Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Palatul Cotroceni (I)

Palatul Cotroceni, Bucuresti.

Cotroceni Palace, Bucharest, Romania.

  • Login to see the comments

Palatul Cotroceni (I)

  1. 1. din exterioor
  2. 2. MUZEUL COTROCENI . ISTORIC. În anul 1679 domnul Şerban Cantacuzino a construit pe dealul Cotrocenilor o mănăstire la care s-a lucrat 2 ani. Construcţia afost continuată de Constantin Brâncoveanu,care poposea deseori aici. Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862 a transformat mănăstirea în reşedinţă domnească de vară. La începutul domniei , Principele Carol I de România,primeşte ca reşedinţă de vară vechile case domneşti de la Cotroceni şi se hotărăşte să construiască un palat care să fie şi reşedinţa oficială la Bucureşti. Primul arhitect al viitorului palat a fost Paul Gottereau şi planurile edificiului au fost realizate de el în stil clasic elveţian. În mai 1883 se dărâmă casele domneşti şi se obţine creditul de Regele 1 700 000 de lei pentru construcţia palatului. Carol I de Construcţia palatului a început în anul 1888.Grigore România Cerchez,arhitectul român a conceput aripa de nord în stil naţional românesc,adăugând o sală mare cu o terasă deasupra şi două foişoare cu coloane(unul fiind o replică a faimosului foişor de la mănăstirea Horezu).
  3. 3. În 1896 Principesa Maria şi Principele Ferdinand s-au mutat aici la Cotroceni. Holul de onoare aminteşte de Opera din Paris realizată de Charles Garnier în stil neoclasic francez. Un lung coridor duce la primul etaj către prima încăpere –Sufrageria germană- decorată în stil neorenaşcentist german şi restaurată de Gottereau. Sala de vânătoare-este în stil neorenaşcentist italian şi este urmată de -Salonul florilor renumit prin decoraţiunile murale. În vecinătatea lui se află Cabinetul de lucru -Biblioteca, (fără lucrări de restaurare).În epocă ,biblioteca regelui Ferdinand avea un bogat fond de carte de botanică. Marele salon de recepţie –este amenajat între anii 1925-1926 de Grigore Cerchez în stil neoromânesc şi se învecinează cu Sufrageria regală-. La etajul a- II-lea se pot vedea apartamentele regale- dormitoarele şi sufrageria în stilul neorenaşterii germane. Salonul oriental- a fost iniţial folosit ca atelier de pictură şi pirogravură de Regina Maria. În 1994 Muzeul a primit premiul European Museum of the year Award (organism al Consiliului Europei) special Commendation 1994.
  4. 4. Cuhnia fostei mănăstiri.
  5. 5. Marele salon de recepţie
  6. 6. Holul de onoare
  7. 7. Sufrageria germană
  8. 8. Salonul de vânătoare
  9. 9. Salonul florilor
  10. 10. Biblioteca regelui Ferdinand
  11. 11. Sufrageria regală
  12. 12. Salon oriental.
  13. 13. Dormitor stil rococo
  14. 14. Dormitorul reginei Maria.

×