SlideShare a Scribd company logo
1 of 89
Download to read offline
Primul ajutor calificat...
1) EVALUAREA PRIMARǍ. SUPORT VITAL DE BAZǍ (BLS) - PRIMUL
AJUTOR DE BAZǍ.
2) FRACTURILE – IMOBILIZARE.
3) MOBILIZAREA ȘI TRANSPORTUL POLITRAUMATIZATULUI.
4) AMPUTAȚIA DE MEMBRE.
5) ENTORSA.
6) LUXAȚIA.
7) PRIMUL AJUTOR ȊN CAZ DE HEMORAGIE.
8) CONTUZIILE.
9) PLǍGILE – APLICAREA PANSAMENTELOR.
10) ARSURILE.
11) ELECTROCUTAREA.
12) HIPOTERMIA. DEGERǍTURILE.
13) INSOLAȚIA.
14) ȊNECUL.
15) INTOXICAȚIILE (CO, fum, medicamente, substanțe caustice, hidrocarburi,
naftalinǎ, alcool).
16) CRIZA EPILEPTICǍ.
Se întâmplă să ne confruntăm cu
diverse situaţii şi probleme pe care nu ştim
să le rezolvăm.
Unele pot părea foarte grave, altele mai
puţin, dar sunt situatii ca: electrocutare,
inec, accident rutier, sufocare, hemoragii,
plagi, entorse, luxatii, fracturi, arsuri,
insolatie, intoxicatii, convulsii care necesită
primul ajutor şi care apar în anumite
condiţii în care ne aflăm.
Ele pot afecta orice persoană,
indiferent de vârstă sau sex.
Urgenţă medicală necesită acordarea
primului ajutor calificat şi/sau a asistenţei
medicale de urgenţă la unul sau mai multe
nivele de competenţă, după caz.
Ea poate fi urgenţă cu pericol vital,
unde sunt necesare una sau mai multe
resurse de intervenţie în faza
prespitalicească, continuând îngrijirile
într-un spital sau urgenţă fără pericol vital.
Primordial este necesar de eliminat
factorul agresiv: de a evacua pacientul de
sub dǎrȃmǎturi, din apǎ, din ȋncǎpere
arzȃndǎ sau din zona afectatǎ de substanțe
toxice, din automobil etc.
Este necesar de a aprecia repede și corect starea pacientului!!!
Componentele lanțului supraviețuirii sunt urmǎtoarele:
1. ACCESUL RAPID
2. SUPORT VITAL DE BAZǍ (BLS)-PRIMUL AJUTOR DE BAZǍ
PRECOCE
3. DEFIBRILAREA PRECOCE
4. SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIEȚII (ALS)
Lanțul supraviețuirii este alcǎtuit din verigile de bazǎ necesare pentru a
salva cel mai mare numǎr posibil de pacienți aflați ȋn stop cardio-respirator
(SCR), ȋn faza prespitaliceascǎ.
Orice ȋntȃrziere reduce șansa victimei de a-și reveni!
De aceea trebuie acționat rapid și conform protocolului!
EVALUAREA PRIMARǍ
Siguranța salvatorului
Salvatorul evalueazǎ situația generalǎ asigurȃndu-se de lipsa oricǎrui pericol. Riscurile
majore pentru salvator pot fi: trafic intens, curentul electric, structuri instabile ȋn care
sau sub care se aflǎ victima, substanțe toxice, gaze, boli transmisibile care necesitǎ o
protecție specialǎ ȋn timpul efectuǎrii ventilației artificiale.
Nivelul de conștiențǎ - Se evalueazǎ starea victimei: este conștient sau inconștient?
A. Airway - Se elibereazǎ
cǎile respiratorii prin
ridicarea bǎrbiei și
hiperextensia capului
apǎsȃnd pe frunte.
B. Breathing – Respirația
Dacǎ victima respirǎ, dar este
inconștientǎ se așeazǎ ȋn poziția
lateralǎ de siguranțǎ.
C. Circulation – Circulația
Primul ajutor calificat...
Dacǎ victima devine inconștientǎ, se ȋntinde și se aplicǎ manevra Heimlich.
Aceste mișcǎri se repetǎ de 4-5 ori dupǎ care se ȋntoarce capul victimei ȋntr-o parte,
se verificǎ cavitatea bucalǎ a acesteia pentru a ȋndepǎrta bolul alimentar sau corpul
strǎin.
Cea mai numeroasǎ grupǎ de traume ȋn rezultatul calamitǎților,
accidentelor, o constituie fracturile.
Semne de certitudine:
 mobilitate anormalǎ ȋn focar;
 perceperea palpatorie de crepitații osoase;
 netransmiterea mișcǎrilor distal de focarul de fracturǎ;
 ȋntreruperea evidentǎ ( la inspecție sau palpare ) a continuitǎții osoase.
Imobilizarea provizorie a fracturilor se face ȋn scopul ȋmpiedicǎrii
mișcǎrilor fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicațiilor
care pot fi provocate prin deplasarea unui fragment osos.
Un semn important este
cǎ victima este adusǎ ȋn fațǎ.
Ȋn acest caz, este foarte
important ca victima sǎ stea cu
spatele drept și coatele trase ȋn
spate.
Pentru a imobiliza acest
tip de fracturǎ, se poate folosi
o umbrelǎ, o coadǎ de mǎturǎ
sau de mop.
Se trag ȋn spate coatele
victimei și se fixeazǎ umbrela
ȋntre brațe și spate.
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...
Examinarea fizicǎ scoate ȋn evidențǎ umǎrul
aplatizat, dacǎ fractura implicǎ spina scapularǎ
sau acromionul.
La palparea țesuturilor moi apare durere și
sensibilitate localǎ.
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...
FRACTURA POUTEAU-COLLES
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...
Se vor imobiliza fǎrǎ tracțiune,
pe o atelǎ cu fașǎ, care trebuie fixatǎ
pe forma ȋncheieturii și a mȃinii.
NU se va ȋncerca reducerea fracturii
(repunerea ȋn poziție normalǎ a fragmentelor
osoase) ȋn cazul fracturilor cu deplasare:
aceasta ar putea provoca leziuni suplimentare,
vasculare sau nervoase.
Se va limita la minim manevrarea zonei cu
fracturǎ ȋnainte de imobilizare: dacǎ este nevoie
de scoaterea hainelor acestea se vor tǎia.
 Imobilizați piciorul pe o atelǎ
suficient de lungǎ pentru a se
ȋntinde de la bazin pȃnǎ dincolo de
cǎlcȃi, cu ȋnfǎșare sub scobiturile
naturale la genunchi și gleznǎ.
 Asigurați atela cu bandaje ȋn
jurul șoldurilor și la capǎtul
superior al atelei și un bandaj lat
ȋn jurul gambei și atelei.
 Sprijiniți membrul cu atela ȋntr-
o poziție ușor ridicatǎ.
 Controlați circulația sȃngelui la
nivelul antepiciorului.
Fracturile genunchiului se imobilizeaza cu ajutorul unei singure atele
care se intinde de la portiunea superioara a coapsei pana la calcai.
Fractura de rotula se produce prin cadere in genunchi, se imobilizeaza in
atele posterioare.
Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi fǎcutǎ cu orice tip
de atelǎ. Membrele inferioare pot fi imobilizate membru la membru.
1) NU se va ȋncerca reducerea fracturii (repunerea ȋn poziție normalǎ a
fragmentelor osoase) ȋn cazul fracturilor cu deplasare: aceasta ar putea
provoca leziuni suplimentare, vasculare sau nervoase.
2) Se va limita la minim manevrarea zonei cu fracturǎ ȋnainte de imobilizare:
dacǎ este nevoie de scoaterea hainelor acestea se vor tǎia.
Primul ajutor calificat...
Se imobilizeazǎ legȃnd degetul accidentat
de un deget vecin sǎnǎtos.
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...
Imobilizarea fracturilor costale
prin bandaje toracice circulare
este contraindicată, pentru că
reduce capacitatea de expansiune
a hemitoracelui sănătos, ceea ce
duce repede la insuficiență
respiratorie acută.
Fixarea externă a voletului cu
comprese sterile fie prin
compresiune manuală, fie cu feşi
rulate (mănunchi de comprese)
aplicate pe volet.
Astfel de leziuni se asociazǎ adesea cu
contuzie pulmonarǎ,
pneumotorax sau hemotorax .
Fracturile de coloanǎ vertebralǎ se produc la persoanele ce cad de la ȋnǎlțime, la
persoanele aruncate din vehicul, etc.
Cȃnd fractura se ȋnsoțește de secționarea
mǎduvei spinǎrii, membrele inferioare sunt
fǎrǎ sensibilitate sau sunt paralizate.
Accidentatul poate pierde urinǎ și fecale.
Se vor evita orice mișcǎri inutile și mai
ales grava eroare de a ridica bolnavul ȋn
picioare, orice manevrǎ de prim ajutor se
face cu prudențǎ, pǎstrȃnd un ax perfect
ȋntre cap, gȃt și trunchi.
Imobilizarea pe un
plan tare, pe spate
(targǎ de lemn,
scȃndurǎ latǎ, ușǎ).
Ȋn acest caz
imobilizarea
se face cu
ajutorul
gulerelor
cervicale.
Sunt produse, de obicei, de o zdrobire directǎ sau de o cǎdere și pot include
rǎniri ale organelor din zona pelvianǎ, ȋn special ale vezicii urinare și uretrei.
Odatǎ depistatǎ fractura la acest nivel pacientul rǎmȃne nemișcat, nu se
mai permite mobilizarea lui și se ține pe un plan dur ȋn poziție culcat pe
spate.
Primul ajutor calificat...
Mobilizarea și transportul
victimei se face numai dupǎ
ce s-au acordat primele
mǎsuri de prim ajutor:
stabilizarea funcțiilor cardio-
vasculare, oprirea
hemoragiilor, imobilizarea
zonelor de fracturǎ, pansarea
plǎgilor etc.
Ideal ar fi ca fiecare victimǎ sǎ fie
transportatǎ de cǎtre 3-4 persoane. Transportul
se face cu brancardul sau targa standard, care
poate fi purtatǎ de 2 sau 4 salvatori.
La nevoie, poate fi improvizatǎ o targǎ din
crengi, bețe, schiuri, scȃnduri cu haine,
cearșafuri, plapume, pȃnzǎ etc.
Cel mai simplu, se
confecționeazǎ din 2
bare de lemn pe care se
ȋnfǎșoarǎ un pled.
Primul ajutor calificat...
Cȃnd existǎ mai multe persoane,
transportarea accidentatului se poate efectua de
cǎtre douǎ persoane pe brațe, pe un “scaun”
format din trei sau patru mȃini sau cu ajutorul
unui baston, al unei chingi sau benzi de pȃnzǎ.
Primul ajutor calificat...
Astfel primul ajutor ȋn cazul unei amputații
constǎ ȋn:
 oprirea hemoragiei fie prin aplicarea unui
garou la rǎdǎcina membrului rǎnit, fie
printr-un bandaj compresiv;
 introducerea membrului secționat ȋntr-o
pungǎ de plastic și un recipient cu gheațǎ;
 transportul victimei ȋn cel mai scurt timp la
un spital, de preferințǎ la un spital unde
existǎ posibilitatea realizǎrii intervenției
chirurgicale necesare.
Primul ajutor constǎ ȋn
imobilizarea provizorie (aplicarea
unui bandaj strȃns și a unor
comprese reci pe articulație ).
Acest lucru v-a ameliora
durerea, care este de o mare
intensitate.
O leziune prin inversiune,
cea mai frecventǎ cauzǎ de
entorsǎ de gleznǎ, apare atunci
cȃnd glezna este rotatǎ ȋn
exterior și talpa piciorului este
adusǎ ȋn interior.
 gradul I reprezintǎ ȋntindere a ligamentelor, prezentȃnd o ușoarǎ
sensibilitate, edem și rigiditate. Apare durere la mers.
 gradul II reprezintǎ o leziune parțialǎ a ligamentelor cu durere, edem
și echimozǎ moderate. Zonele lezate sunt sensibile la palpare și existǎ
durere ȋn timpul mersului.
 gradul III reprezintǎ ruperea completǎ a ligamentului afectat ȋnsoțitǎ de
edem și echimozǎ severe. De cele mai multe ori mersul este imposibil,
existȃnd o durere puternicǎ, deși durerea inițialǎ poate sǎ scadǎ imediat ȋn
intensitate.
 fașǎ elasticǎ ȋn entorsele
de gradul I și aparat gipsat
14-21 zile ȋn entorsele de
gradul II și III;
Primul ajutor constǎ ȋn:
 gheațǎ – ȋn primele 24-72 de ore sau pȃnǎ cȃnd dispare edemul (se
aplicǎ pachete de gheațǎ timp de 20-30 de minute de 3-4 ori pe zi);
 poziție proclivǎ (piciorul trebuie ținut sus, ȋn pat pe o pernǎ).
Deformarea regiunii este bine pusǎ ȋn evidențǎ. Durere vie care mai scade
din intensitate ȋn repaus, dar se accentueazǎ la cea mai micǎ mișcare.
Primul ajutor constǎ din imobilizarea
provizorie a membrului afectat fǎrǎ a tenta
reducerea luxației, accidentatul se transportǎ la
spital.
Hemostaza provizorie se
poate realiza prin:
o compresiune digitalǎ;
o pansament compresiv;
o garou.
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...
Ȋn caz de hemoragii abundente ale plăgilor feţei se vor comprima arterele:
carotidă, temporalǎ, mandibulară în dependenţă de locul lezării.
 Artera subclaviculară se comprima cu degetul în regiunea fosei
subclaviculare în jos, spre prima coastă, în caz de hemoragie din plăgile
treimii superioare a braţului.
 Artera brahială se comprimă spre osul brahial şi fisura internă între muşchii
biceps şi triceps, în caz de hemoragii ale plăgilor treimii medii şi inferioare a
braţului, antebraţului şi mâinii.
Hemostaza prin compresiunea manualǎ la membrul inferior poate fi realizatǎ la
nivelul:
 feței posterioare a articulației genunchiului prin comprimarea arterei poplitee;
 feței dorsale a labei piciorului prin compresiunea realizatǎ pe artera pedioasǎ.
Artera femurală se
comprimă cu degetele
ambilor mâini sau cu
pumnul în regiunea
inghinală spre osul pubis,
în caz de hemoragii ale
plăgilor membrului
inferior.
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor urmǎrește
sǎ diminueze durerea și
inflamația. Cea mai
bunǎ soluție constǎ ȋn
aplicarea de comprese
reci sau a unei pungi cu
gheațǎ ( ȋn reprize de 15 minute), culcarea persoanei și ridicarea membrului rǎnit.
Dacă la rănirea prin armǎ de foc pe corp
sânt orificii de intrare şi ieşire, rănile se numesc
transfixiante, dar dacă glontele sau schija se
opreşte în ţesuturi - se numesc „răni oarbe".
Plǎgile sunt leziuni produse de agenți mecanici, fizici, chimici.
Tratamentul plǎgilor urmǎrește prevenirea complicațiilor și obținerea unei
vindecǎri cȃt mai rapide și de bunǎ calitate, constǎ din toaleta localǎ a plǎgii și
pansarea lor.
Primul ajutor calificat...
Se interzice extragerea din plagǎ a bucăţilor de îmbrăcăminte
şi a altor corpi străini.
Pansamentele se aplicǎ diferențiat dupǎ regiunea anatomicǎ.
La cap, pansamentele se realizeazǎ
cu ajutorul feșelor, tipicǎ pentru acest
segment fiind capelina.
Primul ajutor calificat...
La nivelul toracelui și abdomenului se face ȋn funcție de
tipul plǎgii și localizare.
Dacǎ plaga este complicatǎ cu eviscerația vom folosi un pansament umed.
Dacǎ plaga este produsǎ de un corp contondent, care se aflǎ ȋncǎ ȋn plagǎ, se
lasǎ acolo, va fi imobilizat ȋn poziția gǎsitǎ și se transportǎ de urgențǎ la spital.
Dacǎ plaga este produsǎ la nivelul gȃtului aplicați presiune directǎ pentru a
controla hemoragia, dupǎ ce hemoragia s-a oprit, se bandajeazǎ gȃtul.
Se folosește la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mȃinilor,
picioarelor, degetelor.
La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, in spirala.
Primul ajutor calificat...
gradul 3gradul 1 gradul 2
Arsurǎ electricǎ
Toti pacienții electrocutați se transportǎ la spital.
Primul ajutor respectǎ principiile de evaluare ABC.
Primul ajutor ȋn aceste situații respectǎ principiile de evaluare ABC. Specific
cazului este atenția deosebitǎ ce trebuie acordatǎ la mobilizarea hipotermicului.
Hipotermicul nu poate fi declarat decedat
pȃnǎ ce nu este reȋncǎlzit.
Orice mișcare mai bruscǎ sau necoordonatǎ poate agrava situația sau poate duce
la stop cardiac. Ȋn cazul pacienților aflați ȋn stop cardiac masajul cardiac este mai
dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid.
O temperatură corporală centrală mai mică sau egală cu 35°C:
uşoară (35-32°C), moderată (< 32 până la 28°C) sau severă (< 28°C).
Reȋncǎlzirea hipotermicilor
se face lent, 10C / orǎ.
 reȋncǎlzirea externǎ pasivǎ, constǎ din ȋnvelirea pacientului cu pǎturi și
pǎstrarea lui ȋn mediu ambiant cald;
 reȋncǎlzirea externǎ activǎ, se efectueazǎ prin imersia totalǎ a pacientului ȋn
baie cu apǎ ȋncǎlzitǎ la 400 C;
 reȋncǎlzirea activǎ centralǎ - folositǎ ȋn unitǎți spitalicești.
Ȋn cazul în care persoana prezintă semne de
degerături sau hipotermie, trebuie transportată
de urgenţă într-o încăpere încălzită iar re-
încălzirea trebuie făcută treptat.
Existǎ trei trepte de supraȋncǎlzire:
 ușoarǎ - corpul este slǎbit, apare senzația de
somnolențǎ, amețeli, dureri de cap sau greațǎ;
 medie - dureri mari de cap, greațǎ, vomǎ, necoordonarea
mișcarilor, pierderea conștienței, creșterea temperaturii
corpului, accelerarea bǎtǎilor inimii și respirației;
 șocul termic - pierderea
conștienței, delir, halucinații,
respirația și pulsul sunt
accelerate, pielea este uscatǎ
sau acoperitǎ de transpirație
lipicioasǎ.
Victima activǎ: Victima care ȋncǎ se menține
activǎ, luptǎ sǎ respire ȋncercȃnd sǎ ȋși menținaǎ
capul afarǎ din apǎ.
Victima pasivǎ: Este starea ȋn care persoana apare
scufundatǎ, inconștientǎ și plutind cu fața ȋn jos.
Ȋn situaţii complet
neprevăzute, îmbrăcămintea
poate fi folosită, temporar,
ca mijloc ajutător de plutire.
Salvatorul va apuca mâna victimei şi printr-o
simplă răsucire va ajunge să execute
imobilizarea la spate după care va putea
trasnporta victima în condiţii sigure.
 Priza de cap - este cea mai simplǎ, dacǎ victima este liniștitǎ, calmǎ sau
inconștientǎ.
 Priza sub axilǎ - se folosește ȋn
cazul ȋn care victima se zbate.
 Priza sub ambele axile.
Primul ajutor calificat...
Monixidul de carbon este un gaz incolor,
inodor, fǎrǎ gust, degajat de toate combustiile
incomplete. Este o intoxicație de cele mai
multe ori colectivǎ și de obicei accidentalǎ.
Acuzele prezentate de pacienți sunt: astenie,
cefalee, amețeli, grețuri, vǎrsǎturi, pierderea
conștienței, aspect vișiniu al pielii.
Conduita de urmat: siguranța salvatorului. Nu este permisǎ intrarea ȋn zona
cu emanǎri de gaze fǎrǎ echipament de protecție, ȋn toate cazurile pacientul trebuie
scos imediat din mediul toxic, transportat cȃt mai rapid la o unitate spitaliceascǎ.
Dacǎ este posibil administrare de oxigen cȃt mai precoce ȋn concentrații mari.
Deseori integrate ȋntr-un tablou asociat cu
arsuri și traumatisme, intoxicația cu fum de
incendiu este cauza cea mai frecventǎ de
mortalitate și morbiditate a victimelor de
incendiu.
Conduita de urmat. Protecția personalǎ este deosebit de importantǎ. Evaluarea
nivelului de conștiențǎ și a funcțiilor vitale (ABC), dupǎ ce victima a fost scoasǎ din
mediul toxic. Transportul cat mai urgent la spital cu administrare de oxigen, precoce,
ȋn concentrații crescute. Pacienții inconștienți se transportǎ ȋn poziția lateralǎ de
siguranțǎ.
Manifestǎri clinice: cefalee, agitație, tulburǎri de conștiențǎ, depozite de funingine
la nivelul orificiilor nazale, a gurii și a faringelui, tuse, dispnee, voce rǎgușitǎ.
Apar ȋn douǎ circumstanțe: accidental mai ales la
vȃrstele extreme și voluntar cel mai frecvent fiind
intoxicații polimedicamentoase.
Semne generale prezentate: agitație sau
somnolențǎ, tulburǎri de conștienǎ, poate exista o
halenǎ specificǎ, dureri abdominale, vǎrsǎturi, diaree.
Conduita de urmat: se respectǎ protocolul de evaluare al nivelului de conștiențǎ
și al funcțiilor vitale (ABC) ale pacientului. Totdeauna se cautǎ cutiile de
medicamente, flacoane, folii din jurul pacientului și ele vor fi transportate ȋmpreunǎ
cu pacientul la spital. Dacǎ pacientul este conștient se poate tenta provocarea de
vǎrsǎturǎ, iar ȋn cazul victimei inconștiente se va transporta ȋn poziția lateralǎ de
siguranțǎ.
Ȋn grupul substanțelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric,
sulfuric, etc.) sau baze puternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce
ȋn raport cu natura lor și gradul de toxicitate leziuni ale mucoaselor de la simplul
eritem la necrozǎ.
Manifestǎrile clinice (dupǎ ingestie) constau din: senzația de arsurǎ a mucoasei
bucale, dureri la ȋnghițire, vǎrsǎturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale,
dureri retrosternale. Starea de șoc se poate instala foarte rapid, chiar la cȃteva ore.
dupǎ ingestie.
Este interzisǎ provocarea de vǎrsǎturi și neutralizarea substanței
corozive. Ȋn cazul intoxicației cu acizi nu se administreazǎ lapte sau uleiuri.
Etilenglicolul este un lichid incolor, cu gust dulceag,
utilizat ca antigel. Doza mortalǎ la adult este de 80-120 ml.
Semnele intoxicației cu antigel sunt grețurile și vǎrsǎturile;
ȋn stadiul urmǎtor apar tahicardia, hipertensiunea și creșterea
frecvenței respiratorii. Apoi apar dureri lombare, scǎderea
eliminǎrii de urinǎ, convulsii și coma.
Absorbția acestor toxice este posibilǎ prin ingestie, prin piele și prin
respirație. Semnele intoxicației sunt date de tulburǎri respiratorii, pneumonii
toxice, insuficiențǎ cardiacǎ, convulsii și chiar comǎ. Ȋn cazul tetraclorurii de
carbon apar tulburǎri hepatice grave: icter, hemoragii, tuburǎri mentale.
Cele mai ȋntȃlnite hidrocarburi implicate ȋn intoxicații sunt: benzinele,
lubrifianții, uleiurile de motor, motorina, gazolina, tetraclorura de carbon.
Dintre acestea, cea mai toxicǎ este tetraclorura de carbon, utilizatǎ ca solvent,
ca agent de curǎțire și ca agent de creștere a cifrei octanice a benzinei.
Metanolul sau alcoolul metilic este utilizat ca solvent pentru lacuri și vopsele,
aditiv și combustibil.
Este una dintre cele mai toxice substanțe: 30 ml pot produce moartea, iar 10 ml,
orbirea. Semnele intoxicației apar la 12-24 de ore și se manifestǎ prin scǎderea
frecvenței cardiace, insuficiențǎ respiratorie, cefalee, amețeli, stare de confuzie,
scǎderea eliminǎrii de urinǎ, vedere inițial ȋncețoșatǎ, care evoluezǎ spre pierderea
completǎ a vederii, comǎ și manifestǎri abdominale (grețuri, vǎrsǎturi, dureri
abdominale și, uneori, semne de pancreatitǎ acutǎ).
Tratamentul specific este reprezentat de administrarea etanolului.
Se administreazǎ 125 ml alcool 43 % pe cale oralǎ sau 530 ml soluție 10 % pe
cale intravenoasǎ.
Semnele clinice: grețuri, vǎrsǎturi, dureri abdominale, cefalee, transpirații,
intoxicațiile grave evoluȃnd cu disurie, hematurie, convulsii și comǎ.
Primul ajutor:
 ȋn cazul intoxicației prin inhalare: pǎrǎsirea ȋncǎperii, ȋndepǎrtarea naftalinei și
aerisirea ȋncǎperii;
 ȋn cazul ingestiei: se administreazǎ apǎ și se provoacǎ vǎrsǎturile;
 se transportǎ victima la spital.
Naftalina este o hidrocarburǎ aromaticǎ, foarte volatilǎ,
utilizatǎ ȋn gospodǎrii ca insecticid. Se poate absorbi pe cale
respiratorie sau pe cale digestivǎ.
Riscul de intoxicație cu naftalinǎ este mai mare la
anumite persoane care suferǎ de defectul genetic al enzimei -
G6PD eritrocitarǎ.
 forma ușoarǎ – alcoolemia de 0,05-0,1 % (tulburǎri de vedere, scǎderea reflexelor,
diminuarea autocontrolului);
 forma medie – alcoolemia de 0,15-0,30 % (tulburǎri de mers și de vorbire, scǎderea
atenției, vedere dublǎ, tulburǎri ale echilibrului și de percepție);
 forma gravǎ – alcoolemia de 0,3-0,5 % (alterarea vederii și a echilibrului, tulburǎri
ale stǎrii de conștiențǎ);
 coma alcoolicǎ – alcoolemia de peste 0,5 % (insuficiențǎ circulatorie și
respiratorie).
Primul ajutor urmǎrește menținerea liberǎ a cǎilor respiratorii și
transportul victimei la spital.
Intoxicația cu alcool etilic reprezintǎ,
probabil, cea mai frecventǎ formǎ de
intoxicare. Doza toxicǎ mortalǎ a alcoolului
etilic la un adult este de 300-600 g.
Formele clinice ale acestei intoxicații depind de nivelul alcoolemiei.
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...

More Related Content

What's hot (20)

Entorse, luxatii, fracturi
Entorse, luxatii, fracturiEntorse, luxatii, fracturi
Entorse, luxatii, fracturi
 
Fotosinteza
FotosintezaFotosinteza
Fotosinteza
 
5 regnuri (1)
5 regnuri (1)5 regnuri (1)
5 regnuri (1)
 
Manual psihologie clasa a x a
Manual psihologie clasa a x aManual psihologie clasa a x a
Manual psihologie clasa a x a
 
Muschii.
Muschii.Muschii.
Muschii.
 
Lectie comunicarea
Lectie comunicareaLectie comunicarea
Lectie comunicarea
 
Sistemul respirator
Sistemul respiratorSistemul respirator
Sistemul respirator
 
Ppt fructul
Ppt fructulPpt fructul
Ppt fructul
 
Reproducerea la-plante
Reproducerea la-planteReproducerea la-plante
Reproducerea la-plante
 
Alcătuirea unei flori ppt
Alcătuirea unei flori pptAlcătuirea unei flori ppt
Alcătuirea unei flori ppt
 
Sangele
SangeleSangele
Sangele
 
Igiena
IgienaIgiena
Igiena
 
Fiziologia sistemului respirator
Fiziologia sistemului respiratorFiziologia sistemului respirator
Fiziologia sistemului respirator
 
Preadolescenta
PreadolescentaPreadolescenta
Preadolescenta
 
Primul ajutor calificat
Primul ajutor calificatPrimul ajutor calificat
Primul ajutor calificat
 
Curs 1 stoma rom
Curs 1 stoma romCurs 1 stoma rom
Curs 1 stoma rom
 
Primul ajutor
Primul ajutorPrimul ajutor
Primul ajutor
 
Asepsia si antisepsia
Asepsia si antisepsiaAsepsia si antisepsia
Asepsia si antisepsia
 
Traficul de persoane
Traficul de persoaneTraficul de persoane
Traficul de persoane
 
analizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibularanalizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibular
 

Viewers also liked

Primul ajutor calificat
Primul ajutor calificatPrimul ajutor calificat
Primul ajutor calificatElena Negotei
 
Situatii de urgenta - Ghid IGSU
Situatii de urgenta   -   Ghid IGSUSituatii de urgenta   -   Ghid IGSU
Situatii de urgenta - Ghid IGSUPompierii Români
 
Ziua sănătății - Cum acordăm primul ajutor
Ziua sănătății - Cum acordăm primul ajutorZiua sănătății - Cum acordăm primul ajutor
Ziua sănătății - Cum acordăm primul ajutorvalistupineanu
 
Proiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvanice
Proiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvaniceProiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvanice
Proiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvaniceAngesha
 
Primul ajutor calificat
Primul ajutor calificatPrimul ajutor calificat
Primul ajutor calificatNegotei Elena
 
Primul ajutor in caz de accident
Primul ajutor in caz de accidentPrimul ajutor in caz de accident
Primul ajutor in caz de accidentAndreia Pascu
 
Bun venit in lumea copiilor!
Bun venit in lumea copiilor!Bun venit in lumea copiilor!
Bun venit in lumea copiilor!Mioara Iacob
 
Minte sănătoasă în corp sănătos
Minte sănătoasă în corp sănătosMinte sănătoasă în corp sănătos
Minte sănătoasă în corp sănătosMarinescu Madalina
 

Viewers also liked (8)

Primul ajutor calificat
Primul ajutor calificatPrimul ajutor calificat
Primul ajutor calificat
 
Situatii de urgenta - Ghid IGSU
Situatii de urgenta   -   Ghid IGSUSituatii de urgenta   -   Ghid IGSU
Situatii de urgenta - Ghid IGSU
 
Ziua sănătății - Cum acordăm primul ajutor
Ziua sănătății - Cum acordăm primul ajutorZiua sănătății - Cum acordăm primul ajutor
Ziua sănătății - Cum acordăm primul ajutor
 
Proiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvanice
Proiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvaniceProiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvanice
Proiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvanice
 
Primul ajutor calificat
Primul ajutor calificatPrimul ajutor calificat
Primul ajutor calificat
 
Primul ajutor in caz de accident
Primul ajutor in caz de accidentPrimul ajutor in caz de accident
Primul ajutor in caz de accident
 
Bun venit in lumea copiilor!
Bun venit in lumea copiilor!Bun venit in lumea copiilor!
Bun venit in lumea copiilor!
 
Minte sănătoasă în corp sănătos
Minte sănătoasă în corp sănătosMinte sănătoasă în corp sănătos
Minte sănătoasă în corp sănătos
 

Similar to Primul ajutor calificat...

07.FRACTURILE CLAVICULEI .ppt
07.FRACTURILE CLAVICULEI .ppt07.FRACTURILE CLAVICULEI .ppt
07.FRACTURILE CLAVICULEI .pptAlexandruPurcel1
 
Hernia de disc lombara la copii fritu luis
Hernia de disc lombara la copii   fritu luisHernia de disc lombara la copii   fritu luis
Hernia de disc lombara la copii fritu luisFrisusHristos
 
Curs integral-neurologie-sem-1-i-ii
Curs integral-neurologie-sem-1-i-iiCurs integral-neurologie-sem-1-i-ii
Curs integral-neurologie-sem-1-i-iiAlexandra Ally
 
Tenosinovita de quervain
Tenosinovita de quervainTenosinovita de quervain
Tenosinovita de quervainMarius Vancioc
 
Traumatismele toracice si abdominale
Traumatismele toracice si abdominaleTraumatismele toracice si abdominale
Traumatismele toracice si abdominaleNegotei Elena
 
Traumatismele toracice si abdominale...
Traumatismele toracice si abdominale...Traumatismele toracice si abdominale...
Traumatismele toracice si abdominale...Elena Negotei
 
Medicland.ro - Ghid practic pentru tratamentul escarelor
Medicland.ro - Ghid practic pentru tratamentul escarelorMedicland.ro - Ghid practic pentru tratamentul escarelor
Medicland.ro - Ghid practic pentru tratamentul escarelorMedicland.ro SRL
 
Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat
Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operatMetode de recuperare medicala bft in genunchiul operat
Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operatMiruna Negara
 
Subiecte reumatologie rezolvate
Subiecte reumatologie rezolvateSubiecte reumatologie rezolvate
Subiecte reumatologie rezolvateAlexandra Ally
 
Terapia cu ventuze 10 03 2015
Terapia cu ventuze 10 03 2015Terapia cu ventuze 10 03 2015
Terapia cu ventuze 10 03 2015Marius Vancioc
 
Ingrijirea pacientului cu epilepsie
Ingrijirea pacientului cu epilepsieIngrijirea pacientului cu epilepsie
Ingrijirea pacientului cu epilepsieAlina Baciu
 
1638443613 1576654735-ui 1-etapele dezvoltării individuale
1638443613 1576654735-ui 1-etapele dezvoltării individuale1638443613 1576654735-ui 1-etapele dezvoltării individuale
1638443613 1576654735-ui 1-etapele dezvoltării individualeAlexeMirela
 

Similar to Primul ajutor calificat... (20)

07.FRACTURILE CLAVICULEI .ppt
07.FRACTURILE CLAVICULEI .ppt07.FRACTURILE CLAVICULEI .ppt
07.FRACTURILE CLAVICULEI .ppt
 
Fractura de olecran
Fractura de olecran  Fractura de olecran
Fractura de olecran
 
Fractura de olecran
Fractura de olecran   Fractura de olecran
Fractura de olecran
 
Hernia de disc lombara la copii fritu luis
Hernia de disc lombara la copii   fritu luisHernia de disc lombara la copii   fritu luis
Hernia de disc lombara la copii fritu luis
 
Curs integral-neurologie-sem-1-i-ii
Curs integral-neurologie-sem-1-i-iiCurs integral-neurologie-sem-1-i-ii
Curs integral-neurologie-sem-1-i-ii
 
Afect9
Afect9Afect9
Afect9
 
Tenosinovita de quervain
Tenosinovita de quervainTenosinovita de quervain
Tenosinovita de quervain
 
Traumatismele toracice si abdominale
Traumatismele toracice si abdominaleTraumatismele toracice si abdominale
Traumatismele toracice si abdominale
 
Gonartroza
GonartrozaGonartroza
Gonartroza
 
78672165 hemiplegia
78672165 hemiplegia78672165 hemiplegia
78672165 hemiplegia
 
Traumatismele toracice si abdominale...
Traumatismele toracice si abdominale...Traumatismele toracice si abdominale...
Traumatismele toracice si abdominale...
 
Medicland.ro - Ghid practic pentru tratamentul escarelor
Medicland.ro - Ghid practic pentru tratamentul escarelorMedicland.ro - Ghid practic pentru tratamentul escarelor
Medicland.ro - Ghid practic pentru tratamentul escarelor
 
Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat
Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operatMetode de recuperare medicala bft in genunchiul operat
Metode de recuperare medicala bft in genunchiul operat
 
Subiecte reumatologie rezolvate
Subiecte reumatologie rezolvateSubiecte reumatologie rezolvate
Subiecte reumatologie rezolvate
 
Terapia cu ventuze 10 03 2015
Terapia cu ventuze 10 03 2015Terapia cu ventuze 10 03 2015
Terapia cu ventuze 10 03 2015
 
Ingrijirea pacientului cu epilepsie
Ingrijirea pacientului cu epilepsieIngrijirea pacientului cu epilepsie
Ingrijirea pacientului cu epilepsie
 
Cotul tenismenului
Cotul tenismenuluiCotul tenismenului
Cotul tenismenului
 
ATM-PPT-ppt.ppt
ATM-PPT-ppt.pptATM-PPT-ppt.ppt
ATM-PPT-ppt.ppt
 
1638443613 1576654735-ui 1-etapele dezvoltării individuale
1638443613 1576654735-ui 1-etapele dezvoltării individuale1638443613 1576654735-ui 1-etapele dezvoltării individuale
1638443613 1576654735-ui 1-etapele dezvoltării individuale
 
Psh 28 01 2017
Psh 28 01 2017Psh 28 01 2017
Psh 28 01 2017
 

More from Elena Negotei

Masini si aparate electrice
Masini si aparate electriceMasini si aparate electrice
Masini si aparate electriceElena Negotei
 
Informatica aplicata
Informatica aplicataInformatica aplicata
Informatica aplicataElena Negotei
 
Bazele electrotehnicii
Bazele electrotehniciiBazele electrotehnicii
Bazele electrotehniciiElena Negotei
 
Edemul pulmonar acut......
Edemul pulmonar acut......Edemul pulmonar acut......
Edemul pulmonar acut......Elena Negotei
 
Hemoragiile digestive superioare
Hemoragiile digestive superioareHemoragiile digestive superioare
Hemoragiile digestive superioareElena Negotei
 
Traumatisme toracice in urgenta
Traumatisme toracice in urgentaTraumatisme toracice in urgenta
Traumatisme toracice in urgentaElena Negotei
 
Pancreatita acuta biliara
Pancreatita acuta biliara Pancreatita acuta biliara
Pancreatita acuta biliara Elena Negotei
 
PANCREATITA ACUTA BILIARA
PANCREATITA ACUTA BILIARAPANCREATITA ACUTA BILIARA
PANCREATITA ACUTA BILIARAElena Negotei
 
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENAL
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENALROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENAL
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENALElena Negotei
 
Traditii si-obiceiuri-de-pasti-la-greci
Traditii si-obiceiuri-de-pasti-la-greciTraditii si-obiceiuri-de-pasti-la-greci
Traditii si-obiceiuri-de-pasti-la-greciElena Negotei
 
Portofoliu - ASEMĂNĂRI / DEOSEBIRI
Portofoliu - ASEMĂNĂRI / DEOSEBIRIPortofoliu - ASEMĂNĂRI / DEOSEBIRI
Portofoliu - ASEMĂNĂRI / DEOSEBIRIElena Negotei
 

More from Elena Negotei (20)

Masini si aparate electrice
Masini si aparate electriceMasini si aparate electrice
Masini si aparate electrice
 
Desen tehnic
Desen tehnicDesen tehnic
Desen tehnic
 
Informatica aplicata
Informatica aplicataInformatica aplicata
Informatica aplicata
 
Bazele electrotehnicii
Bazele electrotehniciiBazele electrotehnicii
Bazele electrotehnicii
 
Curs rcp 2021 ppt
Curs rcp 2021 pptCurs rcp 2021 ppt
Curs rcp 2021 ppt
 
Rcp 2021
Rcp 2021Rcp 2021
Rcp 2021
 
Socul anafilactic
Socul anafilacticSocul anafilactic
Socul anafilactic
 
Edemul pulmonar acut......
Edemul pulmonar acut......Edemul pulmonar acut......
Edemul pulmonar acut......
 
Hemoragiile digestive superioare
Hemoragiile digestive superioareHemoragiile digestive superioare
Hemoragiile digestive superioare
 
Litiaza biliara
Litiaza biliaraLitiaza biliara
Litiaza biliara
 
Traumatisme toracice in urgenta
Traumatisme toracice in urgentaTraumatisme toracice in urgenta
Traumatisme toracice in urgenta
 
Pancreatita acuta biliara
Pancreatita acuta biliara Pancreatita acuta biliara
Pancreatita acuta biliara
 
PANCREATITA ACUTA BILIARA
PANCREATITA ACUTA BILIARAPANCREATITA ACUTA BILIARA
PANCREATITA ACUTA BILIARA
 
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENAL
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENALROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENAL
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENAL
 
Traditii si-obiceiuri-de-pasti-la-greci
Traditii si-obiceiuri-de-pasti-la-greciTraditii si-obiceiuri-de-pasti-la-greci
Traditii si-obiceiuri-de-pasti-la-greci
 
Toxicele
ToxiceleToxicele
Toxicele
 
Maria tereza
Maria terezaMaria tereza
Maria tereza
 
Durerea 2019
Durerea 2019Durerea 2019
Durerea 2019
 
Portofoliu - ASEMĂNĂRI / DEOSEBIRI
Portofoliu - ASEMĂNĂRI / DEOSEBIRIPortofoliu - ASEMĂNĂRI / DEOSEBIRI
Portofoliu - ASEMĂNĂRI / DEOSEBIRI
 
Leopold I
Leopold ILeopold I
Leopold I
 

Primul ajutor calificat...

  • 2. 1) EVALUAREA PRIMARǍ. SUPORT VITAL DE BAZǍ (BLS) - PRIMUL AJUTOR DE BAZǍ. 2) FRACTURILE – IMOBILIZARE. 3) MOBILIZAREA ȘI TRANSPORTUL POLITRAUMATIZATULUI. 4) AMPUTAȚIA DE MEMBRE. 5) ENTORSA. 6) LUXAȚIA. 7) PRIMUL AJUTOR ȊN CAZ DE HEMORAGIE. 8) CONTUZIILE. 9) PLǍGILE – APLICAREA PANSAMENTELOR. 10) ARSURILE. 11) ELECTROCUTAREA. 12) HIPOTERMIA. DEGERǍTURILE. 13) INSOLAȚIA. 14) ȊNECUL. 15) INTOXICAȚIILE (CO, fum, medicamente, substanțe caustice, hidrocarburi, naftalinǎ, alcool). 16) CRIZA EPILEPTICǍ.
  • 3. Se întâmplă să ne confruntăm cu diverse situaţii şi probleme pe care nu ştim să le rezolvăm. Unele pot părea foarte grave, altele mai puţin, dar sunt situatii ca: electrocutare, inec, accident rutier, sufocare, hemoragii, plagi, entorse, luxatii, fracturi, arsuri, insolatie, intoxicatii, convulsii care necesită primul ajutor şi care apar în anumite condiţii în care ne aflăm. Ele pot afecta orice persoană, indiferent de vârstă sau sex.
  • 4. Urgenţă medicală necesită acordarea primului ajutor calificat şi/sau a asistenţei medicale de urgenţă la unul sau mai multe nivele de competenţă, după caz. Ea poate fi urgenţă cu pericol vital, unde sunt necesare una sau mai multe resurse de intervenţie în faza prespitalicească, continuând îngrijirile într-un spital sau urgenţă fără pericol vital. Primordial este necesar de eliminat factorul agresiv: de a evacua pacientul de sub dǎrȃmǎturi, din apǎ, din ȋncǎpere arzȃndǎ sau din zona afectatǎ de substanțe toxice, din automobil etc. Este necesar de a aprecia repede și corect starea pacientului!!!
  • 5. Componentele lanțului supraviețuirii sunt urmǎtoarele: 1. ACCESUL RAPID 2. SUPORT VITAL DE BAZǍ (BLS)-PRIMUL AJUTOR DE BAZǍ PRECOCE 3. DEFIBRILAREA PRECOCE 4. SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIEȚII (ALS) Lanțul supraviețuirii este alcǎtuit din verigile de bazǎ necesare pentru a salva cel mai mare numǎr posibil de pacienți aflați ȋn stop cardio-respirator (SCR), ȋn faza prespitaliceascǎ.
  • 6. Orice ȋntȃrziere reduce șansa victimei de a-și reveni! De aceea trebuie acționat rapid și conform protocolului! EVALUAREA PRIMARǍ Siguranța salvatorului Salvatorul evalueazǎ situația generalǎ asigurȃndu-se de lipsa oricǎrui pericol. Riscurile majore pentru salvator pot fi: trafic intens, curentul electric, structuri instabile ȋn care sau sub care se aflǎ victima, substanțe toxice, gaze, boli transmisibile care necesitǎ o protecție specialǎ ȋn timpul efectuǎrii ventilației artificiale.
  • 7. Nivelul de conștiențǎ - Se evalueazǎ starea victimei: este conștient sau inconștient? A. Airway - Se elibereazǎ cǎile respiratorii prin ridicarea bǎrbiei și hiperextensia capului apǎsȃnd pe frunte. B. Breathing – Respirația Dacǎ victima respirǎ, dar este inconștientǎ se așeazǎ ȋn poziția lateralǎ de siguranțǎ.
  • 8. C. Circulation – Circulația
  • 10. Dacǎ victima devine inconștientǎ, se ȋntinde și se aplicǎ manevra Heimlich. Aceste mișcǎri se repetǎ de 4-5 ori dupǎ care se ȋntoarce capul victimei ȋntr-o parte, se verificǎ cavitatea bucalǎ a acesteia pentru a ȋndepǎrta bolul alimentar sau corpul strǎin.
  • 11. Cea mai numeroasǎ grupǎ de traume ȋn rezultatul calamitǎților, accidentelor, o constituie fracturile. Semne de certitudine:  mobilitate anormalǎ ȋn focar;  perceperea palpatorie de crepitații osoase;  netransmiterea mișcǎrilor distal de focarul de fracturǎ;  ȋntreruperea evidentǎ ( la inspecție sau palpare ) a continuitǎții osoase. Imobilizarea provizorie a fracturilor se face ȋn scopul ȋmpiedicǎrii mișcǎrilor fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicațiilor care pot fi provocate prin deplasarea unui fragment osos.
  • 12. Un semn important este cǎ victima este adusǎ ȋn fațǎ. Ȋn acest caz, este foarte important ca victima sǎ stea cu spatele drept și coatele trase ȋn spate. Pentru a imobiliza acest tip de fracturǎ, se poate folosi o umbrelǎ, o coadǎ de mǎturǎ sau de mop. Se trag ȋn spate coatele victimei și se fixeazǎ umbrela ȋntre brațe și spate.
  • 16. Examinarea fizicǎ scoate ȋn evidențǎ umǎrul aplatizat, dacǎ fractura implicǎ spina scapularǎ sau acromionul. La palparea țesuturilor moi apare durere și sensibilitate localǎ.
  • 24. Se vor imobiliza fǎrǎ tracțiune, pe o atelǎ cu fașǎ, care trebuie fixatǎ pe forma ȋncheieturii și a mȃinii.
  • 25. NU se va ȋncerca reducerea fracturii (repunerea ȋn poziție normalǎ a fragmentelor osoase) ȋn cazul fracturilor cu deplasare: aceasta ar putea provoca leziuni suplimentare, vasculare sau nervoase. Se va limita la minim manevrarea zonei cu fracturǎ ȋnainte de imobilizare: dacǎ este nevoie de scoaterea hainelor acestea se vor tǎia.
  • 26.  Imobilizați piciorul pe o atelǎ suficient de lungǎ pentru a se ȋntinde de la bazin pȃnǎ dincolo de cǎlcȃi, cu ȋnfǎșare sub scobiturile naturale la genunchi și gleznǎ.  Asigurați atela cu bandaje ȋn jurul șoldurilor și la capǎtul superior al atelei și un bandaj lat ȋn jurul gambei și atelei.  Sprijiniți membrul cu atela ȋntr- o poziție ușor ridicatǎ.  Controlați circulația sȃngelui la nivelul antepiciorului.
  • 27. Fracturile genunchiului se imobilizeaza cu ajutorul unei singure atele care se intinde de la portiunea superioara a coapsei pana la calcai. Fractura de rotula se produce prin cadere in genunchi, se imobilizeaza in atele posterioare.
  • 28. Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi fǎcutǎ cu orice tip de atelǎ. Membrele inferioare pot fi imobilizate membru la membru.
  • 29. 1) NU se va ȋncerca reducerea fracturii (repunerea ȋn poziție normalǎ a fragmentelor osoase) ȋn cazul fracturilor cu deplasare: aceasta ar putea provoca leziuni suplimentare, vasculare sau nervoase. 2) Se va limita la minim manevrarea zonei cu fracturǎ ȋnainte de imobilizare: dacǎ este nevoie de scoaterea hainelor acestea se vor tǎia.
  • 31. Se imobilizeazǎ legȃnd degetul accidentat de un deget vecin sǎnǎtos.
  • 34. Imobilizarea fracturilor costale prin bandaje toracice circulare este contraindicată, pentru că reduce capacitatea de expansiune a hemitoracelui sănătos, ceea ce duce repede la insuficiență respiratorie acută. Fixarea externă a voletului cu comprese sterile fie prin compresiune manuală, fie cu feşi rulate (mănunchi de comprese) aplicate pe volet.
  • 35. Astfel de leziuni se asociazǎ adesea cu contuzie pulmonarǎ, pneumotorax sau hemotorax .
  • 36. Fracturile de coloanǎ vertebralǎ se produc la persoanele ce cad de la ȋnǎlțime, la persoanele aruncate din vehicul, etc. Cȃnd fractura se ȋnsoțește de secționarea mǎduvei spinǎrii, membrele inferioare sunt fǎrǎ sensibilitate sau sunt paralizate. Accidentatul poate pierde urinǎ și fecale.
  • 37. Se vor evita orice mișcǎri inutile și mai ales grava eroare de a ridica bolnavul ȋn picioare, orice manevrǎ de prim ajutor se face cu prudențǎ, pǎstrȃnd un ax perfect ȋntre cap, gȃt și trunchi.
  • 38. Imobilizarea pe un plan tare, pe spate (targǎ de lemn, scȃndurǎ latǎ, ușǎ). Ȋn acest caz imobilizarea se face cu ajutorul gulerelor cervicale.
  • 39. Sunt produse, de obicei, de o zdrobire directǎ sau de o cǎdere și pot include rǎniri ale organelor din zona pelvianǎ, ȋn special ale vezicii urinare și uretrei. Odatǎ depistatǎ fractura la acest nivel pacientul rǎmȃne nemișcat, nu se mai permite mobilizarea lui și se ține pe un plan dur ȋn poziție culcat pe spate.
  • 41. Mobilizarea și transportul victimei se face numai dupǎ ce s-au acordat primele mǎsuri de prim ajutor: stabilizarea funcțiilor cardio- vasculare, oprirea hemoragiilor, imobilizarea zonelor de fracturǎ, pansarea plǎgilor etc.
  • 42. Ideal ar fi ca fiecare victimǎ sǎ fie transportatǎ de cǎtre 3-4 persoane. Transportul se face cu brancardul sau targa standard, care poate fi purtatǎ de 2 sau 4 salvatori. La nevoie, poate fi improvizatǎ o targǎ din crengi, bețe, schiuri, scȃnduri cu haine, cearșafuri, plapume, pȃnzǎ etc. Cel mai simplu, se confecționeazǎ din 2 bare de lemn pe care se ȋnfǎșoarǎ un pled.
  • 44. Cȃnd existǎ mai multe persoane, transportarea accidentatului se poate efectua de cǎtre douǎ persoane pe brațe, pe un “scaun” format din trei sau patru mȃini sau cu ajutorul unui baston, al unei chingi sau benzi de pȃnzǎ.
  • 46. Astfel primul ajutor ȋn cazul unei amputații constǎ ȋn:  oprirea hemoragiei fie prin aplicarea unui garou la rǎdǎcina membrului rǎnit, fie printr-un bandaj compresiv;  introducerea membrului secționat ȋntr-o pungǎ de plastic și un recipient cu gheațǎ;  transportul victimei ȋn cel mai scurt timp la un spital, de preferințǎ la un spital unde existǎ posibilitatea realizǎrii intervenției chirurgicale necesare.
  • 47. Primul ajutor constǎ ȋn imobilizarea provizorie (aplicarea unui bandaj strȃns și a unor comprese reci pe articulație ). Acest lucru v-a ameliora durerea, care este de o mare intensitate. O leziune prin inversiune, cea mai frecventǎ cauzǎ de entorsǎ de gleznǎ, apare atunci cȃnd glezna este rotatǎ ȋn exterior și talpa piciorului este adusǎ ȋn interior.
  • 48.  gradul I reprezintǎ ȋntindere a ligamentelor, prezentȃnd o ușoarǎ sensibilitate, edem și rigiditate. Apare durere la mers.  gradul II reprezintǎ o leziune parțialǎ a ligamentelor cu durere, edem și echimozǎ moderate. Zonele lezate sunt sensibile la palpare și existǎ durere ȋn timpul mersului.
  • 49.  gradul III reprezintǎ ruperea completǎ a ligamentului afectat ȋnsoțitǎ de edem și echimozǎ severe. De cele mai multe ori mersul este imposibil, existȃnd o durere puternicǎ, deși durerea inițialǎ poate sǎ scadǎ imediat ȋn intensitate.  fașǎ elasticǎ ȋn entorsele de gradul I și aparat gipsat 14-21 zile ȋn entorsele de gradul II și III; Primul ajutor constǎ ȋn:
  • 50.  gheațǎ – ȋn primele 24-72 de ore sau pȃnǎ cȃnd dispare edemul (se aplicǎ pachete de gheațǎ timp de 20-30 de minute de 3-4 ori pe zi);  poziție proclivǎ (piciorul trebuie ținut sus, ȋn pat pe o pernǎ).
  • 51. Deformarea regiunii este bine pusǎ ȋn evidențǎ. Durere vie care mai scade din intensitate ȋn repaus, dar se accentueazǎ la cea mai micǎ mișcare. Primul ajutor constǎ din imobilizarea provizorie a membrului afectat fǎrǎ a tenta reducerea luxației, accidentatul se transportǎ la spital.
  • 52. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: o compresiune digitalǎ; o pansament compresiv; o garou.
  • 55. Ȋn caz de hemoragii abundente ale plăgilor feţei se vor comprima arterele: carotidă, temporalǎ, mandibulară în dependenţă de locul lezării.
  • 56.  Artera subclaviculară se comprima cu degetul în regiunea fosei subclaviculare în jos, spre prima coastă, în caz de hemoragie din plăgile treimii superioare a braţului.  Artera brahială se comprimă spre osul brahial şi fisura internă între muşchii biceps şi triceps, în caz de hemoragii ale plăgilor treimii medii şi inferioare a braţului, antebraţului şi mâinii.
  • 57. Hemostaza prin compresiunea manualǎ la membrul inferior poate fi realizatǎ la nivelul:  feței posterioare a articulației genunchiului prin comprimarea arterei poplitee;  feței dorsale a labei piciorului prin compresiunea realizatǎ pe artera pedioasǎ. Artera femurală se comprimă cu degetele ambilor mâini sau cu pumnul în regiunea inghinală spre osul pubis, în caz de hemoragii ale plăgilor membrului inferior.
  • 60. Primul ajutor urmǎrește sǎ diminueze durerea și inflamația. Cea mai bunǎ soluție constǎ ȋn aplicarea de comprese reci sau a unei pungi cu gheațǎ ( ȋn reprize de 15 minute), culcarea persoanei și ridicarea membrului rǎnit.
  • 61. Dacă la rănirea prin armǎ de foc pe corp sânt orificii de intrare şi ieşire, rănile se numesc transfixiante, dar dacă glontele sau schija se opreşte în ţesuturi - se numesc „răni oarbe". Plǎgile sunt leziuni produse de agenți mecanici, fizici, chimici. Tratamentul plǎgilor urmǎrește prevenirea complicațiilor și obținerea unei vindecǎri cȃt mai rapide și de bunǎ calitate, constǎ din toaleta localǎ a plǎgii și pansarea lor.
  • 63. Se interzice extragerea din plagǎ a bucăţilor de îmbrăcăminte şi a altor corpi străini. Pansamentele se aplicǎ diferențiat dupǎ regiunea anatomicǎ. La cap, pansamentele se realizeazǎ cu ajutorul feșelor, tipicǎ pentru acest segment fiind capelina.
  • 65. La nivelul toracelui și abdomenului se face ȋn funcție de tipul plǎgii și localizare. Dacǎ plaga este complicatǎ cu eviscerația vom folosi un pansament umed.
  • 66. Dacǎ plaga este produsǎ de un corp contondent, care se aflǎ ȋncǎ ȋn plagǎ, se lasǎ acolo, va fi imobilizat ȋn poziția gǎsitǎ și se transportǎ de urgențǎ la spital. Dacǎ plaga este produsǎ la nivelul gȃtului aplicați presiune directǎ pentru a controla hemoragia, dupǎ ce hemoragia s-a oprit, se bandajeazǎ gȃtul.
  • 67. Se folosește la traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mȃinilor, picioarelor, degetelor.
  • 68. La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, in spirala.
  • 70. gradul 3gradul 1 gradul 2
  • 72. Toti pacienții electrocutați se transportǎ la spital. Primul ajutor respectǎ principiile de evaluare ABC.
  • 73. Primul ajutor ȋn aceste situații respectǎ principiile de evaluare ABC. Specific cazului este atenția deosebitǎ ce trebuie acordatǎ la mobilizarea hipotermicului. Hipotermicul nu poate fi declarat decedat pȃnǎ ce nu este reȋncǎlzit. Orice mișcare mai bruscǎ sau necoordonatǎ poate agrava situația sau poate duce la stop cardiac. Ȋn cazul pacienților aflați ȋn stop cardiac masajul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid. O temperatură corporală centrală mai mică sau egală cu 35°C: uşoară (35-32°C), moderată (< 32 până la 28°C) sau severă (< 28°C).
  • 74. Reȋncǎlzirea hipotermicilor se face lent, 10C / orǎ.  reȋncǎlzirea externǎ pasivǎ, constǎ din ȋnvelirea pacientului cu pǎturi și pǎstrarea lui ȋn mediu ambiant cald;  reȋncǎlzirea externǎ activǎ, se efectueazǎ prin imersia totalǎ a pacientului ȋn baie cu apǎ ȋncǎlzitǎ la 400 C;  reȋncǎlzirea activǎ centralǎ - folositǎ ȋn unitǎți spitalicești.
  • 75. Ȋn cazul în care persoana prezintă semne de degerături sau hipotermie, trebuie transportată de urgenţă într-o încăpere încălzită iar re- încălzirea trebuie făcută treptat.
  • 76. Existǎ trei trepte de supraȋncǎlzire:  ușoarǎ - corpul este slǎbit, apare senzația de somnolențǎ, amețeli, dureri de cap sau greațǎ;  medie - dureri mari de cap, greațǎ, vomǎ, necoordonarea mișcarilor, pierderea conștienței, creșterea temperaturii corpului, accelerarea bǎtǎilor inimii și respirației;  șocul termic - pierderea conștienței, delir, halucinații, respirația și pulsul sunt accelerate, pielea este uscatǎ sau acoperitǎ de transpirație lipicioasǎ.
  • 77. Victima activǎ: Victima care ȋncǎ se menține activǎ, luptǎ sǎ respire ȋncercȃnd sǎ ȋși menținaǎ capul afarǎ din apǎ. Victima pasivǎ: Este starea ȋn care persoana apare scufundatǎ, inconștientǎ și plutind cu fața ȋn jos. Ȋn situaţii complet neprevăzute, îmbrăcămintea poate fi folosită, temporar, ca mijloc ajutător de plutire. Salvatorul va apuca mâna victimei şi printr-o simplă răsucire va ajunge să execute imobilizarea la spate după care va putea trasnporta victima în condiţii sigure.
  • 78.  Priza de cap - este cea mai simplǎ, dacǎ victima este liniștitǎ, calmǎ sau inconștientǎ.  Priza sub axilǎ - se folosește ȋn cazul ȋn care victima se zbate.  Priza sub ambele axile.
  • 80. Monixidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fǎrǎ gust, degajat de toate combustiile incomplete. Este o intoxicație de cele mai multe ori colectivǎ și de obicei accidentalǎ. Acuzele prezentate de pacienți sunt: astenie, cefalee, amețeli, grețuri, vǎrsǎturi, pierderea conștienței, aspect vișiniu al pielii. Conduita de urmat: siguranța salvatorului. Nu este permisǎ intrarea ȋn zona cu emanǎri de gaze fǎrǎ echipament de protecție, ȋn toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat cȃt mai rapid la o unitate spitaliceascǎ. Dacǎ este posibil administrare de oxigen cȃt mai precoce ȋn concentrații mari.
  • 81. Deseori integrate ȋntr-un tablou asociat cu arsuri și traumatisme, intoxicația cu fum de incendiu este cauza cea mai frecventǎ de mortalitate și morbiditate a victimelor de incendiu. Conduita de urmat. Protecția personalǎ este deosebit de importantǎ. Evaluarea nivelului de conștiențǎ și a funcțiilor vitale (ABC), dupǎ ce victima a fost scoasǎ din mediul toxic. Transportul cat mai urgent la spital cu administrare de oxigen, precoce, ȋn concentrații crescute. Pacienții inconștienți se transportǎ ȋn poziția lateralǎ de siguranțǎ. Manifestǎri clinice: cefalee, agitație, tulburǎri de conștiențǎ, depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii și a faringelui, tuse, dispnee, voce rǎgușitǎ.
  • 82. Apar ȋn douǎ circumstanțe: accidental mai ales la vȃrstele extreme și voluntar cel mai frecvent fiind intoxicații polimedicamentoase. Semne generale prezentate: agitație sau somnolențǎ, tulburǎri de conștienǎ, poate exista o halenǎ specificǎ, dureri abdominale, vǎrsǎturi, diaree. Conduita de urmat: se respectǎ protocolul de evaluare al nivelului de conștiențǎ și al funcțiilor vitale (ABC) ale pacientului. Totdeauna se cautǎ cutiile de medicamente, flacoane, folii din jurul pacientului și ele vor fi transportate ȋmpreunǎ cu pacientul la spital. Dacǎ pacientul este conștient se poate tenta provocarea de vǎrsǎturǎ, iar ȋn cazul victimei inconștiente se va transporta ȋn poziția lateralǎ de siguranțǎ.
  • 83. Ȋn grupul substanțelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric, sulfuric, etc.) sau baze puternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce ȋn raport cu natura lor și gradul de toxicitate leziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necrozǎ. Manifestǎrile clinice (dupǎ ingestie) constau din: senzația de arsurǎ a mucoasei bucale, dureri la ȋnghițire, vǎrsǎturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea de șoc se poate instala foarte rapid, chiar la cȃteva ore. dupǎ ingestie. Este interzisǎ provocarea de vǎrsǎturi și neutralizarea substanței corozive. Ȋn cazul intoxicației cu acizi nu se administreazǎ lapte sau uleiuri.
  • 84. Etilenglicolul este un lichid incolor, cu gust dulceag, utilizat ca antigel. Doza mortalǎ la adult este de 80-120 ml. Semnele intoxicației cu antigel sunt grețurile și vǎrsǎturile; ȋn stadiul urmǎtor apar tahicardia, hipertensiunea și creșterea frecvenței respiratorii. Apoi apar dureri lombare, scǎderea eliminǎrii de urinǎ, convulsii și coma. Absorbția acestor toxice este posibilǎ prin ingestie, prin piele și prin respirație. Semnele intoxicației sunt date de tulburǎri respiratorii, pneumonii toxice, insuficiențǎ cardiacǎ, convulsii și chiar comǎ. Ȋn cazul tetraclorurii de carbon apar tulburǎri hepatice grave: icter, hemoragii, tuburǎri mentale. Cele mai ȋntȃlnite hidrocarburi implicate ȋn intoxicații sunt: benzinele, lubrifianții, uleiurile de motor, motorina, gazolina, tetraclorura de carbon. Dintre acestea, cea mai toxicǎ este tetraclorura de carbon, utilizatǎ ca solvent, ca agent de curǎțire și ca agent de creștere a cifrei octanice a benzinei.
  • 85. Metanolul sau alcoolul metilic este utilizat ca solvent pentru lacuri și vopsele, aditiv și combustibil. Este una dintre cele mai toxice substanțe: 30 ml pot produce moartea, iar 10 ml, orbirea. Semnele intoxicației apar la 12-24 de ore și se manifestǎ prin scǎderea frecvenței cardiace, insuficiențǎ respiratorie, cefalee, amețeli, stare de confuzie, scǎderea eliminǎrii de urinǎ, vedere inițial ȋncețoșatǎ, care evoluezǎ spre pierderea completǎ a vederii, comǎ și manifestǎri abdominale (grețuri, vǎrsǎturi, dureri abdominale și, uneori, semne de pancreatitǎ acutǎ). Tratamentul specific este reprezentat de administrarea etanolului. Se administreazǎ 125 ml alcool 43 % pe cale oralǎ sau 530 ml soluție 10 % pe cale intravenoasǎ.
  • 86. Semnele clinice: grețuri, vǎrsǎturi, dureri abdominale, cefalee, transpirații, intoxicațiile grave evoluȃnd cu disurie, hematurie, convulsii și comǎ. Primul ajutor:  ȋn cazul intoxicației prin inhalare: pǎrǎsirea ȋncǎperii, ȋndepǎrtarea naftalinei și aerisirea ȋncǎperii;  ȋn cazul ingestiei: se administreazǎ apǎ și se provoacǎ vǎrsǎturile;  se transportǎ victima la spital. Naftalina este o hidrocarburǎ aromaticǎ, foarte volatilǎ, utilizatǎ ȋn gospodǎrii ca insecticid. Se poate absorbi pe cale respiratorie sau pe cale digestivǎ. Riscul de intoxicație cu naftalinǎ este mai mare la anumite persoane care suferǎ de defectul genetic al enzimei - G6PD eritrocitarǎ.
  • 87.  forma ușoarǎ – alcoolemia de 0,05-0,1 % (tulburǎri de vedere, scǎderea reflexelor, diminuarea autocontrolului);  forma medie – alcoolemia de 0,15-0,30 % (tulburǎri de mers și de vorbire, scǎderea atenției, vedere dublǎ, tulburǎri ale echilibrului și de percepție);  forma gravǎ – alcoolemia de 0,3-0,5 % (alterarea vederii și a echilibrului, tulburǎri ale stǎrii de conștiențǎ);  coma alcoolicǎ – alcoolemia de peste 0,5 % (insuficiențǎ circulatorie și respiratorie). Primul ajutor urmǎrește menținerea liberǎ a cǎilor respiratorii și transportul victimei la spital. Intoxicația cu alcool etilic reprezintǎ, probabil, cea mai frecventǎ formǎ de intoxicare. Doza toxicǎ mortalǎ a alcoolului etilic la un adult este de 300-600 g. Formele clinice ale acestei intoxicații depind de nivelul alcoolemiei.