1. CURS DE DEZVOLTARE A
COMPETENŢELOR
ANTREPRENORIALE

2. CUPRINS
• CAPITOLUL 1. NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND ANTREPRENORIATUL
• CAPITOLUL 2. ETAPELE DEMARĂRII UNEI AFACERI
• CAPITOLUL 3. ÎNŢELEGEREA PRINCIPALELOR NOŢIUNI DE
MARKETING – PLANUL DE MARKETING
• CAPITOLUL 4. MIXUL DE MARKETING
• CAPITOLUL 5. PLANIFICAREA SI CONDUCEREA AFACERII
• CAPITOLUL 6. DETERMINAREA NECESARULUI DE RESURSE
FINANCIARE
• CAPITOLUL 7. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
• CAPITOLUL 8. COMUNICAREA ÎN CADRUL FIRMEI ŞI RELAŢIILE CU
MEDIUL EXTERIOR
• CAPITOLUL 9. RISCURILE ASOCIATE UNEI AFACERI

3. Ce este antreprenoriatul?
• Antreprenoriatul reuneşte toate aspectele
legate de înfiinţarea şi dezvoltarea afacerilor şi
presupune identificarea şi valorificarea unor
oportunităţi de afaceri.
• Dezvoltarea unei activităţi de antreprenoriat este
caracteristică persoanelor cu multă iniţiativă,
capacitate de asumare a riscurilor, putere
de convingere şi spirit prudent.

4. Ce înseamnă a fi antreprenor?
Cuvinte cheie:
• INIŢIERE
• RISC
• INOVAŢIE
• ORGANIZARE
În concluzie, antreprenorul este persoana care,
asumându-şi riscul, investeşte bani, energie
(sănătate), timp pentru a produce bunuri sau servicii,
în scopul obţinerii unor beneficii personale pentru sine
şi pentru familia sa.

5. De ce oamenii devin antreprenori?
• Schimbări dramatice în situaţia personală
– şomaj, divorţ, conflict permanent la locul de
muncă, etc.
• Disponibilitate de resurse – bani, idei, bunuri
materiale neutilizate
• Anumite abilităţi antreprenoriale
nefructificate
• Exemplul altor antreprenori, ale căror afaceri
merg bine.

6. Întrebări de autoevaluare a
potenţialului antreprenorial
• Ce vă motivează să deveniţi antreprenor?
• De ce vreţi să deveniţi propriul dumneavoastră şef?
• În ce măsură sunteţi gata să vă sacrificaţi timpul, energia şi banii
pentru bunul mers al afacerii?
• Sunteţi pregătit să vă dedicaţi tot timpul şi toate resursele pentru
bunul mers al afacerii?
• Sunteţi sprijinit de cei apropiaţi în această decizie?
• La ce profituri vă aşteptaţi şi cât de rapid credeţi că vor apărea?
• Ce abilităţi şi competenţe vă califică drept un bun antreprenor?
• Ideea de afaceri aleasă vă pasionează, vă entuziasmează?
• Piaţa are nevoie de afacerea dumneavoastră?
• Sunteţi pregătit pentru un eventual eşec?

7. Ce calităţi trebuie să aibă antreprenorii?
• Au viziune, dar sunt şi realişti
• Au iniţiativă şi sunt perseverenţi
• Au încredere în forţele proprii
• Sunt dispuşi să îşi asume riscuri
• Sunt harnici
• Au capacitate de planificare şi organizare

8. Care sunt caracteristicile specifice
antreprenorilor?
• Determinare şi perseverenţă
• Dorinţa de a câştiga
• Căutarea feedback-ului
• Rezolvarea problemelor persistente
• Iniţiativă şi responsabilitate
• Orientare spre oportunităţi
• Toleranţa pentru eşec
• Încredere în sine şi optimism
• Realizarea de viziuni
• Nivelul mare de energie
• Creativitatea şi spiritual de inovaţie
• Independenţa
• Lucrul în echipă
• Abilităţi manageriale

9. Avantajele vieţii de antreprenor
 Perspectiva unui câştig ridicat
 Siguranţa locului de muncă
 Posibilitatea de a ajuta familia
 Libertatea de a decide singur modul de utilizare a
resurselor acumulate
 Independenţa
 Exprimarea liberă a calităţilor personale
 Obţinerea recunoaşterii publice
 Putere şi influenţă în cadrul organizaţiei
 Diminuarea muncii monotone

10. Dezavantajele vieţii de antreprenor
• Riscul de a nu obţine veniturile aşteptate
• Riscul pierderii capitalului investit
• Responsabilitatea foarte mare asumată
• Consum foarte mare de resurse personale
• Riscul neglijării familiei
• Deteriorarea sănătăţii
• Dependenţa de experţi externi în probleme cheie
• Pierderea fostului loc de muncă

11. Abilități necesare antreprenorului
• Vânzător - să convingeţi clienţii să cumpere de la Dvs., şi nu de la
concurenţi.
• Aprovizionare - să contactaţi furnizorii de materie primă, să
negociaţi preţuri, termeni de livrare, standard de calitate, etc., iar
adesea să încărcaţi şi să descărcaţi mărfuri.
• Contabil, Jurist, Expert - nu întotdeauna un antreprenor îşi poate
permite să angajeze specialiştii necesari, din această cauză va trebui
să îndepliniţi singur multe sarcini: să colectaţi documentele contabile
primare; să soluţionaţi unele cazuri în instanţele de judecată; să
luaţi decizii în calitate de expert în domeniul calităţii materiei prime,
de exemplu, etc.
• Manager - este activitatea principală a antreprenorului, în special
dacă are de la bun început câţiva angajaţi

12. Afacerea – noţiuni şi concepte
În economie, afacerea reprezintă ştiinţa socială de a
conduce oamenii astfel încât aceştia să organizeze şi să
menţină o productivitate colectivă în scopul îndeplinirii
scopurilor particular creative şi productive, ce genereazã,
de obicei, profit.
Afacerile sunt de două feluri:
o business to consumer
o business to business
O afacere are două scopuri sau obiective
fundamentale:
o Supravieţuirea
o Câştigul sau profitul

13. Ideea de afaceri și surse de inspiraţie
Ideea de afaceri constituie motorul principal al
unei afaceri de succes.
Surse de inspiraţie:
Stilul de viaţă şi experienţa personală
Locul de muncă
Pasiunea/Hobby-ul personal
Educaţia
Căutări sistematice

14. Criterii de evaluare a oportunităților
 Durata de viaţă
 Mărimea pieţei
 Protecţia faţă de concurenţi
 Investiţia cerută
 Gradul de risc
 Originalitatea
 Câştiguri acceptabile
Misiunea antreprenorului este de a identifica acea afacere
care îl ajută cel mai bine să-şi realizeze obiectivele propuse!

15. Erori frecvente în evaluarea
oportunităţilor
Evaluarea unei idei de afaceri poate fi elementul decisiv în
înţelegerea dezvoltării afacerii. De aceea întreprinzătorul
trebuie să ştie să evite câteva erori care se pot face în
procesul evaluării oportunităţii.
 Subiectivismul
 Cercetarea superficială a pieţei
 Neînţelegerea corespunzătoare a cerinţelor tehnice
 Estimări financiare optimiste
 Ignorarea prevederilor legale

16. De la ideea de afacere la oportunitate
 Care sunt abilităţile de care dispuneţi?
 Ce fel de persoană sunteţi?
 Ce produse sau servicii nu le puteţi găsi pe piaţă?
 Ce produse sau servicii sunt solicitate de întreprinderile
locale?
 Ce produse sau servicii lipsesc în anumite localităţi?
 Puteţi aborda o idee deja existentă într-un mod nou?
 Ce puteţi face de la domiciliu?

17. Opţiuni posibile
pentru iniţierea unei afaceri
• Deschiderea unei afaceri proprii
• Cumpărarea unei francize
• Cumpărarea unei afaceri existente

18. Avantajele deschiderii
unei afaceri proprii
Posibilitatea de a crea afacerea pornind de la
viziunea proprie
Satisfacţia de a crea o întreprindere de la zero
Evitarea transmiterii unei reputaţii îndoielnice
a fostului proprietar
Posibilitatea de a selecta, a motiva şi a dezvolta
independent personalul
Alegerea amplasamentului afacerii

19. Dezavantajele deschiderii
unei afaceri proprii
Costul ridicat
Cheltuielile de timp mari pentru lansarea afacerii
Alegerea unei afaceri mai puţin potrivite
Saturaţia pieţei sau existenţa unei concurenţe
puternice
Riscul legat de realizarea unei idei noi

20. Avantajele cumpărării unei francize
 Francizele au o rată de faliment, de regulă,
mai mică decât afacerile tradiţionale
 Primiţi practic o afacere aproape gata
 Obţineţi şi puterea de cumpărare împreună
cu reţeaua întreagă
 Mulţi francizori acordă ajutor iniţial la
alegerea locaţiei pentru afacere

21. Dezavantajele cumpărării unei francize
 Să cumpăraţi şi să conduceţi un concept deja
aprobat, poate să vă facă să vă simţiţi mai mult
ca un manager, decât ca patron
 Impact negativ asupra fluxului de numerar
al afacerii (costul francizei)
 Contractul de franciză poate fi destul de
restrictiv

22. Avantajele cumpărării unei afaceri
existente
 Durata de lansare este relativ mai mică
 Obţinerea unor venituri imediate
 Existenţa unei amplasări favorabile
Folosirea experienţei şi a relaţiilor
vânzătorului
 Existenţa personalului calificat
 Reducerea riscului

23. Dezavantajele cumpărării unei afaceri
existente
 Posibilitatea procurării unei întreprinderi neprofitabile
 Existenţa unui personal necalificat
 Reticența personalului calificat de a lucra pentru noul
proprietar
 Moştenirea unei reputaţii îndoielnice
 Existenţa unor fonduri fixe necorespunzătoare
 Amplasamentul nefavorabil
 Dificultăţi în efectuarea schimbărilor

24. Alegerea formei juridice de
funcţionare
• Cele mai uzuale forme juridice pentru afaceri
sunt:
• Societate comercială (SRL)
• Persoană fizică autorizată (PFA)
• Întreprindere familială (IF)
• Întreprindere individuală (II)

25. Societate comercială (SRL) - avantaje
 Societatea comercială poate să-şi desfăşoare
activitatea în orice domeniu, cu excepţia celor
interzise prin lege
 Societatea comercială cu răspundere limitată are
personalitate juridică
 Societatea comercială poate angaja un număr
nelimitat de persoane în vederea desfăsurării
activităţii
 În cadrul unei societăţi comerciale se pot asocia atât
persoane fizice, cetaţeni români sau străini indiferent de
cetăţenie, dar şi persoane juridice române sau străine

26. Societate comercială (SRL) -
dezavantaje
• Procedura de înregistrare şi autorizare a unei societăţi
comerciale este mai complicată
• Documentele necesare înregistrării sunt în număr mai ridicat
• Câştigul societăţii rezultat după impozitare rămâne în patrimoniul
acesteia - pentru ca profitul să treacă în patrimoniul asociaţilor este
necesară repartizarea acestuia sub formă de dividende, implicând
plata impozitului pe dividende
• Societăţile comerciale ţin o evidenţă contabilă în partida dublă
• Pentru ca o societate comercială să-şi înceteze activitatea este
necesară parcurgerea procedurii dizolvării voluntare

27. Persoana fizică autorizată (PFA)
avantaje
 Procedura simplă de autorizare, inclusiv numărul redus de
documente solicitate pentru autorizare
 Taxele de autorizare sunt mai puţine şi mai reduse
 Regim fiscal avantajos (impozitare la norma de venit/ impozitare în
regim real)
 Câştigul realizat în urma desfăşurării activităţii economice se
regăseşte direct în patrimoniul persoanei fizice (impozitul pe
dividende este exclus)
 Evidenţa contabilă simplificată (contabilitate în partidă simplă)
 Costurile de administrare sunt mai mici
 Procedura simplă de încetare a activităţii

28. Persoana fizică autorizată (PFA)
dezavantaje
• Este necesar ca persoana fizică să aibă o
calificare în domeniul respectiv
• Răspunderea antreprenorului este
nelimitată, acesta răspunde cu întreaga sa avere
• Posibilităţi mai reduse de finanţare de către
investitori şi creditori

29. Întreprindere familială (IF)
avantaje
 Procedura simplă de autorizare, inclusiv numărul redus
de documente solicitate pentru autorizare
 Taxele de autorizare sunt mai puţine şi mai reduse
 Membrii unei întreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau
titulari ai unor întreprinderi individuale
 Regim fiscal avantajos (impozitare la norma de venit/
impozitare în regim real)
 Evidenţa contabilă simplificată
 Costurile de administrare mai mici
 Procedură simplă de încetare a activităţii

30. Întreprindere familială (IF)
dezavantaje
• Nu poate desfăşura o altă activitate cu excepţia
celei pentru care este autorizată
• Nu poate angaja terţe persoane cu contract de
muncă
• Posibilităţi mai reduse de finanţare de către
investitori şi creditori

31. Întreprindere individuală (II)
avantaje
 Poate desfăşura orice fel de activitate, cu excepţia
celor organizate şi reglementate prin legi speciale
 Forma de organizare a contabilităţii este în partidă
simplă - recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor
aferente activităţii desfăşurate la data încasării, respectiv
plăţii
 Posibilitatea antreprenorului persoană fizică de a folosi
banii încasaţi fără alte formalităţi
 Procedură simplă de încetare a activităţii

32. Întreprindere individuală (II)
dezavantaje
• Poate avea un singur cod CAEN
• Răspunderea patrimonială se întinde asupra
întregului patrimoniu al persoanei fizice titulare a
întreprinderii
• Posibilităţi mai reduse de finanţare de către
investitori şi creditori

33. Alegerea numelui şi a emblemei firmei
• Numele firmei şi emblema se stabilesc de asociaţi şi
trebuie să se deosebească de numele şi emblema
altor societăţi
• Numele firmei şi emblema nu trebuie să conţină
cuvinte sau sintagme specifice instituţiilor şi
autorităţilor publice centrale sau locale
• Numele firmei şi emblema se verifică la Registrul
Comerţului corespunzător locaţiei sediului firmei,
primind dovada înregistrării şi rezervării
• Numele unei societăţi comerciale trebuie să fie în
primul rând în limba română

34. Alegerea obiectului de activitate și stabilirea
sediului social şi a punctelor de lucru
• Se va consulta lista de activităţi pe care le poate avea o firmă, identificate prin
coduri CAEN Rev. 2 (Clasificarea Activităților din Economia Națională a
României)
• Alegerea codurilor CAEN (principal și secundare) potrivite trebuie să fie logică, în
funcție de natura şi conţinutul activităţii sau activităţilor în sine
• În actul constitutiv este bine să treceţi cât mai multe activităţi, pentru a putea
schimba uşor profilul de activitate al firmei.
• Sediul social al societăţii poate fi stabilit într-un spaţiu care se află în
proprietatea unuia sau a mai multor asociaţi ori într-un spaţiu aflat în folosinţa
acestora (în baza unui contract de închiriere, subînchiriere, comodat etc.).

35. Alegerea asociaţilor,
administratorului(lor)
• Pentru afaceri de mici dimensiuni, ideal este să
fiţi singur (adică asociat unic); între asociaţi apar des
dispute, atât în cazul în care firma obţine profit cât şi
atunci când este pe pierdere.
• Dacă însă nu aveţi suficiente cunoştinţe,
experienţă sau resurse financiare ca să desfăşuraţi
activitatea pe care v-o propuneţi, mai bine cooptaţi şi
alţi asociaţi în afacerea Dvs.
• Firma poate avea unul sau mai mulţi
administratori; nu este obligatoriu ca acesta să fie şi
asociat în firmă, poate fi şi angajat.

36. Decizia de a fi sau nu
plătitor de TVA
Taxa pe valoarea adăugată este:
 taxa pe care o percepe Statul pentru orice operaţiune impozabilă
(livrare de bunuri sau prestări de servicii)
 în România, poate fi de 0%, 9% sau 24%
La constituirea unei societăţi comerciale, puteţi opta pentru a fi plătitori
de TVA (taxa pe valoare adaugată), sau neplătitori de TVA.
În cazul societăţilor care fac tranzacţii cu mărfuri, este recomandabil să
se opteze pentru “plătitor de TVA”.
Pentru societăţile prestatoare de servicii, este mai convenabil să nu fie
plătitoare de TVA.

37. Acţiuni ulterioare înfiinţării firmei
• Realizarea ştampilei
• Deschiderea contului bancar
• Încheierea contractului pentru
contabilitate
• Cumpărarea tipizatelor

38. Identificarea pieţelor ţintă
În identificarea consumatorilor cărora li se adresează
bunurile/serviciile oferite, trebuie să se țină seama de
următoarele aspecte:
 nu este posibil şi nici de dorit ca o organizaţie să-şi
desfăşoare produsele sau serviciile tuturor potenţialilor
clienţi
 resursele sunt insuficiente
 potenţialii clienţi sunt dispersaţi geografic
 există concurenţi puternici ce deţin unele pieţe
 nevoile clienţilor se modifică foarte rapid

39. Concepte şi noţiuni legate de piaţă
• Piaţa potenţială
• Piaţa disponibilă
• Piaţa disponibilă calificată
• Piaţa deservită
• Piaţa penetrată

40. Restricţii şi condiţionări la intrarea pe piaţă -
Barierele dependente
• Brevetele de invenţie
• Mărcile înregistrate
• Fidelitatea faţă de marcă
• Calitatea ridicată a produselor şi serviciilor
• Costuri de reorientare a clienţilor ridicate
• Cheltuieli mari de exploatare
• Experienţa necesară
• Piaţa saturată
• Accesul dificil la canalele de aprovizionare
• Accesul dificil la canalele de distribuţie

41. Restricţii şi condiţionări la intrarea pe piaţă -
Barierele independente
• Nivelul ridicat al investiţiei
• Problemele tehnice şi tehnologice
• Lipsa furnizorilor şi distribuitorilor
• Reglementări restrictive etc.

42. Studiul comportamentului
consumatorului
• Ce se va cumpăra?
• Cine cumpără?
• Unde cumpără?
• De ce cumpără?
• Cum se cumpără?
• Când cumpără?

43. Identificarea concurenţilor
• Cine sunt concurenţii întreprinderii tale?
• Ce segment de piaţă acoperă ei?
• Care este gama de produse comercializată de concurenţi pe
piaţă locală?
• Care sunt caracteristicile specifice ale produselor sau
serviciilor propuse de concurenţi?
• Care este preţul oferit de ei pentru produsele sau serviciile
similare?
• Care este cheia succesului lor pe piaţă?

44. ANALIZA SWOT a unei afaceri
SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele
englezeşti:
• „Strengthts” (Puncte tari, Puncte forte)
• „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte slabe)
• „Opportunities” (Oportunităţi, Şanse)
• „Threats” (Ameninţări)

45. Cum se realizează analiza SWOT
Factori interni – Puncte tari
Exemple de întrebări:
• De ce avantaje dispui?
• Ce faci foarte bine?
• Exista un lucru pe care îl realizezi mai bine
decât alţii?

46. Cum se realizează analiza SWOT
Factori interni – Puncte slabe
Exemple de întrebări:
• Ce ar trebui sa fie îmbunătăţit?
• Ce nu faci bine?
• Ce ar trebui sa eviţi pentru a nu repeta
greşelile din trecut?

47. Cum se realizează analiza SWOT
Factori externi – Oportunități
• Unde poţi identifica, sau cum poţi crea un
avantaj?
• Care sunt direcţiile strategice majore:
Consolidare/Diversificare?
Specializare / Generalizare?

48. Cum se realizează analiza SWOT
Factori externi – Amenințări
• Cu ce obstacole te confrunţi ?
• Ce acţiuni ţi-ar cauza pierderi?

49. Strategia de afaceri
Strategia constă în crearea unei poziţii unice,
valoroase, care implică un ansamblu distinct de
activităţi.
Etape pentru o strategie bine documentată:
– Identificaţi domeniul vizat – nişă de piaţă,
produse unice, etc.
– Explicaţi avantajele concurenţiale ale
întreprinderii dvs. în acest domeniu
– Prezentaţi strategia pe care aţi definit-o
– Specificaţi obiectivele întreprinderii
– Identificaţi beneficiile potenţiale

50. Principalele elemente ale strategiei
economice a unei firme
• Misiunea
• Obiectivele strategice
• Modalităţile de realizare (acţiune)
• Resursele
• Termenele
• Avantajul competitiv (concurenţial)

51. Tipuri de strategii antreprenoriale
• Strategia de creştere
• Strategia de stabilitate (neutrală)
• Strategia defensivă
• Strategia de combinaţie

52. MIXUL DE MARKETING
Mixul constituie setul de instrumente tactice ale
firmelor necesar stabilirii unei poziţii solide pe piaţa
ţintă.
Elemente specifice:
Produse (servicii)
Preţ
Promovare
Plasament (distribuţie)

53. Planul de afaceri
Planul de afaceri este o prezentare concisă şi cuprinzătoare
a afacerii.
Planul de afaceri este util:
• Antreprenorului – cel care doreşte să înceapă o
afacere pe cont propriu
• Investitorului – cel care contribuie cu resurse
financiare în afacere, fără a se implica în administrarea
acesteia
• Finanţatorului – cel care acordă finanţarea planului de
afaceri
• Decidentului – cel de a cărui aprobare depinde
demararea afacerii

54. Structură plan de afaceri
• O pagină introductivă
• Sumarul executiv
• Analiza pieţei şi a industriei
• Descrierea afacerii
• Planul de producţie şi/sau de operaţiuni
• Planul de marketing
• Planul organizaţional
• Evaluarerea riscurilor
• Planul financiar
• Anexe, materiale suplimentare

55. Resurse necesare pentru
demararea unei afaceri
• Resurse financiare
• Resurse materiale
• Resurse umane
• Resurse informaţionale

56. Principalele părţi interesate
într-o afacere
Asociatul/ Acţionarul
Administratorul
Managerul
Angajatul

57. Surse de finanţare a afacerii
• Fondurile proprii și cele împrumutate de la
persoane apropiate
• Creditul bancar
• Programe de finanțare nerambursabilă
• Fonduri de capital de risc
• Leasing
• Credite de la furnizori şi de la clienţi
• Credite pe efecte de comerţ (factoringul şi
scontarea)

58. Sursele de informare accesibile privind
posibilităţile de finanţare
• Finanţatorii
• Firmele de consultanţă specializate
• Internet-ul
• Mass-media (presa scrisă, radio, TV)

59. Resursele umane - factori motivaţionali
• Acceptarea Afilierea
• Scopul Recunoaşterea
• Independenţa Identificarea
• Puterea Responsabilitatea
• “Creşterea”, educarea personală Emoţiile
• Interesul pentru ceilalţi Afectivitatea
• Creativitatea Dreptatea
• Securitatea Banii

60. Recrutarea personalului
• Prin reclamă efectuată la panourile din faţa
întreprinderii, în presă sau la radio-TV
• Prin oficiile forţei de muncă
• Prin recomandări date de angajaţii actuali
pentru prieteni sau cunoştinţe
• Prin atragerea studenţilor care să presteze o
jumătate de normă în cadrul întreprinderii

61. Selecţia personalului
• Completarea de către candidat a formularelor-tip pentru
cererea de angajare
• Interviul preliminar al candidatului
• Testarea
• Consultarea persoanelor care pot da informaţii sau
recomandări
• Interviul de selecţie
• Examenul medical
• Stabilirea ofertei de muncă

62. Forme de angajare permise de lege
Reglementările privind ocuparea forței de muncă și relația
angajator-salariat sunt guvernate de Codul Muncii (Legea
53/2003, cu modificările ulterioare).
Contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
Contract individual de muncă pe perioadă determinată
Angajare temporară
Angajare cu timp parțial
Modalități de organizare flexibilă a timpului de muncă
(munca la domiciliu)

63. Alte aspecte
privind resursele umane
• Timpul de muncă şi concedii de odihnă
plătite
• Sănătatea şi securitatea în muncă
• Formarea profesională
• Reprezentarea salariaţilor

64. Stiluri manageriale
• Stilul de conducere autoritar (restrictiv,
directiv, centrat pe sarcini)
• Stilul democrat de conducere (participativ,
centrat pe oameni)
• Stilul permisiv de conducere (laissez-faire,
conducere liberă)

65. Calităţi necesare unui bun manager
• Calităţi tehnice
• Calităţi conceptuale
• Calităţi interpersonale
• Calităţi de diagnosticare
• Calităţi analitice

66. Relaţiile organizatorice
Relaţiile organizatorice reprezintă ansamblul legăturilor,
care se stabilesc între componentele primare (post, funcţie)
şi subdiviziunile structurale (compartimente,
departamente).
Relaţiile de autoritate
 relaţiile ierarhice
 Relaţiile funcţionale
Relaţiile de cooperare
Relaţiile de control

67. Motivarea personalului
Salariul
Recompense:
Sporuri la salariu
Primele
Comisioane
Participarea la profit

68. Informarea angajatului
• legislaţia muncii
• prevederile Regulamentului de Ordine şi Funcţionare adoptat de organizaţie
• prevederile Regulamentului Intern
• obiectivele organizaţiei
• schema structurală şi funcţională a organizaţiei
• procedurile privind realizarea raporturilor ierarhice
• caracteristicile compartimentului şi ale locului de muncă
• structura colectivului de lucru
• atribuţiile generale ale postului
• fişa postului

69. Tipuri de conflicte
• Conflicte în interiorul unei persoane
• Conflicte între persoane
• Conflicte între o persoană şi un grup
• Conflicte între diferite grupuri

70. Paşi în rezolvarea conflictelor
• Separea conflictelor de persoane
• Separarea intereselor de poziţii
• Gândeşte-te la mai multe soluţii posibile înainte
de a întreba
• Obţine aprobarea părţilor pentru a aplica o
soluţie comună

71. Siguranţa locului de muncă.
Sănătatea şi securitatea muncii.
Egalitatea de şanse
Legislație în domeniu:
Legea securităţii și sănătăţii în muncă nr. 319
/ 2006
Legea nr. 202/ 2002 (*republicată*) privind
egalitatea de şanse şi de tratament între
femei şi bărbaţi

72. COMUNICAREA ŞI RELAŢIILE CU MEDIUL
EXTERIOR
Comunicarea în cadrul firmei – comunicarea internă
Comunicarea cu partenerii de afaceri – comunicarea
externă
 Parteneri economici
 Partenerii financiari
 Partenerii sociali
 Partenerii politici

73. Principiile responsabilității sociale
• Principiul responsabilităţii
• Principiul comportamentului etic
• Principiul transparenţei
• Principiul respectului faţă de părţile cointeresate
• Principiul respectului faţă de statul de drept
• Principiul cooperării şi coerenţei
• Principiul managementului performant
• Principiul predictibilităţii
• Principiul respectului faţă de drepturile omului şi alte
norme şi standarde internaţionale

74. Comunicarea nonverbală
• Limbajul corpului
• Limbajul spaţiului
• Limbajul timpului
• Prezenţa personală
• Limbajul tăcerii
• Limbajul lucrurilor
• Limbajul culorilor
• Limbajul paraverbal

75. ETAPE ÎN ABORDAREA RISCURILOR
ASOCIATE UNEI AFACERI
• identificarea riscurilor
• analiza lor
• asumarea și controlul acestora și, nu în
ultimul rând
• transferul riscurilor

76. SURSE DE RISC
• Finanţe
buget necesar vs. buget disponibil
buget planificat vs. execuţie bugetară
• Management
credibilitate, expertiză echipă managerială,
abilităţi, experienţa individuală,
delegare autoritate, lucru în echipă
• Politica firmei
variabilele mediului extern,
politica şi strategia firmei.

77. Factorii care influențează
activitatea antreprenorială
• La nivel macroeconomic (economia naţională, relaţii
economice internaţionale)
• La nivel microeconomic
Nivelul de competenţă şi pregătire
Planificarea atentă a afacerii
Controlul financiar permanent
Salariaţii
Activităţile de marketing
Fraudele

78. Tipuri de risc
• Risc pur
• Risc speculativ
• Risc privind piaţa
• Risc privind proprietatea
• Risc privind clienţii
• Risc privind personalul

79. Metode de evaluare a riscului asociat
investiţiilor
• Analiza sensibilităţii rezultatelor
• Analiza punctului critic
• Metoda scenariilor
• Analiza riscului prin simulare

80. Prevenirea fraudelor
• Un cod de conduită bine aplicat
• Un program de comunicare şi training
• Recunoaşterea semnelor de avertizare timpurie
asupra posibilelor fraude
• Crearea unui sistem intern de control adecvat
• O evaluare amplă a riscului de fraudă şi de
abatere profesională

81. Avantajele asigurării afacerii
• este preferată de managerii întreprinderilor în
virtutea aversiunii lor faţă de risc
• evită riscul unei capitalizări insuficiente şi al unei
crize de lichidităţi
• asigurarea oferă servicii în domeniul evaluării
riscului, al prevenirii şi al lichidării daunelor
• se poate antrena un efect de mediere fiscală

82. Lichidarea afacerii, falimentul
• Dizolvarea societății are drept consecință “deschiderea
procedurii de lichidare” (conform art. 233 din Legea 31/1990
privind societățile comerciale, republicată). “Dizolvarea are loc fără
lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societății sau în alte
cazuri prevăzute de lege.
• Lichidarea unei societăți comerciale constă dintr-un “ansamblu de
operații care, după dizolvarea societății, au ca obiect realizarea
elementelor de activ (transformarea activului în bani) și plata
creditorilor, în vederea partajului activului net rămas între asociați”.
• Valoarea de lichidare poate fi definită ca valoarea care se obține
din vânzarea forțată a întreprinderii, într-un termen limitat. Valoarea
de lichidare este de regulă mai scăzută decât valoarea de piață.

83. Întreprindere aflată în dificultate
Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi
restructurarea întreprinderilor în dificultate (JO C
242/01.10.2004):
(a) societatea cu răspundere limitată - în cazul în care mai mult de
jumătate din capitalul social a dispărut, peste un sfert din acest capital
fiind pierdut în ultimele 12 luni;
(b) societatea comercială în care cel puţin unii dintre asociaţi au
răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii – în cazul în care mai
mult de jumătate din capitalul propriu (aşa cum figurează în
contabilitatea societăţii) a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind
pierdut în ultimele 12 luni;
(c) indiferent de tipul societăţii comerciale în cauză - în cazul în care
îndeplineşte criteriile prevăzute de legislaţia naţională pentru a face
obiectul procedurilor colective de insolvenţă.

84. Vânzarea afacerii
Motive posibile ale proprietarilor de renunțare la
afacere:
• se retrag din activitate
• doresc să se bucure de avantajele materiale
obţinute în urma afacerii
• se decid să utilizeze profiturile obţinute pentru
deschiderea unei alte firme
• nu găsesc succesori calificaţi care să preia
responsabilităţile

85. Condiții de acceptare a înstrăinării
afacerii
• Întreprinzătorul a găsit cumpărătorul potrivit
care are acelaşi punct de vedere cu el faţă de
direcţia pe care trebuie să o imprime firmei
• Termenii vânzării sunt avantajoşi, preţul,
condiţiile de plată şi alte facilităţi acordate
angajaţilor îl vor determina să renunţe mai uşor
la firmă