Curs nivel masteral pentru masteranzii de anul II inginerie și managementul proiectelor

1. MANAGEMENTUL SIGURANȚEI
ȘI SECURITĂȚII PRODUSELOR
Curs II- 12.11.2016

2. OBIECTIV
 -Introducerea noțiunilor referitoare la produse, tipuri de
produse, ciclul de viață al acestora,etc.
 -Introducerea noțiunilor referitoare la produsul conform.

3.  Produsul reprezintă un ansamblu de atribute sau
caracteristici, tangibile şi intangibile, care apar sub o
formă uşor de recunoscut şi pe care cumpărătorul le
acceptă ca satisfăcând nevoile sale de bunuri ori servicii.
Astfel, din punctul de vedere al
cumpărătorului/consumatorului, pot fi identificate şi
delimitate următoarele tipuri de atribute/caracteristici ale
unui produs:
 • tangibile, care pot fi percepute fizic, direct măsurabile,
cum ar fi: dimensiunile, forma, culoarea, greutatea etc.;
 • psihologice, rezultate din satisfacţia posesiei sau
utilizării, care corespund nevoilor umane;

4. Zice profesorul: Caracteristicile tangibile
ale produsului definesc produsul așa cum
apare el la momentul achiziției. Anumite
caracteristici tangibile (de exemplu
gramajul) definesc anumite tipuri de
produse cum ar fi zahărul sau orezul.

5.  Produsul reprezintă, de fapt, nucleul central al oricărei politici
de marketing, indiferent de tipul sau dimensiunea
întreprinderii vizate; prin intermediul produsului
întreprinderea poate acţiona şi influenţa piaţa pe care îşi
desfăşoară activitatea. Politica de produs vizează nu doar
produsele existente ci şi diversificarea gamelor sortimentale,
noile produse pe care întreprinderea doreşte să le realizeze şi
cu care doreşte să răspundă cerinţelor consumatorilor etc.
 Deciziile ce vizează produsul, respectiv politica de produs a
întreprinderii reprezintă o componentă importantă a politicii
globale a acesteia; pe o piaţă concurenţială şi în contextul
evoluţiei continue a cerinţelor şi preferinţelor consumatorilor,
este esenţial ca întreprinderea să se adapteze în permanenţă
acestor mutaţii, astfel încât să-şi poată optimiza raportul
efort/efect.

6. Zice profesorul: Existența sau
inexistența unei politici de
produs separă unitățile mici
care produc pentru consumul
imediat (cum ar fi o covrigărie)
– care n-au o astfel de politică
de produs sau au o politică
minimală- de unități cu o
politică de produs stabilă și în
continuă dezvoltare.

7. Întreprindere
Produsdezvoltă
Piață și
consumator
Politică
de produs
Management
Stabilesc cererea

8. Zice profesorul: Referindu-ne la figura
anterioară, principalul decident este
întreprinderea. Dacă întreprinderea
recepționează cerințele pieței- va oferi
produsele dorite și se va putea impune
pe piață. Politica de produs este
dezvoltată în mod normal în funcție de
cerințele pieței- astfel pentru anumite
produse se va putea dezvolta în
continuare (de exemplu Samsung
Galaxy), alte produse vor deveni
statice(Samsung Note) sau chiar vor
dispărea de pe piață(telefoanele cu
taste fizice).

9.  Definirea unui produs se face conform DEX în
următorul mod:
 PRODÚS, produse, s.n. 1. Bun material rezultat dintr-
un proces de muncă; totalitatea obiectelor sau a bunurilor
obţinute în procesul de producţie; bun, product
 ♢ Produs de schimb = marfă.

10.  Înainte de a identifica riscurile și de a realiza evaluarea
unui produs din punct de vedere al Securității și Sănătății
în muncă, :
 -produsul trebuie să fie cunoscut;- caracteristici, etc.
 -categoria de persoane căruia i se adresează trebuie să fie
cunoscută- utilizatori și aspecte particulare (copii, persoane cu
alergii, etc.);
 -trebuiesc înțelese utilitatea și funcționalitatea acestuia;
 -pentru produse mai complexe se impune dezvoltarea unor
scenarii de folosire corectă și incorectă;

11. Zice profesorul: Pentru un produs pe care
nu-l cunoaștem- nu ne putem pronunța
dacă asigură sau nu securitatea
utilizatorului fără un număr minimal de
teste. Produsul trebuie testat și din punct
de vedere al materialului din care e făcut-
acesta în general degradându-se în timp și
în cazuri nedorite putând afecta securitatea
utilizatorului.

12. Nivele de analiză pentru un produs

13. O analiză completă pentru un produs
trebuie realizată totdeauna la cel mai înalt
nivel, respectiv la nivelul îmbunătățit

14.  În general, în definirea unui produs intervin următoarele
elemente/componente:
 • componentele corporale, care se referă la proprietăţile tehnice şi
fizice concrete ale unui produs (greutate, volum, durată de viaţă
etc.);
 • componentele acorporale, care cuprind elementele ce nu au o
structură materială nemijlocită: marca şi numele, instrucţiuni de
utilizare,preţul, serviciile care însoţesc produsul (instalarea, termenul
de garanţie, service-ul etc.);
 • comunicaţiile referitoare la produs și imaginea produsului, care
includ ansamblul informaţiilor transmise cumpărătorului potenţial:
acţiuni de merchandising,promovare la locul vânzării, publicitate
ş.a., cu scopul de a facilita prezentarea produsului şi a impulsiona
decizia de cumpărare imaginea produsului este un atribut imaterial,
simbolic şi arată modul în care produsul îl reprezintă pe consumator,
precum şi modalitatea în care acesta doreşte să fie perceput de cei
din jur.

15.  Combinarea şi integrarea acestor elemente a condus la
structurarea produsului pe trei niveluri, şi anume:
produsul/nivelul generic, produsul/ nivelul tangibil si
produsul/nivelul dezvoltat.
 Produsul generic (de bază) reprezintă, de fapt, esenţa
produsului şi cuprinde principalele avantaje pe care
cumpărătorul le identifică, sub forma unor necesităţi
personale ce vor fi satisfăcute de respectivul produs.
 Produsul tangibil include, în plus faţă de produsul generic:
caracteristicile,marca, stilul, calitatea şi ambalajul.
 Produsul dezvoltat (îmbunătăţit) cuprinde toate avantajele
adiţionale, extrinseci produsului, pe care cumpărătorul le
primeşte (livrare, servicii post-vânzare, garanţii etc.) şi care
pot influenţa decizia lui de cumpărare.

16. ETAPE DE PLANIFICARE A PRODUSULUI DUPĂ
KOETLER
 1. prima etapă este cea a identificării (sau chiar a creării)
avantajului de bază,adică a acelui avantaj care determină
consumatorul să achiziţioneze produsul;
 2. după ce avantajul de bază a fost identificat, marketerul
trebuie să îi dea acestuia o formă concretă, materială,
realizând produsul generic, adică o formă brută,
incipientă a produsului;
 3. în a treia etapă, produsului generic i se adaugă un set
de caracteristici considerate necesare, solicitate de
consumatorii cărora produsul le este destinat şi astfel ia
naştere produsul aşteptat;

17. ETAPE DE PLANIFICARE A PRODUSULUI DUPĂ
KOETLER
 4. în a patra etapă se creează produsul îmbunătăţit, adică se
înzestrează produsul respectiv cu avantaje şi servicii suplimentare,
pentru a determina consumatorul să îl aleagă, din toate celelalte
produse de acelaşi fel. În aceasta etapă produsele încep să se
diferenţieze de cele similare oferite de concurenţă şi tot la acest nivel
se poate spune că se stabileşte cota de piaţă deţinută de fiecare
întreprindere; avantajele care astăzi reprezintă o calitate superioară,
în viitorul apropiat vor fi privite drept calitate standard, deci
întreprinderea trebuie să furnizeze permanent noi şi noi îmbunătăţiri,
pentru a-şi păstra avantajul competitiv.
 5. ultima etapă în crearea unui produs este cea care defineşte
produsul potenţial. Dacă produsul îmbunătăţit reprezintă stadiul
calitativ superior pe care un produs îl poate atinge în prezent,
produsul potenţial evidenţiază evoluţia sa posibilă.În procesul de
creare a unui produs, specialiştii de marketing trebuie să ţină seama
de faptul că aceste avantaje solicitate de consumatori pot fi oferite de
mai multe categorii de produse. O strategie de succes în domeniul
produsului este cea care facilitează procesul de alegere a produsului,
al nivelul consumatorului.

18. CLASIFICAREA PRODUSELOR
 Produsele de consum sunt achiziţionate de indivizi sau familii, pentru
uzul personal.
 - produsele de consum curent sunt acelea achiziţionate în mod obişnuit
şi frecvent, necesitând un efort minim în ceea ce priveşte desfăşurarea
procesului de cumpărare. Produsele de folosinţă curentă satisfac o
anumită nevoie curentă şi îşi consumă întreaga valoare de întrebuinţare
după fiecare utilizare. La rândul lor, sunt încadrate în mai multe
categorii: cumpărări obişnuite (produse alimentare, de exemplu),
cumpărări de impuls, efectuate la trecerea prin faţa linearului şi
cumpărări de urgenţă, în cazul manifestării unor nevoi urgente ale
consumatorilor.
 - produsele de folosinţă îndelungată sunt acelea care nu se
achiziţionează frecvent, iar decizia de cumpărare se bazează pe
comparaţii ale mărcilor, preţurilor, serviciilor etc. Produsele de folosinţă
îndelungată au o valoare de întrebuinţare care se manifestă pe termen
lung şi un grad redus de uzură fizică.Produsele din această categorie,
comparativ cu bunurile de consum curent: au preţuri mai mari, presupun
un proces decizional de alegere cu o durată mai mare, iar decizia de
cumpărare se bazează mai mult pe elemente raţionale decât impulsive.

19. CLASIFICAREA PRODUSELOR
 - produsele specifice sau produsele noi prezintă caracteristici
singulare, care determină un anumit segment de consumatori
să depună un efort deosebit în procesul de achiziţionare.
Aceste produse se caracterizează prin următoarele elemente:
decizia de cumpărare necesită o perioadă de timp mai mare,
comparativ cu alte produse; cumpărarea se face în urma unor
comparaţii ale diferitelor produse/mărci oferite pe piaţă; de
regulă, se procedează şi la o selecţie atentă a punctului de
vânzare; produsele au un preţ ridicat; distribuţia este selectivă
etc.
 - produsele „necăutate” sunt, în general, produse necunoscute
care,chiar şi atunci când devin cunoscute consumatorului,
acesta nu îşi manifestă intenţia de a le achiziţiona; ele se
transformă în produse “căutate” odată cu influenţarea opiniei
consumatorilor, prin intermediul activităţilor promoţionale.

20. CLASIFICAREA PRODUSELOR
 Produsele industriale, spre deosebire de produsele de
consum, sunt achiziţionate de către persoane juridice,
fiind destinate activității acestora şi nu consumului
individual sau familial. Având în vedere complexitatea şi
diversitatea acestor produse, rezultă o serie de cerinţe în
ceea ce priveşte elaborarea strategiilor şi instrumentelor
de marketing utilizate. Procesul de achiziţionare vizează,
cu prioritate,aspecte de natură tehnică.

21. CLASIFICAREA PRODUSELOR
 Gamă de produse reprezintă ansamblul de articole sau
servicii pe care întreprinderea este în măsură să le ofere
consumatorilor. La nivelul unei întreprinderi, gama de
produse este formată din totalitatea articolelor cu
caracteristici comune sau distincte pe care le produce
şi/sau vinde.
 Liniile de produse sunt alcătuite din bunurile sau
serviciile ce au caracteristici comune. Produsele care
aparţin unei linii de produse, care reprezintă articolele
acesteia, se diferenţiază doar prin intermediul
caracteristicilor secundare.
 Articolele pot fi definite ca elemente unitare diferite ce
intră în componenţa unei linii de produse.

22. CLASIFICAREA PRODUSELOR
 Cele mai importante caracteristici (dimensiuni) ale unei game
de produse sunt următoarele:
 • amplitudinea, care măsoară numărul de linii de produse ce
se comercializează;
 • profunzimea, care indică numărul de referinţe (modele sau
versiuni) care se oferă prin intermediul fiecărei linii de
produse;
 • omogenitatea (sau coerenţa gamei), caracteristică /
dimensiune necesară pentru produsele comercializate;
 • lungimea gamei, care măsoară numărul total de produse
care pot fi comercializate, obţinând ca rezultat al multiplicării
amplitudinii gamei cu numărul de referinţe al fiecăreia.
 Lungimea gamei = Amplitudinea × Profunzimea medie a
liniilor

23. CLASIFICAREA PRODUSELOR
 O gamă de produse include următoarele elemente:
 • liderul gamei, respectiv produsul care generează cea mai
mare cifră de afaceri (sau cel mai mare profit);
 • produse de atracţie sau reclame, care determină
consumatorul să caute mai multe informaţii în legătură cu
acestea, odată obţinute informaţiile respective decizia de
cumpărare fiind luată nu în favoarea produsului respectiv, ci
în favoarea altuia cu un preţ mai mare;
 • produse reglatoare, a căror misiune este aceea de a elimina
şi atenua variaţiile sezoniere ale cererii;
 • produse tactice, care servesc la contracararea punctuală a
acţiunilor concurenţei;
 • produse care pregătesc viitorul. Aceste produse, prin
caracteristicile lor (modernitate, nivel tehnic şi tehnologic
ridicat etc.), conferă întreprinderii o poziţie privilegiată pe
piaţă.

24. CLASIFICAREA PRODUSELOR
 Modificarea liniilor de produse se poate realiza în
multiple sensuri, şi anume: extinderea, completarea,
modernizarea etc.
 Extinderea liniei de produse constă în lărgirea acesteia,
în scopul atragerii unor noi segmente de piaţă şi a unor
noi clienţi. Prin această procedură, întreprinderea poate
urmări fie oferirea unei linii complete de produse, fie
contracararea acţiunilor unui concurent care acţionează
într-una din extremităţile liniei de produse existente.

25. CLASIFICAREA PRODUSELOR
Avantajele și dezavantajele unei serii
lungi de produse

26. CLASIFICAREA PRODUSELOR
Avantajele și dezavantajele unei serii
scurte de produse

27. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PRODUS
 Orice produs, pe parcursul prezenţei sale pe piaţă, evoluează într-o
manieră
 specifică, această evoluţie fiind cunoscută sub titulatura de ciclu de
viaţă. Ciclul de viaţă al produsului poate fi definit drept un proces
care se desfăşoară în timp,
 începând cu lansarea şi ajungând până la ieşirea produsului de pe
piaţă.
 Ciclul de viaţă al produsului este similar ciclului de viaţă biologic al
omului,incluzând etape sau faze precum: naşterea, creşterea,
maturitatea şi declinul.
 Specific abordării de marketing este faptul că la nivelul fiecărei
etape a ciclului de viaţă a produsului, întreprinderea poate utiliza
diferite tipuri de strategii,în concordanţă cu obiectivele pe care
aceasta şi le-a stabilit, cu resursele disponibile etc. De asemenea, se
cuvine să subliniem şi faptul că ciclul de viaţă al produsului este
influenţat de strategia generală a întreprinderii, la un moment dat.

28. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PRODUS
 Studierea ciclului de viaţă al produselor are o importanţă
deosebită, cel puţin din următoarele perspective:
 • posibilitatea explicării comportamentului pieţei;
 • identificarea acţiunilor întreprinse de concurenţă;
 • influenţarea strategiei comerciale a întreprinderii.
 Principalele aspecte ce caracterizează ciclul de viaţă al
produsului sunt evoluţia vânzărilor, respectiv a
profiturilor şi evoluţia comenzilor. Evoluţia produsului
pe piaţă poate fi descrisă prin intermediul unui ciclu de
viaţă ale cărui principale etape sunt lansarea, creşterea,
maturitatea şi declinul.

29. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PRODUS
 Etapa de lansare (introducere) pe piaţă a produsului
sau etapa de naştere a acestuia presupune manifestarea
cererii pentru produsul în cauză, purtătorii acesteia fiind,
în acest caz, consumatorii de tip inovator, „curioşii”
dispuşi să încerce produsul. Caracteristicile acestei etape
sunt:
 • profiturile scăzute, datorate, în principal, costurilor ridicate
de producţie şi comercializare;
 • preţurile mari;
 • distribuţia selectivă;
 • publicitatea intensă îndreptată către inovatori etc.

30. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PRODUS
 Etapa de creştere a produsului presupune o evoluţie în
sens favorabil a vânzărilor, strategia utilizată
preponderent fiind aceea a penetrării pieţei, respectiv de
convingere a unui număr din ce în ce mai mare de
consumatori să achiziţioneze produsul. Această etapă
poate fi descrisă prin intermediul creşterii profiturilor,
consecinţă a preţurilor mari şi cererii aflate în creştere;

31. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PRODUS
 Etapa de maturitate apare în condiţiile saturării pieţei şi stabilizării
vânzărilor, pe parcursul acesteia înregistrându-se maximul de
vânzări. Elementele definitorii ale acestei etape sunt:
 • stabilirea unei structuri relativ fixe a ofertei întreprinderii, ce include
un număr redus de mărci cu o poziţie bine definită;
 • profiturile sunt reduse;
 • preţurile se menţin la un nivel ridicat;
 • comunicarea este de tip persuasiv şi încearcă să diferenţieze şi să
menţină imaginea de marcă;
 • publicitatea este moderată, având în vedere faptul că produsul este
deja cunoscut;
 • se practică promovarea vânzărilor către consumatori şi distribuitori;
 • canalele de distribuţie sunt stabile iar avantajele oferite distribuitorilor
sunt ridicate, în scopul menţinerii produsului pe piaţă;
 • sunt considerate oferte cât mai complexe, ce includ produsul în
cauză,la care se adaugă un anumit număr de servicii etc

32. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PRODUS
 Etapa de declin se manifestă în condiţiile în care
produsul se uzează moral,el nemaiputând răspunde
cerinţelor consumatorilor. Se impune, în acest context,
redefinirea produsului în scopul menţinerii cererii la un
nivel acceptabil. Această etapă poate fi caracterizată prin:
 • scăderea preţurilor şi a profiturilor (care se transformă în
pierderi);
 • distribuţie de tip selectiv;
 • publicitate de minimă intensitate, orientată către preţul
scăzut etc.

33. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PRODUS
Ciclul de viață al
produsului

34. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PRODUS

35. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PRODUS
 Analiza ciclului de viaţă al produsului ar trebui să aibă în vedere şi
următoarele elemente definitorii:
 • ciclul de viaţă al produsului nu este identic cu perioada în care
produsul se află în folosinţa onsumatorului: în anumite situaţii, ieşirea
produsului de pe piaţă nu este sinonimă cu ieşirea sa din
consum/utilizare;
 • ciclul de viaţă al produsului nu se identifică cu ciclul de viaţă al grupei
de produse din care acesta face parte, respectiv al pieţei produsului;
 • pe durata ciclului de viaţă, curbele profitului, respectiv cifrei de
afaceri sunt diferite
 • produsele diferite descriu curbe diferite ale ciclurilor de viaţă, în
funcţie de specificul acestora, existând: produse cu un ciclu de viaţă
regulat; produse cu o etapă de maturitate lungă (sau produse numite fără
vârstă); produse cu un ciclu de viaţă foarte scurt, care pot înregistra
vânzări mari încă din prima fază; produse cu un ciclu de viaţă
comprimat, caracterizate prin durata redusă a tuturor fazelor;produse
revigorate, care după ce au depăşit faza de declin cunosc „o a doua
viaţă”, revenindu-şi şi revenind în forţă pe piaţă;
 • tendinţa care se manifestă în perioada actuală este aceea a reducerii
duratei ciclului de viaţă al produselor, consecinţă a progresului tehnic.

36. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PRODUS
Ciclul de viață în funcție de cifra de
afaceri

37. CICLUL DE VIAȚĂ AL UNUI PRODUS
Caracteristici etape ciclu de viață al unui
produs

38. PRODUS CONFORM
 Produs sigur – orice produs care, in conditii normale sau rezonabil
previzibile de utilizare, inclusiv de durata si, dupa caz, de punere in
functiune, de instalare si de necesitati de intretinere, nu prezinta nici un
risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului si
considerate ca acceptabile si corespunzatoare unui nivel ridicat de
protectie a sanatatii si securitatii consumatorilor, luandu-se in
considerare in special: 1 . caracteristicile produsului, in principal
compozitia, ambalarea, conditiile de asamblare si, dupa caz, de montaj
si de intretinere; 2 . efectul asupra altor produse, in cazul in care
utilizarea lui impreuna cu alte produse poate fi in mod rezonabil
previzibila; 3 . prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizari si
instructiuni pentru utilizarea si distrugerea lui, precum si orice alta
indicatie sau informatie referitoare la produs; 4. categoriile de
consumatori expuse riscului in cazul utilizarii produsului, in particular
copiii si persoanele in varsta. Posibilitatea obtinerii unor niveluri
superioare de securitate sau de disponibilitate a altor produse
prezentand un grad de risc mai scazut nu trebuie sa constituie un motiv
suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos;

39. PRODUS CONFORM
 Produsul este rezultat al unui proces sau serviciu
(SR EN ISO 9000:2001).
 Serviciul este rezultatul cel putin al unei activitati
necesare a fi realizate interfata dintre furnizor si
client.
 Cerinta esentiala - cerinta care are in vedere
protectia sanatatii, securitatea utilizatorilor,
 protectia animalelor domestice, a proprietatii si a
mediului, asa cum este prevazuta in actele
normative in vigoare;

40. PRODUS CONFORM
 Neconformitate – abatere de la caracteristicile
calitative, declarate sau garantate de producator
sau prestator, de la conditiile contractuale sau de la
alte cerinte devenite obligatorii, privind calitatea
si/sau securitatea produselor sau serviciilor oferite
consumatorilor;

41. PRODUS CONFORM
 Caracteristici calitative – acele caracteristici
masurabile sau comparabile, comunicate de catre
producator, care prin verificarea indeplinirii lor
demonstreaza ca produsul realizeaza nivelul
calitativ prescris;
 Caracteristici tehnice – totalitatea parametrilor
care definesc functionarea unui produs sau
elemente si parametri masurabili, care
caracterizeaza, in principal, modul de functionare al
unui sistem tehnic;

42. PRODUS CONFORM
 Produs cu defect -Este un produs care nu oferă
siguranţa la care consumatorul se poate aştepta în mod
legitim.Faptul că există un model mai perfecţionat nu
este suficient pentru angajarea răspunderii
producătorului. Trebuie să se ţină cont de toate
circumstanţele, în special de prezentarea produsului, de
momentul punerii în circulaţie şi de utilizarea sa
preconizată.

43. PRODUS CONFORM
 Cine este responsabil pentru un produs defect?
 In principiu, raspunde producătorul produsului cu defect, care
trebuie să repare prejudiciul.
 Cine este considerat producător:
 - orice persoană care participă la procesul de fabricare sau producţie:
fabricantul produsului finit sau al uneia din componentele sale,
producătorul unui materii prime care intervine în fabricarea produsului
 - orice persoană care îşi aplică denumirea, o marcă sau orice alt semn
distinctiv pe produs ,inclusiv importatorul care comercializează
produsul pe piaţa comunitară, atunci când vine dintr-o ţară terţă.
 Dacă producătorul nu poate fi identificat, fiecare furnizor poate fi
considerat răspunzator, cu excepţia cazului în care indica, într-un
termen rezonabil, identitatea producătorului sau a persoanei care i-a
furnizat produsul.
 În anumite circumstanţe producătorul este exonerat de răspundere.
Lista cazurilor de exonerare este stabilită în art. 7 din Directiva
85/374 şi în art. 7 din Legea nr. 240/2004 privind răspunderea
producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte.

44. PRODUS CONFORM
 Produs falsificat – produs la care se constata
alterarea sub orice forma a elementelor de identificare a
unei marci, denumiri, sigle ori desen industrial legal
inregistrate, de natura a induce in eroare asupra
provenientei sale, la produse care nu au fost fabricate
de detinatorul legal al marcii ori imputernicit al acestuia
sau la care s-a constatat utilizarea marcii legal
inregistrate fara a exista acordul titularului;
 Produs contrafacut – orice bun, inclusiv ambalajul
acestuia, la care se constata utilizarea fara autorizare a
unei marci care este identica cu o marca legal
inregistrata, sau produsul care nu poate fi diferentiat in
aspectele sale esentiale de un produs de marca, prin
care se incalca drepturile prevazute de lege ale
detinatorului legal al marcii respective;

45. PRODUS CONFORM
 Certificat de conformitate - document emis pe
baza regulilor unui sistem de certificare care indica
existenta increderii adecvate ca un produs,
identificat corespunzator, este conform cu un alt
standard sau cu un alt document normativ ;
 Evaluare a conformitatii - activitatea al carei
obiect este determinarea faptului ca un produs
satisface cerintele esentiale din reglementarile
tehnice aplicabile sau ca un produs este in
conformitate cu tipul pentru care s-a emis un
certificat de examinare de tip si satisface cerintele
esentiale din reglementarile tehnice aplicabile
produsului

46. PRODUS CONFORM
 Domeniu reglementat - ansamblul activitatilor
economice si al produselor asociate acestora pentru care
se emit reglementari tehnice specifice privind conditiile
de introducere pe piata si/sau de punere in functiune ;
Libera circulație a produselor de consum sigure și
conforme este unul dintre principiile fundamentale ale
Uniunii Europene. Acest principiu constituie un pilon
important al pieței unice și permite consumatorilor și
întreprinderilor să cumpere sau să vândă produse într-un
alt stat membru.

47. Zice profesorul: Aparatura
electronică constituie un
domeniu reglementat pentru
care există foarte multe
standarde precum și alte
reglementări.

48. PRODUS CONFORM
 Supravegherea eficace a pieței ar trebui să permită
identificarea produselor nesigure sau periculoase,
împiedicarea comercializării lor sau retragerea lor de pe piață,
precum și sancționarea operatorilor lipsiți de scrupule sau care
încalcă legea. Ea ar trebui să acționeze și ca un important
factor de descurajare. În cadrul pieței unice în care produsele
circulă liber, supravegherea pieței trebuie să fie extrem de
coordonată și să permită o reacție rapidă pe un teritoriu întins.
În scopul prevenirii introducerii produselor periculoase pe
piata, cat si a retragerii acestora, inclusiv a celor din sfera
serviciilor, se vor avea in vedere, cu prioritate, prevederile
reglementarilor specifice de securitate si numai in lipsa
acestora cele privind conformitatea produselor cu cerintele
generale de securitate.

49. Zice asistenta profesorului: Avem
două categorii de produse:
electrocasnicele și produse
alimentare pre-ambalate. Ce
categorie ar trebui supravegheată
mai atent ?- motivați-vă răspunsul

50. PRODUS CONFORM
 Existenta unor niveluri superioare de securitate a unor
produse care prezinta un grad de risc mai scazut nu
constituie un motiv pentru considerarea altui produs ca
fiind periculos.
 La stabilirea obiectivelor activității de control se vor
avea in vedere informatiile provenite de la consumatori,
asociatii ale acestora, mass-media, de la alte autoritati,
precum si constatarile proprii.

51. PRODUS CONFORM
 Activitatea de control trebuie sa fie orientata, preponderent, spre
urmatoarele obiective:

 • evidentierea si aducerea la cunostinta personalului care reprezinta operatorul
economic controlat a abaterilor si faptelor care au generat incalcarea reglementarilor
legale in domeniul protectiei conumatorilor si a consecintelor produse de aceasta
incalcare;
 • determinarea personalului care exercita functii de conducere la nivelul operatorilor
economici sa isi insuseasca si sa respecte normele legale in domeniul protectiei
consumatorilor;
 • cunoasterea dinamicii si a gradului de repetabilitate al acelorasi fapte care
contravin normelor legale, in vederea stabilirii periodicitatii interventiilor pentru
inlaturarea deficientelor;
 • detinerea si legalitatea documentelor de autorizare in baza carora operatorul
economic isi desfasoara activitatea;
 • identificarea neconformitatilor produselor si serviciilor cu impact asupra
consumatorilor si dispunerea masurilor corective pentru limitarea consecintelor
acestora;
 • evaluarea rezultatelor verificarii unor sesizari si reclamatii care evidentiaza
incalcari ale prevederilor legale;
 • verificarea modului in care operatorii economici au indeplinit masurile dispuse in
actele de control;
 • solutionarea în termenul legal a sesizarilor si reclamatiilor din domeniul protectiei
consumatorilor;

53. PRODUS CONFORM
 Controale operative, sunt controale care constau in verificarea, limitata
in timp si sub raportul sferei de cuprindere, a operatorului economic ori a
unei filiale, sucursale sau punct de lucru al acestuia, verificarea
punctuala a unei stari, situatii sau consecinte, determinate de incalcarea
directa de catre operatorul economic controlat, de una din filialele sau
sucursalele sale, in vederea stabilirii existentei sau inexistentei unor
incalcari ale reglementarilor legale din domeniul protectiei
consumatorilor. Obiectivele concrete urmarite, se refera la verificarea
punctuala a realizarii masurilor dispuse pentru prevenirea unui risc si/sau
a celor cu termene scadente, verificarea mentinerii /sistarii activitatii
si/sau opririi comercializarii a unor produse si prestarii serviciilor pana la
realizarea conformitatii, verificarea conformitatii produselor sau serviciilor
in cazul aparitiei unui pericol iminent.
 Controlul operativ se dispune, de seful ierarhic al personalului cu atributii
de control si se executa in baza delegatiei de control si a legitimatiei. În
cazuri temeinic justificate, controlul operativ se poate efectua fara o
aprobare prealabila sau delegatie numai in baza legitimatiei, cu obligatia
persoanei care a efectuat controlul sa justifice actiunea dupa efectuarea
controlului, în fata sefului ierarhic superior.

54. PRODUS CONFORM
 Controale tematice, sunt controalele programate,
cu obiective precis stabilite si cu o durata
determinata. Controalele tematice se efectueaza
periodic, si sunt menite sa asigure verificarea
conformitatii produselor si serviciilor cu normele
aplicabile din domeniul protectiei consumatorilor. La
stabilirea controalelor tematice vor fi avute in
vedere sesizarile si reclamatiile consumatorilor,
precum si constatarea unor cazuri frecvente de
incalcare a legislatiei dintr-un anumit domeniu al
protectiei consumatorilor.

55. PRODUS CONFORM
 Actul de control este guvernat de urmatoarele principii :
 a) legalitatea – principiul potrivit caruia orice actiune de control poate fi
efectuata daca este prevazuta expres de lege sau de un alt act normativ,
aplicabil domeniului de protectie a consumatorilor;
 b) oficialitatea – principiul care impune ca orice actiune de control sa se
execute in temeiul unei imputerniciri exprese;
 c) regularitatea – principiul conform caruia actul de control sa se
desfasoare la intervale rezonabile de timp, in asa fel incat sa asigure
cunoasterea si stabilirea modului in care operatorul economic controlat
isi indeplineste obligatiile legale si sa nu afecteze activitatea normala a
acestuia ;
 d) egalitatea de tratament – principiul care instituie garantia ca
personalul imputernicit cu atributii de control isi exercita indatoririle cu
respectarea normelor si regulilor deontologice fata de toti operatorii
economici controlati ;
 e) confidentialitatea – principiul care obliga personalul cu atributii de
control sa nu divulge, in nici o imprejurare, date, documente sau
informatii, in legatura cu obiectul de activitate, tehnicile si tehnologiile
utilizate, retetele de fabricatie, orice alte procedee asupra carora
operatorul economic controlat conserva drepturi proprii, precum si
identitatea persoanelor care au formulat sesizari;