Comunicat de presa post eveniment - ziua elevului licean rom
Comunicat _evacuare romi - Coastei Cluj Napoca
1. Org. Amare Prhala - Fraţii Noştri
COMUNICAT CU PRIVIRE LA SITUAŢIA LOCUIRII
COMUNITĂŢILOR DE ROMI DIN ZONA PATA RÂT, MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
21.12.2010, Cluj-Napoca
Documentul de faţă este un document în lucru pe care îl punem la dispoziţia celor interesaţi de
situaţia evacuării familiilor nevoiaşe de romi din locuinţele lor actuale, şi a mutării lor forţate în zona
gropii de gunoi din Pata Rât a municipiului Cluj.
Într-un prim capitol, documentul face o scurtă prezentare a situaţiei familiilor de pe strada Coastei,
ele fiind primele vizate de mutările forţate administrate de autorităţile locale din Cluj; iar într-un al
doilea capitol documentul de faţă prezintă istoria acestui “proiect” local şi demersurile noastre
împotriva lui cu începere din martie 2010 (care nu au găsit sprijin în rândurile autorităţilor locale şi
centrale).
Menţionăm că în continuare documentăm cele întâmplate, adunând mărturii ale oamenilor şi căutând
suport în vederea stopării proiectului primăriei Cluj-Napoca “locuinţe sociale din Pata Rât.”
1. De pe strada Coastei, pe lângă groapa de gunoi din Pata Rât
În data de 14.12.2010, Consiliul Local al Municipiului Cluj a luat o Hotărâre privind strămutarea
romilor de pe strada Coastei în ceea ce se cheamă de către autorităţi “locuinţele sociale de pe Pata
Rât”. Casele de pe strada Coastei s-au aflat în zona pieţii Mărăşti, în spatele noii biblioteci judeţene
de pe calea Dorobanţilor, fiind înconjurate în ultima perioadă de o nouă zonă rezidenţială.
1
2. Până în momentul de faţă primăria a refuzat să facă publică decizia care, presupunem noi, stă la baza
evacuării, iar în declaraţiile sale de presă accentuează că nu este vorba despre evacuare, ci despre
mutare. Pe pagina de internet a primăriei, la capitolul Hotărâri ale Consiliului Local nu apare
hotărârea în cauză. În legătură cu această situaţie apare în schimb o Hotărâre din 14.12.2010 care
prevede montarea contoarelor de energie electrică şi a apometrelor la locuinţele sociale din Pata Rât.
Tot în aceeaşi zi, Consiliul Local mai emite Hotărârea privind concesionarea unui teren de pe strada
Dorobanţilor f.n., de 2300 metri pătraţi, în favoarea Consiliului Judeţean Cluj.
Cu ocazia şedinţei Consiliului Local din 14.12.2010 se discuta ca pe data de 15.12.2010 locuitorii
coloniei Coastei să fie notificaţi cu privire la mutarea lor preconizată pentru 16.12.2010. Până la ora
actuală noi nu am văzut astfel de notificări scrise, presupus a fi primite în prealabil de către cei
vizaţi. Conform mărturiei oamenilor unii dintre ei au fost chemaţi la primărie, unde au fost puşi să
semneze un document al cărui primă pagină nu au primit-o în momentul respectiv, astfel şi-au dat
seama unde urma să fie mutaţi doar după consumarea actului respectiv. Au fost şi cazuri în care
oamenii şi-au mai plătit chiria pe luna decembrie, sau contorul de energie electrică ce urma să fie
montat pe vechea lor adresă de pe strada Coastei. Unii, care au avut depuse cereri pentru locuinţe, au
crezut că vor fi mutaţi în aceste locuinţe noi, însă ulterior au putut citi în notificarea primăriei că dat
fiind faptul că acest lucru nu este posibil, ei vor fi mutaţi “deocamdată” în Pata Rât.
Ceea ce priveşte statutul familiilor de romi de pe strada Coastei, ei se încadrează în două mari
categorii: categoria celor care au avut contracte pe case, şi a celor care şi-au construit acolo barăci
sau chiar case cu mai multe camere fără autorizaţie, aşezarea lor acolo fiind în mod tacit acceptată de
către primărie.
În data de 16.12.2010, la ora şase dimineaţa, autorităţile locale, împreună cu poliţia comunitară şi cu
trupe de oameni mascaţi, însoţiţi de camioane, au intrat în comunitate pentru a evacua romii din
case. Reprezentanţii primăriei i-au pus pe romi să semneze că ei se mută de bună voie şi că le
eliberează contracte pentru imobile cu două camere, fără să specifice care este locaţia unde se află
ele. La un moment dat părea că vor fi mutaţi doar cei care au avut contracte pe casele de pe strada
Coastei, iar ceilalţi rămân sub cerul liber. Probabil datorită legii care interzice evacuarea în timp de
iarnă cu excepţia cazului în care se oferă un adăpost celor vizaţi, primăria a acceptat în mod tacit ca
toate familiile să se mute în cele 40 de apartamente ale “caselor modulare” de pe Pata Rât, sugerind
verbal să-şi facă barăci pe lângă casele construite. Astfel s-a recurs la o strategie de moment
practicată şi cu alte ocazii: aşezarea familiilor nevoiaşe, fără locuinţe, în anumite locaţii ale oraşului
a fost mai întâi acceptată de autorităţile locale, iar mai târziu, când interesele legate de terenuri s-au
schimbat, ea s-a definit drept “ilegală” de către acestea.
Pe strada Coastei la începuturi au primit repartizare din partea primăriei 17 familii de romi, numărul
lor în data evacuării ajungând la 56. Pe de o parte, numărul familiilor s-a extins în mod natural în
urma faptului că, copiii primei generaţii de locatari au devenit la rândul lor părinţi şi şi-au construit
adăposturi în aceeaşi zonă. Pe de altă parte, tot acolo s-au mai stabilit, cum ar veni ilegal, dar cu
acordul tacit al primăriei, alte noi familii. Condiţiile de locuire au fost îmbunătăţite de către locatari
în interiorul caselor, căci intervenţiile în exterior au fost interzise de către primărie. Majoritatea lor
erau angajaţi, iar copiii lor şcolarizaţi, plătindu-şi chiria până în ultima lună de şedere . În anul 2009
primăria a refuzat reînnoirea contractelor pentru aceste imobile.
2
3. Noile “locuinţe sociale”, sau “casele modulare”, unde locuitorii de pe strada Coastei au fost mutaţi
cu forţa şi sub ameninţări, sunt situate în zona Pata Rât a Clujului. Distanţa lor faţă de vechea groapă
de gunoi (actualmente astupată cu pământ, fiind locaţia mai multor familii de romi care s-au stabilit
acolo pentru că lucrează pe groapa de gunoi) este de circa 200 metri. La vreo 400 de metri de noile
case se află o fostă staţie de deşeuri a fabricii de medicamente Terapia, şi un pic mai încolo actuala
groapă de gunoi, ce urmează să fie închisă şi “ecologizată” sub presiunile Uniunii Europene.
Pe terenul obţinut de către primărie în urma unui schimb de terenuri cu compania de salubritate
Bratner Veres (precum arătăm în capitolul doi) deocamdată s-au construit 10 “case modulare”
aşezate în două şiruri paralele. Fiecare casă găzduieşte câte patru camere a 15, sau 19 metri pătraţi,
precum şi o baie comună la cele patru camere. Familiile au fost repartizate aleatoriu, în fiecare
cameră stau familii de câte 7-13 persoane, formate din câte trei generaţii. Casele au fost conectate la
energie electrică, precum şi la apă rece, dar nu au fost racordate la reţeaua de gaze naturale a
oraşului. În timp de iarnă friguroasă, familiile în primul rând vor trebuie să-şi improvizeze sobe de
încălzit pe lemne. În locuinţele lor vechi mulţi dintre ei au avut mobilier pentru mai multe camere,
acesta acum trebuie abandonat.
Distanţa de la transportul în comun este foarte mare, până la 10 km, copiii trebuie să traverseze calea
ferată ca să ajungă la cea mai apropiată linie de autobuz care să-i ducă mai aproape de şcolile din
oraş unde sunt înscrişi. Oamenilor le este teamă că nu vor mai putea asigura şcolarizarea copiilor, şi
că nu vor mai avea acces la locurile lor de muncă anterioare.
Neputând accepta modalitatea în care familiile de romi au fost evacuate din locuinţele lor vechi,
fiind expulzaţi într-una din cele mai izolate zone ale oraşului, şi observând încălcarea gravă a
normelor privind condiţiile de locuire, cerem factorilor de decizie să stopeze acest val de mutări
forţate. Dacă, în pofida atenţionărilor primite dinspre organizaţiile pentru drepturile omului, primăria
a dat totuşi curs acestui proiect, solicităm autorităţilor locale ca: pe termen scurt să ofere suport
familiilor nevoiaşe, cum ar fi lemne pentru foc şi un autobus pentru elevi şi adulţii angajaţi; pe
termen mediu să asigure racordarea la reţeaua de gaze naturale, să asfalteze strada şi să asigure
transportul în comun; iar pe termen lung să clarifice statutul acestor locuinţe şi dacă rămâne la a
defini ca şi locuinţe sociale, să respecte normele Uniunii Europene cu privire la condiţiile de locuire,
eventual să construiască noi locuinţe care respectă aceste norme, şi să aloce locuinţele actuale unor
familii fără copii.
2. Măsurile administrative ale primăriei municipiului Cluj-Napoca şi reacţiile societăţii
civile în perioada martie – septembrie 2010
La sfârşitul lunii martie 2010, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Attila László a
declarat presei că pentru a găsi o soluţie pentru cei circa 1500 de romi care locuiesc pe strada
Cantonului şi Coastei, precum şi în Pata Rât, liderii administraţiei locale iau în calcul zona din
aproprierea rampei de gunoi de la Pata Rât (http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/primaria-muta-
romii-de-la-pata-rat-cu-o-parcela-mai-incolo-77329/).
În Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1 din
25.03.2010 se arată „argumentele” în vederea „reamplasării persoanelor” din aceste zone, cum ar fi
nivelul de insalubritate foarte ridicat şi multe reclamaţii ale cetăţenilor din zonă.
3
4. Pe baza acestui Referat, Hotărârea nr. 127 din 30.03.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-
Napoca a aprobat efectuarea unor demersuri necesare identificării de terenuri în Zona Pata Rât “în
scopul mutării persoanelor care locuiesc ilegal pe str Cantonului şi str. Coastei”.
În 11.04.2010, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale din Cluj au demarat Petiţia
“Împotriva ghetoizării romilor din oraşul Cluj” adresată Consiliului Local şi Primăriei Municipiului
Cluj-Napoca, care în august 2010 avea 296 de semnături de sprijin,
(http://www.petitieonline.ro/petitie-p19395057.html).
Cauza “Împotriva ghetoizării romilor din oraşul Cluj” a fost lansată online pe 15.04.2010,
beneficiind în momentul de faţă de sprijinul a 826 de membrii din ţară şi din străinătate
(http://www.causes.com/causes/471269).
Organizaţiile civice implicate au constituit Comisia de negociere compusă din câţiva membrii ai lor
şi locuitori ai zonelor vizate. Comisia la rândul ei a demarat acţiunea întocmirii Tabelelor cu
semnăturile locatarilor de pe strada Cantonului, Coloniei Pata Rât, Dallas şi Groapa de Gunoi prin
care ei îşi exprimă dezacordul privind mutarea lor în zona Pata Rât, precum şi revendicarea de a fi
reprezentaţi prin Comisia de negociere la discuţiile pe această temă cu Primăria Municipiului şi
Consiliului Local.
În 14.04.2010 organizaţia Romani Criss din Bucureşti a adresat o Scrisoare Primăriei Municipiului
Cluj-Napoca, în care pe baza dreptului la informaţii publice se solicitau informaţii despre Hotărârea
127/30.03.2010.
În 15.04.2010 organizaţia Romani Criss din Bucureşti a adresat o Scrisoarea Primăriei Municipiului
Cluj-Napoca, în care cerea sprijinul acesteia pentru organizarea unei întâlniri pe această temă la
primărie cu o delegaţie care reprezintă locatarii din zonele afectate de mutarea preconizată. În lipsa
unui răspuns la scrisorile de mai sus, în 06.05.2010 Alianţa Civică a Romilor din România, Amare
Phrala, ENAR România, Fundaţia Desire şi Romani CRISS au lansat primăriei municipiului Cluj-
Napoca invitaţia de a participa la masa rotundă preconizată pe 12 mai 2010.
Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 197 din 11.05.2010 s-au demarat
procedurile schimbului de teren între Primărie şi S.C. Strict Press S.R.L., pe baza căruia societatea
din urmă a obţinut 300 mp pe strada Nădăşel în schimbul unui teren de 3000 mp în zona Pata Rât.
Conform invitaţiei lansate, în 12.05.2010 a fost organizată Masa rotundă “Comunitatea de romi din
Pata Rât şi dreptul la locuire” la care s-au înregistrat 31 de participanţi, printre ei reprezentanţi ai
Alianţei Civice a Romilor din România, Amare Phrala, ENAR România, Fundaţia Desire şi Romani
CRISS, precum şi ai primăriei municipiului Cluj-Napoca, inclusiv domnul vice-primar Attila László;
reprezentanţi ai altor organizaţii civice locale (Asociaţia pentru Emanciparea Femeilor Rome,
Asociaţia Voluntară “Castel Banffy”, Fundaţia Pro Roma); reprezentanţi ai comunităţilor de romi de
pe strada Cantonului şi zona Pata Rât. La eveniment domnul vice-primar a exprimat deschiderea
primăriei către încheierea unui protocol cu societatea civilă în vederea soluţionării adecvate a
situaţiei locative a romilor din zonele afectate, şi a preluat de la organizatori mapa cu documentele
legate de măsurile preconizate de primărie şi acţiunile organizaţiilor neguvernamentale. Evenimentul
a fost filmat de către organizatori.
4
5. În 20.05.2010 domnul Pavel Doghi, preşedintele organizaţiei Amare Prhala şi doamna Eniko Vincze,
preşedinta Fundaţiei Desire au fost primiţi în audienţă la domnul vice-primar Attila László, şi în
numele Comisie de negociere care reprezintă locatarii de pe strada Cantonului şi Pata Rât au depus
propunerea pentru Protocolul de colaborare ale cărui obiect, conform Capitolului II urmau să fie
următoarele:
Art. 1. Identificarea unor soluţii care să evite segregarea rezidenţială şi să asigure dreptul
la locuire adecvată ale familiilor de romi afectate de planul de relocare a lor de pe strada
Cantonului şi zona Pata Rât în apropierea rampei de gunoi, plan consacrat prin Referatul
Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr.
64778/451.1/25.03.2010, precum şi prin Hotărârile 127/30.03.2010 şi 197/11.05.2010 ale
Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca.
Art. 2. Găsirea unor soluţii care să fie în conformitate cu legislaţia internaţională cu privire
la o locuinţă adecvată, stabilită de către Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi
Culturale al Naţiunilor Unite (ICESR) prin Comentariul General nr. 4 care defineşte şapte
criterii minimale ce trebuie îndeplinite pentru ca o locuinţă să fie considerată adecvată,
precum şi de către reglementările internaţionale şi naţionale cu privire la obligativitatea
menţinerii unei distanţe sigure între o zonă rezidenţială şi o sursă de poluare.
Prin Scrisoarea Nr. 111351/803/ din 12.07.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca,
Direcţia de asistenţă socială şi medicală semnată de primarul Sorin Apostu şi de director executiv
Aurel Moraru, primăria a refuzat încheierea acestui protocol de colaborare.
Preşedintele Amare Prhala, în numele Comisiei de negociere a depus răspunsul său la scrisoarea
primăriei pe 27.08.2010, în care a arătat că prin răspunsul său primăria nu a reflectat asupra
problemelor legate de mutarea familiilor de romi în zona Pata Rât; a desconsiderat eforturile
comunităţilor şi societăţii civile de a se implica activ în soluţionarea situaţiei; nu a făcut referire la
nicio hotărâre a consiliului local pe baza căreia a luat decizia refuzului privind protocolul de
colaborare propus; argumentul în defavoarea acestui protocol a fost cel al existenţei Grupului de
Lucru Mixt pe lângă prefectura judeţului Cluj care însă în momentul de faţă nu mai are cadru legal
de funcţionare.
În 17.09.2010 subsemnaţii au depus la mai multe instituţii locale şi centrale (cum ar fi Primăria şi
Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Instituţia Prefectului Judeţului Cluj, Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale, şi Preşedinţia României) Referatul de constatare cu privire la situaţia
locuirii a comunităţilor de romi din zona Pata Rât, în care au repetat istoricul măsurilor
administrative ale primăriei municipiului Cluj-Napoca cu privire la mutarea familiilor de romi de pe
Cantonului şi Coastei în zona Pata Rât, respectiv argumentele aduse împotriva acestui proiect,
precum şi propunerile societăţii civile (cele din urmă fiind redate mai jos).
5
6. ARGUMENTE ÎMPOTRIVA MUTĂRII FAMILIILOR DE ROMI ÎN ZONA PATA RÂT
♦ Mutarea familiilor de romi din cele trei zone într-una singură înseamnă acutizarea segregării
rezidenţiale prin decizii administrative.
♦ Argumentele aduse mutării acestor familii de romi în Referatul Direcţiei Patrimoniului
Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1/25.03.2010 (nivelul de insalubritate foarte
ridicat şi multe reclamaţii ale cetăţenilor din zonă) pe baza căruia s-a adus Hotărârea Consiliului
Local al Municipiului Cluj-Napoca 127/30.03.2010, nu sunt acceptabile: pentru insalubritate
Primăria poate amenda cel mult proprietarul terenului, iar argumentul reclamaţiilor care ar putea
eventual exista împotriva unor familii trebuie analizat în detaliu în fiecare caz şi nicidecum nu poate
justifica evacuarea tuturor familiilor de pe acele străzi.
♦ Această mutare duce la ghetoizare etnică, fiind o manifestare a discriminării instituţionale şi
astfel o gravă violare a drepturilor omului, având drept consecinţă perpetuarea şi cronicizarea
excluziunii socio-economice şi ne-recunoaşterii romilor ca parte integrantă a Clujului.
♦ Mutarea în zona Pata Rât a familiilor de romi afectate de Hotărârea Consiliului Local contravine
politicilor de integrare şi incluziune a romilor pe care Guvernul României le-a asumat în ultimele
două decenii.
♦ Mutarea acestor familii în zona Pata Rât nu va rezolva, din contra, va agrava problemele lor
social-economice, implicând, printre altele, următoarele pericole:
o terenul toxic de pe rampa de gunoi periclitează sănătatea oamenilor;
o marginalizarea acestei comunităţi la periferia oraşului îngreunează şi mai mult
accesul său la transport public şi la toate serviciile publice de calitate;
o izolarea unei comunităţi compuse din circa 2000 de persoane de restul oraşului:
creşte stigmatizarea acestei comunităţi;
face imposibilă accesul la educaţia şcolară şi la locuri de muncă decente;
creşte riscul unor fenomene de infracţionalitate.
♦ Planul de relocare a familiilor în zona rampei de gunoi contravine Declaraţiei internaţionale a
drepturilor omului şi mediului adoptată la Geneva în 1994 care precizează printre altele că acestea
includ şi dreptul la condiţii de locuit într-un mediu sănătos, nepoluat, şi nedegradat de activităţi care
pot afecta sănătatea şi bunăstarea oamenilor, precum şi Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 536 din
23 iunie 2007, care la articolul 11 arată că distanţa minimă de protecţie sanitară, recomandată între
zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri sanitare este de 1000 de metri.
♦ Cele două Hotărâri ale Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca (127/30.03.2010 şi
197/11.05.2010) denotă faptul că Primăria a început demersurile preliminare mutării familiilor de
romi în cauză fără să analizeze pericolul la care ele sunt supuse datorită relocării lor într-o locaţie
îndepărtată de zonele populate ale oraşului lângă groapa de gunoi care este o sursă de poluare, şi
fără să aibă o strategie cu privire la protejarea securităţii posesiei locuinţelor, la disponibilitatea
serviciilor şi infrastructurii, sau la asigurarea accesibilităţii şi locuibilităţii.
♦ Aceste Hotărâri contravin bunelor practici şi datorită faptului că familiile în cauză nu au fost şi nu
sunt consultate în legătură cu mutarea lor, în timp ce, de-a lungul ultimului deceniu, multe dintre ele
au fost relocate pe străzile respective de către Primărie, fiind în evidenţa Primăriei, beneficiind de
6
7. căsuţe construite acolo de organizaţii de caritate cu acordul Primăriei, lucru care dovedeşte că ele nu
stau acolo ilegal.
♦ Soluţiile identificate pentru familiile în cauză trebuie să fie acceptabile în lumina legislaţiei
internaţionale cu privire la o locuinţă adecvată, stabilită de către Comitetul pentru Drepturi
Economice, Sociale şi Culturale al Naţiunilor Unite (ICESR) prin Comentariul General nr. 4 care
stabileşte şapte criterii minimale ce trebuie îndeplinite pentru ca o locuinţă să fie considerată
adecvată.
♦ Conform Recomandării (2005) 4 al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către Statele
Membre privind îmbunătăţirea condiţiilor de locuire ale romilor în Europa, autorităţile publice sunt
chemate să contribuie la integrarea romilor şi în acest domeniu prin aplicarea unor măsuri
afirmative; în acest spirit Primăria ar trebui să redefinească criteriile de selecţie în vederea obţinerii
unor locuinţe sociale, criterii care – aşa cum sunt ele definite în Hotărârea Consiliului Local al
Municipiului Cluj-Napoca 116/30.03.2010 – exclud şansa categoriilor defavorizate de a avea acces
la astfel de locuinţe.
MĂSURI PROPUSE DE CĂTRE SOCIETATEA CIVILĂ
Pentru a identifica şi implementa soluţii acceptabile în raport cu situaţia locativă a romilor din zona
Pata Rât (inclusiv strada Cantonului), Comisia de negociere propune următoarele Primăriei
municipiului Cluj-Napoca:
a) să elaboreze o strategie amplă şi un plan de măsuri concrete cu termene precise, fără de care
să nu înceapă proiectele sale de relocare a familiilor de romi;
b) să nu dea curs proiectului de relocare a familiilor de romi de pe strada Cantonului în zona
Pata Rât care este o sursă de poluare (neapărat necesitând avizul privind mediul din punctul
de vedere al impactului său asupra sănătăţii), şi este izolată de restul oraşului;
c) să analizeze posibilitatea mutării familiilor în cauză pe terenurile pe care primăria le-ar fi
oferit în schimb proprietarilor de terenuri în zona Pata Rât;
d) oriunde ar reloca familiile de romi în cauză, să-şi asume responsabilitatea cu privire la
protejarea securităţii posesiei locuinţelor, la disponibilitatea serviciilor şi infrastructurii, la
asigurarea accesibilităţii şi locuibilităţii, şi la garantarea unor condiţii de mediu care să nu
pericliteze sănătatea oamenilor;
e) să găsească soluţii privind locuirea care să elimine segregarea rezidenţială, de exemplu prin
dispersarea familiilor în cauză în diferitele zone locuite ale oraşului;
f) să includă în Planul urbanistic al oraşului şi să implementeze un plan al desegregării
rezidenţiale;
g) să reanalizeze criteriile de alocare a locuinţelor sociale în aşa fel încât ele, ca o măsură
afirmativă, să faciliteze accesul categoriilor defavorizate la astfel de locuinţe;
h) să accepte parteneriate cu organizaţiile civice implicate şi cu Comisia de negociere care
reprezintă interesele familiilor de romi vizate de relocare, în vederea:
7
8. o informării familiilor vizate despre toate propunerile de hotărâre ale primăriei privind
relocarea romilor de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât, precum şi cu privire la
fazele de avizare ale proiectelor deja demarate;
o studierii practicilor bune în rezolvarea situaţiei locative ale romilor din diferite ţări
europene;
o elaborării unei strategii şi a unui plan de măsuri privind relocarea familiilor de romi
de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât în diferite zone locuite ale oraşului;
o atragerii unor fonduri europene dedicate soluţionării problemelor locative ale romilor,
utilizând noua oportunitate creată prin adoptarea de către Parlamentul European a
propunerii Comisiei Europene de a utiliza Fondul european de dezvoltare regională
pentru astfel de intervenţii;
o implicării unor organizaţii cu experienţă în domeniul construcţiei de locuinţe pentru
categorii dezavantajate, care la rândul lor vor implica persoanele/familiile vizate în
construcţia de locuinţe;
o elaborării unor proiecte multi-sectoriale care să susţină familiile în cauză nu doar în
rezolvarea problemelor lor locative, ci şi cele legate de accesul la educaţie şcolară şi
la locuri de muncă decente.
Comisia de negociere cere sprijinul primăriei municipiului Cluj-Napoca, prefecturii
judeţului Cluj şi a guvernului României în vederea implementării acestor propuneri.
PAVEL DOGHI, Prof. univ. dr. ENIKŐ VINCZE
Preşedinte Amare Prhala - Fraţii Noştri Preşedinte Fundaţia Desire
Contact:
str. Şcolii nr.7, Cluj-Napoca 400230
E-mail: paveldoghi@yahoo.com
amareprhala@cliknet.ro
Telefon mobil: 0743492165
Telefon/fax: 0264-484604
8