Cursul prezintă aspecte specifice legate de accidentele de muncă, necesare pentru prevenirea acestora

1. Curs RTPIS-1

2. FACTORUL UMAN

Dorel este un lucrător tânăr și foarte energic.
După ce și-a terminat liceul s-a angajat la un
atelier de lăcătușerie. N-a avut răbdare să
asculte instruirea de specialitate făcută de
maistrul care conduce atelierul- așa că
lucrează fără să cunoască riscurile pe care le
are de înfruntat.

3. FACTORUL UMAN

Costel este strungar. El a citit instrucțiunile
pentru lucrul în securitate la strung dar găsește
că e mai simplu să lucreze fără apărătoarea
de protecție

4. MAȘINA

Este un
strung clasic
folosit
în principal
pentru activități
de întreținere

5. MEDIUL DE MUNCĂ

 Podeaua atelierului este alunecoasă, datorită faptului
că mare parte din lichidele de ungere ajung- fie
direct fie împreună cu șpanul produs- pe podea. În
plus, atunci când se șterge podeaua se folosește
motorină.

6. ACCIDENTUL


7. ACCIDENTUL

 Lucrând fără dispozitivul de protecție la strung, o
piesă nefixată corespunzător,fiind antrenată de
mișcarea rotativă a universalului a scăpat, lovindu-l
pe muncitorul Dorel în cap. Deși acesta purta o cască
de protecție, a alunecat pe podeaua udă și a căzut
, fiind necesare zece zile de spitalizare pentru
refacere.

8. Ce a produs accidentul ?

 Faptul că Dorel se afla la momentul accidentului
unde nu trebuia să fie ?
 Faptul că strungarul lucra cu apărătoarea de
protecție ridicată ?
 Faptul că podeaua era umedă și alunecoasă ?
 Toate aceste lucruri ?

9. ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Noţiunea de "accident de muncă" trebuie circumscrisă unui
proces de muncă şi implică în mod obligatoriu prezenţa
omului, în calitate de executant.
 Concret, accidentul de muncă constă în lezarea violentă şi
bruscă a integrităţii componentei biologice a factorului
uman, având drept urmare pierderea sau micşorarea capacităţii
de muncă.
 In ţara noastră, accidentul de muncă este definit ca fiind;
"vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura
juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea, şi
care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin
trei zile, invaliditate sau deces".

10. ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Este clar că putem vorbi de un accident de muncă, conform
ultimei definiții de pe slide-ul anterior.
 Accidentul, pentru a putea fi calificat ca accident de
muncă, trebuie deci să se producă într-un moment şi într-un Ioc
în care activitatea persoanei încadrate în muncă să se înscrie
printre raporturile ce se stabilesc în exercitarea atribuţiilor
prevăzute în contractul de muncă. Cu alte cuvinte, este esenţial
ca persoana în cauză să execute o sarcină de muncă. Aceasta
poate consta în îndeplinirea obligaţiei principale care decurge
din contractul de muncă sau a unora secundare (pregătirea
uneltelor pentru lucru, curăţarea maşinilor si a locului de
muncă etc.). Accidentatul Dorel poate fi considerat ca implicat
în obligații secundare- pregătirea uneltelor pentru lucru.

11. ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Din definiţia dală, rezultă că, pentru ca un accident
oarecare să poată fi calificat accident de
muncă, trebuie să fie întrunite mai multe
condiţii, referitoare la: vătămarea violentă a
organismului, timpul şi locul producerii accidentului
şi calitatea celui accidentat.
 Dorel a avut o vătămare violentă (zece zile de
spitalizare), accidentul s-a produs în timpul
programului iar accidentatul era angajat la locul de
muncă unde s-a produs accidentul.

12. ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Incapacitatea temporară de muncă este consecința
accidentului lui Dorel. Consecinţa cea mai puţin gravă a unui
accident de muncă o constituie imposibilitatea temporară a victimei de a-şi
desfăşura activitatea ca urmare a tulburării unei stări funcţionale (de cel
puţin trei zile calendaristice).
 Aprecierea incapacităţii o face medicul şi trebuie atestată printr-un
certificat. Incapacitatea are caracter reversibil; prin aplicarea unui
tratament adecvat ea dispare. Totuşi, în funcţie de gravitatea şi durata
ei, se pot distinge mai multe categorii. In consecinţă, se evidenţiază :
 accidente cu consecinţe mici, în care sunt incluse accidente de muncă ale
căror efecte sunt reversibile; durata incapacităţii de muncă este de 3 - 45
zile şi victima necesită tratament medical;
 accidente cu consecinţe medii, în cazul când efectele sunt reversibile;
durata incapacităţii este de 45-180 zile, iar victima necesită tratament
medical şi spitalizare.

13. ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 După natura cauzelor directe care provoacă vătămarea
existentă:
 -accidente mecanice;
 -accidente electrice;
 -accidente chimice;
 -accidente termice;
 -accidente prin iradiere;
 -accidente complexe (datorate unor cauze directe
combinate).
În această privință, în cazul lui Dorel putem vorbi despre
un accident complex(lovire- accident mecanic- și
alunecare din cauza lovirii).

14. ACCIDENTUL DE
MUNCĂ
















După natura leziunilor provocate asupra organismului, accidentele de muncă se împart în:
-contuzii, plăgi;
-înţepături;
-tăieturi;
-striviri;
-arsuri;
-entorse;
-fracturi;
-amputări;
-leziuni ale organelor interne;
-intoxicaţii acute;
-asfixii;
-electrocutări;
-insolaţii;
-leziuni multiple.
 În cazul lui Dorel discutăm despre fracturi rezultate în urma
căderii- șocul lovirii piesei scăpate din strung fiind absorbit de
casca de protecție.

15. ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Consecinţe asupra executantului, în contextul procesului
de muncă, omul poate fi considerat în două ipostaze: de
fiinţă umană şi de executant al unei sarcini de muncă.
Fiecăreia îi sunt asociate o serie de valori şi caracteristici
specifice, cum ar fi: viaţa, sănătatea, integritatea anatomofuncţională, capacitatea creativă, afectivă ş.a., respectiv
capacitatea de muncă, aptitudinile şi cunoştinţele etc.
 În cazul lui Dorel, pe lângă cheltuielile de spitalizare, au
mai fost cheltuieli auxiliare (suportate de familia lui
Dorel) în valoare de aproximativ 500 de lei.Pierderile
unității se ridică la peste 1500 de lei ,incluzând aici doar
cheltuielile directe și timpul de lucru pierdut.

16. ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Consecinţe asupra sarcinii de muncă. Consecinţa directă
o constituie neîndeplinirea sarcinii de muncă sau
neîndeplinirea ei la timp (mai ales în situaţia accidentelor
de muncă), precum şi îndeplinirea necorespun­zătoare (în
unele cazuri de boli profesionale, dacă nu se ajunge la
incapacitate de muncă).
 Conducerea unității i-a solicitat șefului locului de muncă
unde s-a produs accidentul ca în sarcinile de servici
trasate să specifice EXACT locurile unde se pot afla
lucrătorii precum și eventualele locuri cu potențial de
pericol semnificativ.

17. ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Consecinţe asupra mijloacelor de producţie. In
urma acciden­telor de muncă, în mod deosebit, se
pot produce deteriorări sau distrugeri, atât ale
mijloacelor de muncă, dar şi ale obiectelor muncii
(cazul exploziilor, incendiilor, proiectarea de corpuri
care agresează nu numai victima, ci şi utilajele din
jur etc.).
 În acest caz, strungul a trebuit să fie re-calibrat.

18. ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Consecinţe asupra mediului de muncă. Ambele categorii de
mediu pot fi afectate de producerea accidentelor de muncă şi
apariţia bolilor profesionale, dar în mod deosebit cel social.
 Consecinţe asupra mediului social au şi accidentele şi bolile
profesionale, concretizate mai ales sub forma stressului
suportat de cei aflaţi la locuri de muncă apropiate de cel al
victimei, cu toate manifestările specifice.
 În acest caz, colegii lui Dorel au declarat un stress
semnificativ- asistând direct la producerea accidentului și
gândindu-se că puteau fi în locul lui. Mai mult, au manifestat
dorința ca să lucreze altcineva la strung în locul lui Costelconsiderat a fi vinovat.

19. ACCIDENTUL DE
MUNCĂ

 Vina lui Costel- că n-a lucrat cu dispozitivul de
protecție pornit- trebuie împărțită cu coordonatorul
locului de muncă- maistrul- care n-a sesizat acest
aspect- deși era prezent- cât și cu managerul de SSM
din unitate- care a desfășurat doar o instruire
formală și n-a verificat niciodată faptic dacă ce s-a
discutat la instruire e pus în practică de lucrători.

20. MODELE
ACCIDENTOGENE

 Prevenirea eficientă a accidentelor se bazează pe
modelele accidentogene. Una din condiţiile necesare
în înţelegerea şi stăpânirea unui fenomen este
cunoaşterea mecanismului intim de apariţie şi
desfăşurare în timp a acestuia .

21. MODELE
ACCIDENTOGENE

 Cercetătorul suedez D. Petersen elaborează modelul “Cauzalitate şi erori
umane“, în care afirmă că toate accidentele sunt rezultatul unor erori
umane, ele precedând sau fiind în legătură directă cu cauzele acestora. El
afirmă că “orice condiţie sau situaţie poate fi periculoasă dacă se
acţionează suficient de periculos“ şi că “orice condiţie poate deveni
nepericuloasă dacă se acţionează suficient de prudent“ (inclusiv în sensul
aplicării tuturor măsurilor de prevenire).. Astfel există erori din culpă şi
erori “fără culpă“, ambele categorii constituind cauze de accident, dar
numai primele putând fi imputabile lucrătorului.Erorile ”fără culpă” au
fost dezvoltate ulterior în teoria ”culturii juste” acolo unde lucrătorul nu
este vinovat de erorile comise neintenționat.

22. MODELE
ACCIDENTOGENE

 Cercetătorul suedez Rasmussen propune un model de analiză a
erorii umane (“ arca lui Rasmussen “) care are la bază analiza
activităţii (acţiunii) operatorului, structurată pe trei niveluri:
 acţiune bazată pe cunoştinţe;
 acţiune bazată pe reguli;
 acţiune bazată pe îndemânare.

Modelul propus aduce elemente noi în cunoaşterea originii
erorilor umane, în determinarea fazelor emergenţei sale printro analiză psihologică subtilă.

23. MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL CAȘCAVALULUI
 Modelul ”cașcavalului elvețian” a fost elaborat de
J.Reason ,fiind gândit pentru a exemplifica eșecul
sistemelor (de protecție).Fiecare pas din proces are un
potențial de eroare/eșec, în proproții variabile. Sistemul
ideal este analog unor felii aliniate de schweitzer.Găurile
din schweitzer pot fi considerate ca oportunități de eroare
și fiecare din feliile de schweitzer ca straturi defensive în
proces. O eroare permite ca o anumită problemă să
”treacă” prin gaura unei felii dar în celelalte felii găurile
sunt în alte locuri și problema trebuie reținută. Fiecare
strat reprezintă o protecție față de eroarea potențială
implicând rezultatul procesului.

24. MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL CAȘCAVALULUI

25. MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL CAȘCAVALULUI
 Din figură se poate observa că o anumită problemă (risc)
care trece printr-o felie e reținută de celelalte.
 Pentru ca să apară o eroare catastrofică e nevoie ca găurile
din cașcaval să fie aliniate pentru fiecare pas din proces
premițând tuturor apărărilor să fie depășite și rezultând
într-o eroare.Dacă găurile din toate straturile de protecție
sunt aliniate sistemul este compromis, permițând ca o
problemă apărută în primul strat să se propage până în
ultimul și să influențeze în mod advers rezultatul.

26. MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL CAȘCAVALULUI
Eroarea catastrofală care conduce la accident

27. MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL BOW-TIE(PAPION)
 În 2004 FAA(Autoritatea Federală Aviatică din SUA) și-a mandatat
entitățile aparținătoare să dezvolte o tehnică denumită ”Diagrama papion”
ca mecanism principal pentru analizele de securitate.Tehnica s-a extins
apoi pentru toate domeniile legate de securitate în industrie.
 Figura următoare ilustrează componentele cheie a unei astfel de diagrame:
 -Cauze-cauze potențiale ale unui incident nedorit;
 -Controale proactive-acțiuni luate pentru a reduce probabilitatea de
producere a unui incident nedorit;
 -Incident- eveniment care poate provoca rezultate nedorite;
 -Controale reactive-acțiuni luate pentru a reduce impactul unui incident
nedorit.
 -Ieșiri- rezultate potențiale ale incidentului nedorit

28. MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL BOW-TIE(PAPION)

29. MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL BOW-TIE(PAPION)
Exemplu 1

30. MODELE
ACCIDENTOGENE

 MODELUL BOW-TIE(PAPION)
Exemplu 2

31. MODELE
ACCIDENTOGENE

 Acest exemplu prezintă eliberarea unor substanțe toxice
în atmosferă. Sarcinile critice sunt colorate în galben. Se
poate observa că există:
 -Măsuri de control ale pericolului(threat control
measures)
 -Măsuri de recuperare/mitigare a pericolului
(Recovery/Mitigation measures)
 Partea stângă a diagramei e numită și ”Arbore de defect”
fiind o analiză detaliată a combinației de cauze (defecte)
care pot da naștere unui incident nedorit în timp ce partea
dreaptă se numește arbore de efecte -care este o analiză
detaliată a rezultatului sau consecințelor incidentului
nedorit.

32. MODELE
ACCIDENTOGENE

 Scenarii de accident
 Există câteva etape de realizare a unui astfel de scenariu:
1.Generarea scenariului;
2.Evaluarea scenariului;
3.Analiza calității datelor folosite;
4.Determinarea valorilor parametrilor- pentru matrici de
pierdere potențiale;
 5.Modelarea parametrilor- în general pe baza simulărilor de
tip Monte Carlo
 6.Modelarea ieșirilor





33. MODELE
ACCIDENTOGENE

 Scenarii de accident

34. MODELE
ACCIDENTOGENE

 Scenarii de accident

35. CONCLUZII

 Accidentul de muncă este o consecință nefericită a
acțiunii unor factori de cele mai multe ori complecși.
 Chiar dacă este dificil de interpretat, o interpretare a
oricărui accident de muncă este necesară în primul rând
pentru unitatea în care acesta s-a produs.
 Din accidentele de muncă derivă ”lecțiile învățate” care
trebuie să prevină repetarea unor astfel de accidente.
 Modelarea accidentelor este extrem de utilă pentru
acțiunile preventive de SSM.