa ce studiază la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București (1945 - 1949), sub îndrumarea
lui Alexandru Ciucurencu, participă la cele mai de seamă manifestări colective organizate în țară.
Constatin Piliuță se impune ca desenator printr-o deosebită acuitate a observației, tradusă printr-o
linie incisivă, purtătoare după caz de tensiuni dramatice sau de situații pline de umor. În pictură evoluează într-
o direcție a peisagisticii în care cultul pentru natură, pentru elementele concrete ce s-au impus cândva
memoriei se împleteste cu un filon liric care domină întreg materialul figurativ, într-o structura poetica inedită.
Acest lirism îl descoperim în tablourile inspirate de Delta Dunarii, de pamântul ars de soare cu vegetații pitice,
al Dobrogei sau de orașele vechi (Botoșani, de exemplu), cu o arhitectură pitorească, conservând umbrele
târgurilor de odinioară. Pictorul elimină detaliul nesemnificativ, gestul incidental pentru a sesiza durabilul.
Culoarea se așterne în câmpuri largi, monocrome. Tonurile luminoase, degajate de impurități ce compun o
lume aerată, în care meditația se instaurează ca o modalitate de a se reface comuniunea cu o natură pură și
vitală. Cu aceleași posibilități de esențializare, pictorul abordează și alte genuri, ca portretul (Tudor Vianu;
Tudor Arghezi) și compoziții de evocare istorică. Este, de asemenea, autorul unor lucrări de artă monumentală,
realizate in frescă (Muzeul Unirii din Alba Iulia, 1968), mozaic (Supermagazinul din Târgoviște) sau din
moduli ceramici (Hidrocentrala Porțile de Fier, 1973).
Lucrările sale sunt cuprinse în selecții de arta românească prezentate peste hotare: Moscova
(1964), Varșovia (1979), Varșovia, Praga, Leningrad (1972), Atena, Cairo, Damasc, Teheran, Tunis, Moscova,
Berlin, Glasgow (1974), Lisabona, Ankara, Atena (1975), Praga, Istanbul (1976), Paris, Copenhaga, Pekin,
Shanghai, Ankara, New Delhi, Sofia (1977); Teheran, Lisabona, Lakewood-Ohio, Milwaukee Wisconsin
(1978); Madrid, Ottawa, Ciudad de Mexico (1979); München (1994).
Ia parte la manifestări internaționale la New Delhi (1965]); la Paris Salonul independenților
(1973), Kosice (1974); Cangnes-sur-men (1977) Festival international de pictură;
Expoziții personale: București 1957, 1962, 1968, 1972, 1973, Veneția (1967); Malmo (1970);
Odorheiu Secuiesc (1971).