SlideShare a Scribd company logo
1 of 15
Referat la Fizica
Radioactivitatea
Liceul “Marin Preda”
Realizat de Suceu Daniela
Clasa a-XII-a S
Profesor/Indrumator:
Ghita Apostol
Data: 11.05.2015
Radioactivitatea naturală a fost descoperită în 1896 de Henri
Becquerel, pe când studia luminescența unor săruri ale uraniului.
În 1898, soții Marie și Pierre Curie au descoperit poloniul și radiul,
două elemente cu radioactivitate mult mai puternică decât a
uraniului.
Radioactivitatea artificială a fost descoperită de
soții Irène și Frédéric Joliot-Curie în 1934.
Legile generale ale radioactivității au fost elaborate de
către Ernest Rutherford și Frederick Soddy în 1903.
Istoric
Simbolul nou de avertizare
pentru elemente radioactive
deosebit de periculoase.
Radioactivitatea
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit
și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub
formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Prin dezintegrare atomul pierde și o parte din masă. Termenul de radioactivitate a fost
folosit pentru prima dată de Marie Curie.
Pentru a se înțelege fenomenul de radioactivitate trebuie pornit de la
structura atomului, care are în centru un nucleu în jurul căruia orbitează electronii.
Nucleul este format din particule încărcate pozitiv protoni și particule neutre neutroni,
denumite generic nucleoni.
• Toți atomii unui element chimic au același număr de protoni, dar pot avea numere
diferite de neutroni. În funcție de numărul de nucleoni elementul chimic are mai multe
specii numite izotopi.
Simbol de avertizare pentru existenţa
substanţelor radioactive depozitate în
recipienţi protectori.
În interiorul nucleului acționează două tipuri de forțe: forța
de respingere dintre protoni (de natură electrică) și forța de atracție
dintre nucleoni (de natură nucleară).
Când cele două forțe sunt în echilibru izotopul este stabil.
Pentru nucleele care conțin neutroni în exces cele două
forțe nu mai sunt în echilibru, iar izotopul este instabil și se
dezintegrează spontan prin emisie de radiații.
Dezintegrarea radioactivă
Dezintegrarea radioactivă este fenomenul spontan prin care
nucleul unui izotop radioactiv instabil emite radiații nucleare. În funcție
de radiația emisă putem avea dezintegrare alfa, beta sau gama.
Transformarea unui element radioactiv în alt element prin
dezintegrare se mai numește și transmutație nucleară naturală.
Procesul nu depinde de temperatură, presiune sau de combinația
chimică în care apare atomul al cărui nucleu suferă dezintegrarea.
Pe de altă parte, dezintegrarea este un fenomen aleator: nu se
poate determina când se va dezintegra un anumit nucleu atomic, deși
pentru o populație mare de nuclee de un anumit tip se poate estima
câte nuclee vor suferi dezintegrarea într-un anumit interval de timp.
Dezintegrare spontană
Dezintegrarea spontană este un fenomen de transformare
a atomilor grei prin procese radioactive.
Nucleul atomic se va despica în două sau mai multe
fragmente, respectând regula prin care două fragmente
rezultate vor avea totdeauna dimensiuni egale.
Suma masei fragmentelor rezultate fiind egală cu masa
nucleului inițial.
Diferite moduri de dezintegrare a
unui nuclid radioactiv.
Vertical: numărul atomic,
orizontal: numărul de neutroni.
Clasificarea istorică a dezintegrărilor
Dezintegrarea alfa este procesul prin care din nucleul atomic se emite o particulă
alfa (doi protoni și doi neutroni), cu apariția unui atom având numărul atomic diminuat cu
2 și numărul de masă diminuat cu 4.
Dezintegrarea beta este procesul prin care nucleul atomic emite particule
beta (electron sau pozitron) pentru a obține număul optim de protoni și
neutroni. Există două tipuri de dezintegrare beta: beta minus (β-) când se
emite un electron și beta plus (β+) când se emite un pozitron. La
dezintegrarea beta minus se mai emite ș o particulă antineutrino în timp ce
la dezintegrarea beta plus se emite o particulă neutrino.
Dezintegrarea gama numită și tranzție izomerică este procesul prin care nucleul
având o stare excitată metastabilă (izomer) emite radiație gama pentru a reveni la
starea stabilă cu energie mai scăzută. Starea izomeră poate apărea în urma
dezintegrării alfa sau beta sau prin alte reacții nucleare. Cel mai stabil nucleu
izomer care are o abundență de 1/8300 și un timp de înjumătățire de 10 15 ani,
sensibil mai mare decât vârsta universului.
Radioactivitatea în natură
În natură radioactivitatea a fost prezentă de la început. Cei peste 60
radionuclizi prezenți în natură se clasifică în trei categorii:
1. Primordiali – prezenți de la formarea Pământului;
2. Cosmogenici – formați în urma interacției cu radiația cosmic;
3. Produși sau potențați de om – formați prin activități umane.
Radionuclizii se găsesc în roci, aer, apă, sol și în organismele vii, inclusiv
cel uman.
Uneori este expulzat un neutron (radiaţie neutronică), de obicei
când întregul nucleu se sparge (ceea ce este fisiune nucleară).
Radiaţia neutronică este foarte incitantă pentru fizicieni
deoarece neutronii sunt particule simpatice, fără ifose. Fără sarcină
electrică, neutronii sunt cele mai potrivite "gloanţe" atomice pe care
le avem la dispoziţie.
Iată enumerate toate particulele cu care ai
interacţionat vreodată: protoni, neutroni, electroni şi
fotoni*. Radiaţie periculoasă nu este nimic altceva
decât una dintre aceste particule mişcându-se
nebunesc de repede.
Cele mai obişnuite forme de "dezintegrare radioactivă"
sunt beta+ şi beta- şi aceasta se întâmplă deoarece un
nucleu are fie prea mulţi protoni, fie prea mulţi neutroni.
Beta- constă în transformarea unui neutron într-un
proton, un electron şi un surplus de energie. Beta+ este un
proton tranformându-se într-un neutron, un pozitron (anti-
electron) şi un surplus de energie.
Protonii şi neutronii stau în nucleu şi noul electron sau
pozitron (anti-electron) preia cea mai mare parte din acea
energie suplimentară şi se îndepărtează. Acel electron sau
pozitron rapid este radiaţie.
http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/5902-ce-este-radioactivitatea-si-de-ce-este-
uneori-periculoasa.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Radioactivitate
http://www.referat.ro/referate/Radioactivitate_7577.html
Bibliografie

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Reactorul nuclear
Reactorul nuclearReactorul nuclear
Reactorul nuclear
 
Radiatii nucleare-padureanu
Radiatii nucleare-padureanuRadiatii nucleare-padureanu
Radiatii nucleare-padureanu
 
Catastrofa de la cernobîl
Catastrofa de la cernobîlCatastrofa de la cernobîl
Catastrofa de la cernobîl
 
Racolta Georgiana Atomul3
Racolta Georgiana   Atomul3Racolta Georgiana   Atomul3
Racolta Georgiana Atomul3
 
Modelul atomic
Modelul atomicModelul atomic
Modelul atomic
 
Efectul laser
Efectul laserEfectul laser
Efectul laser
 
Legaturi chimice
Legaturi chimiceLegaturi chimice
Legaturi chimice
 
Aplicatii radiatiile x
Aplicatii radiatiile xAplicatii radiatiile x
Aplicatii radiatiile x
 
Sistemul solar
Sistemul solarSistemul solar
Sistemul solar
 
Arene
AreneArene
Arene
 
Chimie generală structura atomului
Chimie generală structura atomuluiChimie generală structura atomului
Chimie generală structura atomului
 
Radioactivitatea
RadioactivitateaRadioactivitatea
Radioactivitatea
 
tabel derivate si integrale
tabel derivate si integraletabel derivate si integrale
tabel derivate si integrale
 
Efectul fotoelectric-extern
Efectul fotoelectric-extern Efectul fotoelectric-extern
Efectul fotoelectric-extern
 
Factorii geoecologici
Factorii geoecologiciFactorii geoecologici
Factorii geoecologici
 
Modele atomice
Modele atomiceModele atomice
Modele atomice
 
Legaturi chimice
Legaturi chimiceLegaturi chimice
Legaturi chimice
 
Surse regenerabile de energie
Surse regenerabile de energieSurse regenerabile de energie
Surse regenerabile de energie
 
Atomul
AtomulAtomul
Atomul
 
Cercul Trigonometric
Cercul TrigonometricCercul Trigonometric
Cercul Trigonometric
 

Similar to Radioactivitatea

Materie si antimaterie
Materie si antimaterieMaterie si antimaterie
Materie si antimaterieClaudia Popa
 
Materie si antimaterie
Materie si antimaterieMaterie si antimaterie
Materie si antimaterieClaudia Popa
 
Atomul
AtomulAtomul
AtomulElena
 
Fizica nucleara serkan silviu 25
Fizica nucleara serkan silviu 25Fizica nucleara serkan silviu 25
Fizica nucleara serkan silviu 25proiectfizica
 
Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)
Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)
Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)Teh Judger
 
Radiatiile nucleare
Radiatiile nucleareRadiatiile nucleare
Radiatiile nuclearelumimiron
 
Radiatiile si energia nucleara
Radiatiile si energia nuclearaRadiatiile si energia nucleara
Radiatiile si energia nuclearaEduard Valeriu
 
Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)
Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)
Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)Teh Judger
 
Fuziunea Nucleara(AKA.pptx
Fuziunea Nucleara(AKA.pptxFuziunea Nucleara(AKA.pptx
Fuziunea Nucleara(AKA.pptxTRansSky
 
NeamțU Teodor Atomul
NeamțU Teodor   AtomulNeamțU Teodor   Atomul
NeamțU Teodor Atomulvfulea
 

Similar to Radioactivitatea (20)

Materie si antimaterie
Materie si antimaterieMaterie si antimaterie
Materie si antimaterie
 
Antimaterie
AntimaterieAntimaterie
Antimaterie
 
Materie si antimaterie
Materie si antimaterieMaterie si antimaterie
Materie si antimaterie
 
Proiect
ProiectProiect
Proiect
 
Atomul
AtomulAtomul
Atomul
 
1
11
1
 
Particule
ParticuleParticule
Particule
 
Particule
ParticuleParticule
Particule
 
Fizica nucleara serkan silviu 25
Fizica nucleara serkan silviu 25Fizica nucleara serkan silviu 25
Fizica nucleara serkan silviu 25
 
Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)
Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)
Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)
 
Radiatiile nucleare
Radiatiile nucleareRadiatiile nucleare
Radiatiile nucleare
 
Cantir
CantirCantir
Cantir
 
Fuziunea nucleara
Fuziunea nuclearaFuziunea nucleara
Fuziunea nucleara
 
Radiatiile si energia nucleara
Radiatiile si energia nuclearaRadiatiile si energia nucleara
Radiatiile si energia nucleara
 
Radiatiile x
Radiatiile xRadiatiile x
Radiatiile x
 
Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)
Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)
Tulbure adina si chereji andreea a xii a a(fizica nucleului)
 
Raze x 3
Raze x 3Raze x 3
Raze x 3
 
Fuziunea Nucleara(AKA.pptx
Fuziunea Nucleara(AKA.pptxFuziunea Nucleara(AKA.pptx
Fuziunea Nucleara(AKA.pptx
 
Lumina
LuminaLumina
Lumina
 
NeamțU Teodor Atomul
NeamțU Teodor   AtomulNeamțU Teodor   Atomul
NeamțU Teodor Atomul
 

Radioactivitatea

  • 1. Referat la Fizica Radioactivitatea Liceul “Marin Preda” Realizat de Suceu Daniela Clasa a-XII-a S Profesor/Indrumator: Ghita Apostol Data: 11.05.2015
  • 2. Radioactivitatea naturală a fost descoperită în 1896 de Henri Becquerel, pe când studia luminescența unor săruri ale uraniului. În 1898, soții Marie și Pierre Curie au descoperit poloniul și radiul, două elemente cu radioactivitate mult mai puternică decât a uraniului. Radioactivitatea artificială a fost descoperită de soții Irène și Frédéric Joliot-Curie în 1934. Legile generale ale radioactivității au fost elaborate de către Ernest Rutherford și Frederick Soddy în 1903. Istoric
  • 3. Simbolul nou de avertizare pentru elemente radioactive deosebit de periculoase.
  • 4. Radioactivitatea Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil. Prin dezintegrare atomul pierde și o parte din masă. Termenul de radioactivitate a fost folosit pentru prima dată de Marie Curie.
  • 5. Pentru a se înțelege fenomenul de radioactivitate trebuie pornit de la structura atomului, care are în centru un nucleu în jurul căruia orbitează electronii. Nucleul este format din particule încărcate pozitiv protoni și particule neutre neutroni, denumite generic nucleoni. • Toți atomii unui element chimic au același număr de protoni, dar pot avea numere diferite de neutroni. În funcție de numărul de nucleoni elementul chimic are mai multe specii numite izotopi.
  • 6. Simbol de avertizare pentru existenţa substanţelor radioactive depozitate în recipienţi protectori.
  • 7. În interiorul nucleului acționează două tipuri de forțe: forța de respingere dintre protoni (de natură electrică) și forța de atracție dintre nucleoni (de natură nucleară). Când cele două forțe sunt în echilibru izotopul este stabil. Pentru nucleele care conțin neutroni în exces cele două forțe nu mai sunt în echilibru, iar izotopul este instabil și se dezintegrează spontan prin emisie de radiații.
  • 8. Dezintegrarea radioactivă Dezintegrarea radioactivă este fenomenul spontan prin care nucleul unui izotop radioactiv instabil emite radiații nucleare. În funcție de radiația emisă putem avea dezintegrare alfa, beta sau gama. Transformarea unui element radioactiv în alt element prin dezintegrare se mai numește și transmutație nucleară naturală. Procesul nu depinde de temperatură, presiune sau de combinația chimică în care apare atomul al cărui nucleu suferă dezintegrarea. Pe de altă parte, dezintegrarea este un fenomen aleator: nu se poate determina când se va dezintegra un anumit nucleu atomic, deși pentru o populație mare de nuclee de un anumit tip se poate estima câte nuclee vor suferi dezintegrarea într-un anumit interval de timp.
  • 9. Dezintegrare spontană Dezintegrarea spontană este un fenomen de transformare a atomilor grei prin procese radioactive. Nucleul atomic se va despica în două sau mai multe fragmente, respectând regula prin care două fragmente rezultate vor avea totdeauna dimensiuni egale. Suma masei fragmentelor rezultate fiind egală cu masa nucleului inițial. Diferite moduri de dezintegrare a unui nuclid radioactiv. Vertical: numărul atomic, orizontal: numărul de neutroni.
  • 10. Clasificarea istorică a dezintegrărilor Dezintegrarea alfa este procesul prin care din nucleul atomic se emite o particulă alfa (doi protoni și doi neutroni), cu apariția unui atom având numărul atomic diminuat cu 2 și numărul de masă diminuat cu 4. Dezintegrarea beta este procesul prin care nucleul atomic emite particule beta (electron sau pozitron) pentru a obține număul optim de protoni și neutroni. Există două tipuri de dezintegrare beta: beta minus (β-) când se emite un electron și beta plus (β+) când se emite un pozitron. La dezintegrarea beta minus se mai emite ș o particulă antineutrino în timp ce la dezintegrarea beta plus se emite o particulă neutrino. Dezintegrarea gama numită și tranzție izomerică este procesul prin care nucleul având o stare excitată metastabilă (izomer) emite radiație gama pentru a reveni la starea stabilă cu energie mai scăzută. Starea izomeră poate apărea în urma dezintegrării alfa sau beta sau prin alte reacții nucleare. Cel mai stabil nucleu izomer care are o abundență de 1/8300 și un timp de înjumătățire de 10 15 ani, sensibil mai mare decât vârsta universului.
  • 11. Radioactivitatea în natură În natură radioactivitatea a fost prezentă de la început. Cei peste 60 radionuclizi prezenți în natură se clasifică în trei categorii: 1. Primordiali – prezenți de la formarea Pământului; 2. Cosmogenici – formați în urma interacției cu radiația cosmic; 3. Produși sau potențați de om – formați prin activități umane. Radionuclizii se găsesc în roci, aer, apă, sol și în organismele vii, inclusiv cel uman.
  • 12. Uneori este expulzat un neutron (radiaţie neutronică), de obicei când întregul nucleu se sparge (ceea ce este fisiune nucleară). Radiaţia neutronică este foarte incitantă pentru fizicieni deoarece neutronii sunt particule simpatice, fără ifose. Fără sarcină electrică, neutronii sunt cele mai potrivite "gloanţe" atomice pe care le avem la dispoziţie.
  • 13. Iată enumerate toate particulele cu care ai interacţionat vreodată: protoni, neutroni, electroni şi fotoni*. Radiaţie periculoasă nu este nimic altceva decât una dintre aceste particule mişcându-se nebunesc de repede.
  • 14. Cele mai obişnuite forme de "dezintegrare radioactivă" sunt beta+ şi beta- şi aceasta se întâmplă deoarece un nucleu are fie prea mulţi protoni, fie prea mulţi neutroni. Beta- constă în transformarea unui neutron într-un proton, un electron şi un surplus de energie. Beta+ este un proton tranformându-se într-un neutron, un pozitron (anti- electron) şi un surplus de energie. Protonii şi neutronii stau în nucleu şi noul electron sau pozitron (anti-electron) preia cea mai mare parte din acea energie suplimentară şi se îndepărtează. Acel electron sau pozitron rapid este radiaţie.