2. Inteligenţa artificială este un termen tehnic
provenit din limba engleză Artificial
Intelligence, prescurtat AI, care desemnează un
domeniu de cercetare în cadrul informaticii. În
vorbirea curentă este un produs rezultat în urma
desfăşurării acestei activităţi. Definiţia cea mai
acceptată a inteligenţei artificiale a fost dată de
John McCarthy în 1955: “o maşină care se
comportă într-un mod care ar putea fi considerat
inteligent, dacă ar fi vorba de un om”.
O trăsătură des întâlnită
a inteligenţei artificiale este că
sistemul respectiv este capabil să
înveţe, cu sau chiar fără ajutoare
externe, cu scopul de a se
îmbunătăţi permanent.
3. Cuprinsul lucrării
1.1.De la inteligenţa naturală
la inteligenţa artificială
1.2 Domeniile care au contribuit la
fundamentarea inteligenţei artificiale
1.3 Rolul inteligenţei artificiale în întreprinderi
1.4 Avantajele şi
limitele inteligenţei artificiale
1.5. Robotul
4. 1.1.De la inteligenţa naturală la inteligenţa artificială
Inteligenta artificiala este un domeniu care retine din ce in ce mai
mult atentia economistilor, managerilor si celorlalte profesii,
deoarece sistemele bazate pe cunostinte, sistemele bazate pe
algoritmi genetici, sistemele fuzzy, sistemele hibride si sistemele
neuronale sunt sisteme de inteligenta artificiala pe cale de a
ocupa un loc din ce in ce mai important in viata lor profesionala.
5. Capacitatea de a invata, de a intelege, de a
sti, din experienta si de a se descurca in
situatii vechi si noi, aceasta "inteligenta"
insotita de colectarea informatiei, efectuarea
prelucrarilor, pregatirea alternativelor
decizionale si in final luarea deciziei este
acum in slujba managerilor de toate tipurile
si a celor economisti in mod special.
Stiintele economice si domeniul lor
(managementul, finantele, contabilitatea,
etc.) sunt in practica realizate din oameni cu
performante diferite care trebuie sa faca fata
sarcinilor nestructurate, nonliniare, dinamice
si stocastice, cu luarea in seama, simultan, a
aspectelor cantitative si calitative, in care
intervin intuitia, experienta si inteligenta,
notiuni vag definite, percepute cu
aproximatie si avand consecinte asupra
comportamentului in interactiunile cu mediul
intern si extern.
6. Dezvoltarea de masini care sa dispuna de trasaturi inteligente implica cele mai
variate stiinte si tehnologii: lingvistica, psihologia, filozofia, informatica, mecanica,
hidraulica, biologia si optica.
Inteligenta artificiala nu este prin ea insasi un domeniu comercial, ci este o stiinta
si o tehnologie bazate pe concepte si idei izvorate din cercetare, dar care nu pot
comercializate ca atare. Totusi, inteligenta artificiala ofera o fundamentare
stiintifica pentru mai multe tehnologii comerciale foarte profitabile: sisteme
inteligente de toate tipurile, roboti, senzori, calculatoare inteligente, instructori
(tutori) inteligenti, masini care recunosc forme, care vorbesc etc.
7. 1.2 Domeniile care au contribuit la fundamentarea
inteligenţei artificiale
Din punct de vedere istoric, calculatoarele
au avut de jucat si joaca un rol major in lumea
economica a intreprinderilor si afacerilor. Acest
rol se extinde o data cu tehnologiile informatice
reale din ce in ce mai performante.
Inceputul a fost marcat de sistemele de
prelucrare a datelor, s-a continuat cu sistemele
informative pentru management si cu sistemele
de sprijinire a deciziilor
Sistemele de prelucrare a datelor, asa-
zisele sisteme informative clasice, folosesc
proceduri predeterminate pentru manipularea
datelor, in privinta gestiunii imobilizarilor,
gestiunii personalului, gestiunii stocurilor etc. si
care implica, de fapt, prelucrarea de tranzactii.
Ele se utilizeaza ca instrumente care ajuta la
solutionarea problemelor in care intervine
prelucrarea datelor
Sistemele informative pentru management
au drept scop agregarea si selectarea datelor din
fisierele si bazele de date ale sistemelor
informative din intreprindere pentru a le da o
semnificatie informationala la iesire catre factorul
decizional.
8. Cand problemele cresc in complexitate,
sistemele informatice pentru management,
oricate modele ar contine, devin neadecvate mai
ales atunci cand beneficiarul acestora este un
manager fara experienta. Solutionarea
problemelor in asemenea situatii este posibila
cu ajutorul sistemelor de sprijinire a deciziei.
Sistemele de sprijinire a deciziei (Decision
Support Systems) sunt menite sa asiste
managerii, sa-i ajute la luarea deciziilor cele mai
eficiente. In final, managerul este acela care ia
decizia, dar sistemul permite folosirea
rationamentului asupra alternativelor sprijinind in
felul acesta procesul decizional.
Asemenea sisteme nu sunt destinate sa
genereze solutii sau recomandari, ci numai ajuta
managerii care intampina dificultati in
solutionarea problemelor. Trebuie facuta
observatia ca un numar important de domenii
ale managementului se afla in atentia
proiectantilor de sisteme de sprijinire a deciziilor
in vederea introducerii de caracteristici ale
inteligentei artificiale. Prelucrarea limbajului
natural si sistemele expert sunt de cel mai mare
interes intrucat intentia este de a se obtine
sisteme de sprijinire a deciziilor mai puternice si
mai usor de utilizat sub aspectul interfetei om-
calculator.
9. Trebuie observat totodata ca exista deja un mare numar de sectoare ale intreprinderii in
care inteligenta artificiala poate juca un rol major. Dintre acestea fabricatia este cel mai fertil.
Robotii deja s-au introdus impreuna cu tehnicile de recunoastere a formelor in celule flexibile
de fabricatie si liniile de asamblare periculoase pentru om.
Dar toate acestea constituie numai varful icebergului…
1.3 Rolul inteligenţei artificiale în întreprinderi
10. 1.4 Avantajele şi limitele inteligenţei artificiale
Unul din aspectele pozitive consta in faptul ca inteligenta artificiala poate
rezolva probleme complexe. Calculatoarele devin mai utile atunci cand tehnici ale
inteligentei artificiale sunt incorporate atat in echipamente, cat si in programe,
sarcinile se realizeaza mai eficace si la un cost mai mic. Unele probleme
nerezolvabile pot fi acum solutionate. Beneficiile posibile Sunt cresterea
productivitatii, achizitia expertizei si medii de lucru mai sigure pentru utilizatori.
11. In privinta aspectelor negative trebuie
retinut ca dezvoltarea produselor
program inteligente presupune mai
multe dificultati si costuri mai mari,
este mare consumatoare de timp si
implica invatarea mai multor medii de
programare si limbaje specifice. In
fapt, nu exista prea multe sisteme de
inteligenta artificiala comerciale. La
acestea se adauga lipsa personalului
instruit pentru a lucra in echipe la
dezvoltarea si implementarea
sistemelor inteligente.
12. Cu toate
acestea,
chiar daca
progresul va
fi mai incet,
este clar
deja ca
inteligenta
artificiala are
un impact
major
asupra
tehnologiei
informationa
le si acest
impact se va
amplifica in
toate
domeniile
aplicative
mentionate
mai sus,
precum si
asupra
altora inca
nebanuite.
13. 1.4 Robotul
Un robot este este un operator mecanic sau virtual, artificial. Robotul este un sistem
compus din mai multe elemente: mecanică, senzori şi actori precum şi un mecanism de
direcţionare.
Terminologie
Istorie
Robotică
Tipuri de roboţi
Dezvoltarea pe viitor
14. Terminologie
Sensul cuvântului s-a
schimbat de-alungul timpului.
Termenul robot (din cehă robot) a
fost utilizat de Josef Čapek şi Karel
Čapek în lucrările lor de science
fiction la începutul secolului 20.
Cuvântul robot este de origine
slavă şi se poate traduce prin:
muncă, clacă sau muncă silnică.
Karel Čapek a descris în piesa sa
R.U.R. din anul 1921 muncitori de
asemănare umană, care sunt
crescuţi în rezervoare. Čapek
foloseşte în lucrarea sa motivele
clasice de golem. Denumirea de
astăzi a creaturilor lui Čapek este
de android. Înaintea apariţiei
termenului de robot s-au utilizat de
expemplu în uzinele lui Stanisław
Lem termenii automat şi
semiautomat.
15. Istorie
Bazele roboţilor de azi stau mult mai
departe. Primele modele de maşini pot fi mai
degrabă numite automate (provenind din
grecescul automatos, care se mişcă singur).
Acestea nu puteau executa decât câte un
singur obiectiv, fiind constrânse de
construcţie.
Matematicianul grec Archytas a
construit, conform unor relatări, unul dintre
aceste prime automate: un porumbel
propulsat cu vapori, care putea zbura singur.
Acest porumbel cavernos din lemn era
umplut cu aer sub presiune. Acesta avea un
ventil care permitea deschiderea şi
închiderea printr-o contragreutate. Au urmat
multe modele dealungul secolelor. Unele
înlesneau munca iar altele deserveau la
amuzamentul oamenilor.
Cu descoperirea ceasului mecanic
din secolul XIV s-a deschis calea unor
posibilităţi noi şi complexe. Nu mult după
aceea au apărut primele maşini, care
semănau îndepărtat cu roboţii de azi. Posibil
era însă numai ca mişcările să urmeze una
după alta, fără să fie nevoie de intervenţia
manuală în acel sistem.
16. Anul 1956 este considerat ca anul
naşterii a robotului industrial. George
Devol a depus candidatura în acest an
în SUA pentru un patent pentru
"transferul programat de articole".
Câţiva ani după aceea a construit
împreună cu Joseph Engelberger
UNIMATE. Acest robot de cca. două
tone a fost mai întâi introdus în
montarea de iconoscoape pentru
televizoare, găsindu-şi apoi drumul în
industria automobilă. Programele
pentru acest robot au fost salvate sub
formă de comenzi direcţionate pentru
motoare pe un cilindru magnetic.
Din acest moment se introduc
roboţi industriali ca UNIMATE în multe
domenii ale producţiei fiind permanent
dezvoltaţi mai departe pentru a putea
face faţă cererilor complexe care li se
impun.
17. Robotica
Apariţia deasă a roboţilor în film şi literatură a atras atenţia ştiinţei asupra
acestui tip de maşini. Domeniul ştiinţific, care se ocupă de construcţia roboţilor se
numeşte robotică. Termenul a fost folosit pentru prima dată în 1942 de Isaac Asimov
în cartea sa, Runaround. Un domeniu general teoretic ştiinţific, care se ocupă de
roboţi, nu există. Acestea sunt mai ales subdomenii ale informaticii.
18. Tipuri de roboTI
Termenul de robot descrie un domeniu destul de vast, cauză din care
roboţii sunt sortaţi în multe categorii. Iată câteva din acestea:
19. Dezvoltare pe viitor
Nanorobotii sau nanobotii, sunt construiti din maşini moleculare. Până
în prezent, cercetătorii au produs cea mai mare parte a acestor sisteme
complexe, cum ar fi rulmenţi, senzori, şi motoare moleculare sintetice, dar si
roboti functionali.
Cercetătorii de asemenea, sper să fie capabil de a crea roboţi la fel de
mici ca virusuri sau bacterii, care ar putea efectua activităţi pe o scară mică.
Aplicaţiile posibile includ intervenţii chirurgicale micro (la nivel de celula),
fabricaţie, arme, curăţare la nivelul celulei etc. Unii oameni sustin că, dacă
vor exista nanobotii care ar putea sa se reproducă, oamenii ar fi expulzaţi
de pe Pământ, în timp ce alţii susţin că acest rezultat ipotetic este un
nonsens.