O scurtă inițiere în HAZOP HAZOP for beginners

1. INIȚIERE ÎN HAZOP
C.S.I. Dr. ing. Ștefan Kovacs
e-mail: safetyinknowledge@gmail.com

2. ASPECTE GENERALE

3. ASPECTE GENERALE
• Analiza HAZOP folosește un proces
sistematic pentru a) a identifica devieri
posibile de la modul de operare normal; b) a
se asigura că există măsuri de protecție în
operă pentru a preveni posibile accidente;

4. ASPECTE GENERALE
• HAZOP folosește adjective speciale cum ar
fi ”mai mult”, ”mai puțin” combinate cu
condițiile de proces (cum ar fi viteză, flux,
presiune) pentru a lua în calcul în mod
sistematic toate devierile credibile de la
condițiile normale. Aceste adjective-
denumite și ”termeni ghid” sunt o trăsătură
distinctivă HAZOP.

5. LIMITE DE APLICARE

6. LIMITE DE APLICARE
• Necesită un sistem sau o activitate bine
definite. Echipa de analiză trebuie să aibă
acces la designul de detaliu al sistemului și
la informații operaționale despre
funcționarea acestuia.

7. LIMITE DE APLICARE
• Este consumatoare de timp și resurse.
Procesul HAZOP prelucrează datele în mod
sistematic – presupunând un consum
corespunzător de timp și de resurse din
partea facilitatorului analizei cât și din
partea echipei de experți și a celorlalte
persoane implicate.

8. LIMITE DE APLICARE
• Se focalizează pe evenimente unice ca și
cauze ale devierilor. HAZOP identifică
evenimente unice care pot conduce la
accidente semnificative. Dacă se urmărește
identificarea tuturor combinațiilor de
evenimente care pot conduce la accidente
semnificative- se recomandă tehnici cum ar
fi Analiza Arborilor de Defect (FTA).

9. METODOLOGIA HAZOP

10. METODOLOGIA HAZOP
• Etapele procedurii sunt date în continuare:
– 1.Definiți sistemul sau activitatea.
– 2.Definiți problemele de interes pentru
analiză.
– 3.Divizați sistemul sau activitatea și dezvoltați
devieri.
– 4.Aplicați HAZOP pentru fiecare secțiune.
– 5.Utilizați rezultatele în adoptarea de decizii

11. ETAPE

12. 1. Definiți sistemul sau
activitatea
• Deoarece orice analiză HAZOP urmărește
modul în care un sistem poate devia de la
funcționarea normală , definirea în mod clar
a funcțiilor semnificative urmărite pentru un
sistem sau o activitate este primul pas
important. Acest pas trebuie documentat
pentru analiza HAZOP.

13. 1. Definiți sistemul sau
activitatea
• Frontiere (granițe) care definesc sistemul
: Există relativ puține sisteme izolate-
majoritatea sunt conectate sau
interacționează unele cu altele. Prin
definirea clară a frontierelor unui sistem sau
activități analiștii de sistem pot evita 1.
ignorarea unor activități cheie care sunt
poziționate la interfețe;

14. 1. Definiți sistemul sau
activitatea
• Frontiere (granițe) care definesc sistemul
: 2. ”penalizarea” unui sistem sau unei
activități prin asocierea altui echipament cu
subiectul studiului. Acest lucru se poate
observa mai ales la sistemele de suport cum
ar fi alimentarea cu energie electrică sau aer
comprimat. Este importantă și definirea
limitelor analizei pentru sistemele de suport.

15. 1. Definiți sistemul sau
activitatea-Exemplu
• Ca un exemplu ne propunem definirea funcțiilor
unui sistem de transfer al combustibilului lichid de
pe țărm pe o barjă(vas) ancorată la chei.
• La o primă analiză avem următoarele funcții:
– scoaterea combustibilului din rezervorul de pe
chei și transportul acestuia până la barjă;
– încărcarea combustibilului în barjă;
– supravegherea procesului de încărcare;

16. 2. Definiți problema de interes
pentru analiză
– Probleme de securitate;se pot urmări
secvențele prin care se ajunge la lezarea
personalului plecând de la activități
necorespunzătoare sau de la defectarea unui
sistem hardware;
– Probleme de mediu;
– Impact economic;

17. 2. Definiți problema de interes
pentru analiză-Exemplu
• Echipa de analiză definește ca probleme de
interes pentru această analiză:
– Scurgerea (accidentală) a produsului cu care
e umplută barja (de exemplu combustibil
lichid) în apă sau pe sol în timpul umplerii;
– Incendiu sau explozie implicând produsul de
umplere în timpul operației de umplere;

18. Definiți problema de interes
pentru analiză-Exemplu

19. 2. Definiți problema de interes
pentru analiză-Exemplu
• Echipa alege să nu urmărească alte
probleme de interes cum ar fi:
– accidentarea lucrătorilor din alte motive –
cum ar fi pericole de natură fizică sau
electrică;
– aspecte legate de contaminarea produsului de
umplere;
– avarii ale echipamentelor neasociate cu
consecințele urmărite;

20. 2. Definiți problema de interes
pentru analiză-Exemplu

21. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile
• 3.1. Definiți secțiunile: secțiunile pot fi
considerate ca și părți discrete ale unui proces
cum ar fi alimentarea unui rezervor. Trebuie
avut în vedere că: a). Echipa Hazop poate omite
devieri importante dacă secțiunile sunt prea
mari; b). echipa va consuma timp examinând în
mod repetat aceleași probleme- dacă secțiunile
sunt prea mici ;

22. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile
• 3.2. Dezvoltați posibile devieri. Devierile sunt
dezvoltate la modul :
– Cuvânt cheie+Parametru de sistem=Deviere
– Tipul de secțiune va determina tipul de parametru
disponibil.

23. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile
• 3.3. Dezvoltați foi de lucru HAZOP. Conținutul unei
astfel de foi este dat în continuare:
– Secțiune;
– Motivație: se explică DE CE este secțiunea analizată;
– Devieri: se explicitează devierile care vor fi analizate;
– Cauze: se descriu cauzele devierilor;
– Accidente: sunt descrise posibilele accidente; acesta este unul din
obiectivele finale;
– Protecții; sunt descrise mijloacele de control administrative și/sau
inginerești;
– Recomandări: recomandări pentru mitigarea riscurilor specifice;

24. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile
• Definiți secțiuni de dimensiuni corespunzătoare cu obiectivele
propuse. O analiză HAZOP care investighează pierderi accidentale
raportabile trebuie să ia în considerare mai multe secțiuni decât o
analiză care ar investiga pierderi care dau un risc pentru sănătate- pe
termen lung.

25. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile
• Definiți secțiuni suficient de mici ca să includă toate devierile
importante. E mai bine să descoperiți că o secțiune are devieri
identice cu alta decât să omiteți o deviere importantă.

26. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile
• Definiți secțiuni la un nivel de detaliere consistent. Este
recomandabil ca fiecare secțiune să aibă o componență similară
celorlalte. Nivelul de detaliu similar trebuie aplicat pe toată analiza.

27. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile
• Este recomandabil să:
– Definiți fiecare componentă majoră a sistemului ca o secțiune.
– Definiți o secțiune liniară între fiecare component major;
– Definiți secțiuni adiționale pentru fiecare ramificare a fluxului principal;
– Definiți o secțiune la fiecare conexiune cu echipamentul existent;
– Definiți o secțiune unică pentru toate echipamentele în serviciu identic;
– Definiți o singură secțiune pentru o serie de componente dacă nu există alte căi
de curgere;

28. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile-Exemplu
• Echipa a decis definirea următoarelor 3
secțiuni:
• Secțiunea 1- Sistemul de transfer de pe
țărm: O secțiune liniară de la tancurile de
stocare la conducta de alimentare a barjei
incluzând stații de pompare, valve de
control a fluxului și conducta de transfer.

29. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile-Exemplu
SISTEMUL DE TRANSFER DE PE ȚĂRM

30. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile-Exemplu
• Echipa a decis definirea următoarelor 3
secțiuni:
• Secțiunea 2-Sistemul de conducte al
barjei- o secțiune liniară de la conducta de
transfer de pe țărm la rezervoarele barjei-
incluzând valvele manuale ale barjei.

31. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile-Exemplu
Sistemul
de
conducte
al barjei

32. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile-Exemplu
• Echipa a decis definirea următoarelor 3
secțiuni:
• Secțiunea 3-Tancurile de depozitare ale
barjei- o secțiune în vas incluzând tancurile
de depozitare precum și dispozitivele de
măsură anexe.

33. 3. Împărțiți sistemul în secțiuni
și dezvoltați devierile-Exemplu
• .
Barja cu Tancurile de
depozitare

34. 4. Aplicarea HAZOP
• Aplicarea HAZOP presupune următoarele
etape:
– Prezentarea membrilor echipei;
– Descrierea abordării HAZOP;
– Pentru fiecare secțiune se ”aplică” devierile
specifice identificate, pe rând;
– Se urmăresc consecințele respectivelor devieri;

35. 4. Aplicarea Hazop
• Aplicarea HAZOP presupune următoarele
etape:
– Se identifică cauzele respectivelor devieri;
– Se identifică mijloacele de control
administrative și inginerești care pot preveni
respectiva deviere; mijloacele de control pot fi
prevenitve (previn apariția devierii) sau de
mitigare (reduc gravitatea efectelor devierii);

36. 4. Aplicarea Hazop
• Aplicarea HAZOP presupune următoarele
etape:
– dacă echipa de analiză crede că mijloacele de
control nu sunt suficiente pentru a controla
respectiva deviere- echiupa dezvoltă
recomandări pentru a investiga posibile
alternative.
– se realizează un sumar documentat pentru
fiecare deviere;

37. 4. Aplicarea HAZOP
• Aplicarea HAZOP presupune următoarele
etape:
– Pașii descriși anterior pentru deviere sunt
repetați pentru toate devierile specifice primei
secțiuni și în continuare pentru toate
secțiunile;