Proiect la fizica .clasa a XIIa

1. Referat la Fizica
Radioactivitatea
Liceul “Marin Preda”
Realizat de Suceu Daniela
Clasa a-XII-a S
Profesor/Indrumator:
Ghita Apostol
Data: 11.05.2015

2. Radioactivitatea naturală a fost descoperită în 1896 de Henri
Becquerel, pe când studia luminescența unor săruri ale uraniului.
În 1898, soții Marie și Pierre Curie au descoperit poloniul și radiul,
două elemente cu radioactivitate mult mai puternică decât a
uraniului.
Radioactivitatea artificială a fost descoperită de
soții Irène și Frédéric Joliot-Curie în 1934.
Legile generale ale radioactivității au fost elaborate de
către Ernest Rutherford și Frederick Soddy în 1903.
Istoric

3. Simbolul nou de avertizare
pentru elemente radioactive
deosebit de periculoase.

4. Radioactivitatea
Radioactivitatea este un fenomen fizic prin care nucleul unui atom instabil, numit
și radioizotop, se transformă spontan (se dezintegrează), degajând energie sub
formă de radiații diverse (alfa, beta sau gama), într-un atom mai stabil.
Prin dezintegrare atomul pierde și o parte din masă. Termenul de radioactivitate a fost
folosit pentru prima dată de Marie Curie.

5. Pentru a se înțelege fenomenul de radioactivitate trebuie pornit de la
structura atomului, care are în centru un nucleu în jurul căruia orbitează electronii.
Nucleul este format din particule încărcate pozitiv protoni și particule neutre neutroni,
denumite generic nucleoni.
• Toți atomii unui element chimic au același număr de protoni, dar pot avea numere
diferite de neutroni. În funcție de numărul de nucleoni elementul chimic are mai multe
specii numite izotopi.

6. Simbol de avertizare pentru existenţa
substanţelor radioactive depozitate în
recipienţi protectori.

7. În interiorul nucleului acționează două tipuri de forțe: forța
de respingere dintre protoni (de natură electrică) și forța de atracție
dintre nucleoni (de natură nucleară).
Când cele două forțe sunt în echilibru izotopul este stabil.
Pentru nucleele care conțin neutroni în exces cele două
forțe nu mai sunt în echilibru, iar izotopul este instabil și se
dezintegrează spontan prin emisie de radiații.

8. Dezintegrarea radioactivă
Dezintegrarea radioactivă este fenomenul spontan prin care
nucleul unui izotop radioactiv instabil emite radiații nucleare. În funcție
de radiația emisă putem avea dezintegrare alfa, beta sau gama.
Transformarea unui element radioactiv în alt element prin
dezintegrare se mai numește și transmutație nucleară naturală.
Procesul nu depinde de temperatură, presiune sau de combinația
chimică în care apare atomul al cărui nucleu suferă dezintegrarea.
Pe de altă parte, dezintegrarea este un fenomen aleator: nu se
poate determina când se va dezintegra un anumit nucleu atomic, deși
pentru o populație mare de nuclee de un anumit tip se poate estima
câte nuclee vor suferi dezintegrarea într-un anumit interval de timp.

9. Dezintegrare spontană
Dezintegrarea spontană este un fenomen de transformare
a atomilor grei prin procese radioactive.
Nucleul atomic se va despica în două sau mai multe
fragmente, respectând regula prin care două fragmente
rezultate vor avea totdeauna dimensiuni egale.
Suma masei fragmentelor rezultate fiind egală cu masa
nucleului inițial.
Diferite moduri de dezintegrare a
unui nuclid radioactiv.
Vertical: numărul atomic,
orizontal: numărul de neutroni.

10. Clasificarea istorică a dezintegrărilor
Dezintegrarea alfa este procesul prin care din nucleul atomic se emite o particulă
alfa (doi protoni și doi neutroni), cu apariția unui atom având numărul atomic diminuat cu
2 și numărul de masă diminuat cu 4.
Dezintegrarea beta este procesul prin care nucleul atomic emite particule
beta (electron sau pozitron) pentru a obține număul optim de protoni și
neutroni. Există două tipuri de dezintegrare beta: beta minus (β-) când se
emite un electron și beta plus (β+) când se emite un pozitron. La
dezintegrarea beta minus se mai emite ș o particulă antineutrino în timp ce
la dezintegrarea beta plus se emite o particulă neutrino.
Dezintegrarea gama numită și tranzție izomerică este procesul prin care nucleul
având o stare excitată metastabilă (izomer) emite radiație gama pentru a reveni la
starea stabilă cu energie mai scăzută. Starea izomeră poate apărea în urma
dezintegrării alfa sau beta sau prin alte reacții nucleare. Cel mai stabil nucleu
izomer care are o abundență de 1/8300 și un timp de înjumătățire de 10 15 ani,
sensibil mai mare decât vârsta universului.

11. Radioactivitatea în natură
În natură radioactivitatea a fost prezentă de la început. Cei peste 60
radionuclizi prezenți în natură se clasifică în trei categorii:
1. Primordiali – prezenți de la formarea Pământului;
2. Cosmogenici – formați în urma interacției cu radiația cosmic;
3. Produși sau potențați de om – formați prin activități umane.
Radionuclizii se găsesc în roci, aer, apă, sol și în organismele vii, inclusiv
cel uman.

12. Uneori este expulzat un neutron (radiaţie neutronică), de obicei
când întregul nucleu se sparge (ceea ce este fisiune nucleară).
Radiaţia neutronică este foarte incitantă pentru fizicieni
deoarece neutronii sunt particule simpatice, fără ifose. Fără sarcină
electrică, neutronii sunt cele mai potrivite "gloanţe" atomice pe care
le avem la dispoziţie.

13. Iată enumerate toate particulele cu care ai
interacţionat vreodată: protoni, neutroni, electroni şi
fotoni*. Radiaţie periculoasă nu este nimic altceva
decât una dintre aceste particule mişcându-se
nebunesc de repede.

14. Cele mai obişnuite forme de "dezintegrare radioactivă"
sunt beta+ şi beta- şi aceasta se întâmplă deoarece un
nucleu are fie prea mulţi protoni, fie prea mulţi neutroni.
Beta- constă în transformarea unui neutron într-un
proton, un electron şi un surplus de energie. Beta+ este un
proton tranformându-se într-un neutron, un pozitron (anti-
electron) şi un surplus de energie.
Protonii şi neutronii stau în nucleu şi noul electron sau
pozitron (anti-electron) preia cea mai mare parte din acea
energie suplimentară şi se îndepărtează. Acel electron sau
pozitron rapid este radiaţie.

15. http://www.scientia.ro/fizica/63-atomul/5902-ce-este-radioactivitatea-si-de-ce-este-
uneori-periculoasa.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Radioactivitate
http://www.referat.ro/referate/Radioactivitate_7577.html
Bibliografie