SlideShare a Scribd company logo
1 of 48
Download to read offline
E UD RII GÞ EA NU ÞT ÃIS
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ
SUNT PROTEJAT
Noi te informãm - Tu poþi preveni !
pagina 1
Introducere Planul de
urgenþã
Rucsacul de urgenþã Cum anunþãm
o urgenþã
Avertizãrile meteo ºi hidro
Alarmarea
populaþiei
Cutremurul Inundaþia Alunecarea de teren Muniþiile
neexplodate
Canicula Sezonul rece FurtunileFurtunile Evacuarea în situaþii
de urgenþã
Planul de evacuare din
locuinþã
pagina 2 pagina 4
Incendiul
pagina 6
pagina 9 pagina 17 pagina 23 pagina 31
pagina 34 pagina 37 pagina 40 pagina 42
pagina 43
pagina 28
pagina 5
pagina 8
CUPRINS
1
SITUAÞII DE URGENÞÃ
Situaþie de urgenþã - eveniment excepþional, cu caracter nonmilitar, care ameninþã viaþa sau sãnãtatea persoanei,
mediul înconjurator, valorile materiale ºi culturale, iar pentru restabilirea stãrii de normalitate sunt necesare adoptarea
demãsuriºiacþiuniurgente,alocarea de resurse specializate ºimanagementul unitar alforþelor ºimijloacelorimplicate.
Hazardul - un potenþial eveniment fizic, fenomen sau activitate umanã care poate cauza pierderi de vieþi omeneºti
sauvãtãmãricorporale,distrugerea proprietãþii, pierderi economice ºiafectareamediuluiînconjurãtor.
Riscul - combinaþia între probabilitatea producerii unui eveniment (hazard) ºi consecinþele negative ale acestuia
asuprauneisocietãþisau comunitãþi.
Peteritoriul Românieisepotîntâlniurmãtoarele tipuri de risc,generatoare desituaþii deurgenþã:
A. RISCURI NATURALE:
1. Fenomene meteo periculoase
 Furtuni
 Inundaþii
 Tornade
 Secetã
 Îngheþ
2. Incendii de pãdure
3. Fenomene distructive de origine geologicã
 alunecãri de teren
 cutremure de pãmânt
B. RISCURI TEHNOLOGICE:
1. Accidente, avarii, explozii ºi incendii produse în:
 Industrie
 Transport ºi depozitare produse periculoase
 Transporturi
 Nuclear
2. Poluare ape
3. Prãbuºiri de construcþii, instalaþii sau amenajãri
4. Eºecul utilitãþilor publice
5. Cãderi de obiecte din atmosferã sau cosmos
6. Muniþie neexplodatã
C. RISCURI BIOLOGICE:
1. Epidemii; 2. Epizootii/zoonoze
PREGÃTIREA PERSONALÃ: Planul de urgenþã al familiei
2
Situaþiile de urgenþã se pot produce oricând, oriunde ºi fãrã un avertisment, de aceea este necesar sã fim permanent
pregãtiþi sãneprotejãmpe noi ºifamiliile noastre.
La momentul producerii unei situaþii de urgenþã este posibil sã nu fim împreunã cu familia. De aceea, este important
sã planifici din timp toate acþiunile ce trebuie întreprinse în acest caz. Modalitatea în care vei ajunge într-un loc sigur, cum
veilualegãturacumembriifamiliei,cumvãreuniþiºiceea ce trebuie fãcut în acele momente.
Planul familiei în situaþii de urgenþã reprezintã un proiect prin care fiecare membru al familiei învaþã ce sã facã
acasã, la ºcoalã, la serviciu sau în orice alt loc s-ar afla, atunci când membrii familiei sunt separaþi unul de celãlalt în
momentulproducerii unei situaþii de urgenþã.
Unplandefamilieconþine detalii cu privire la:
 Numerede telefon utile:112(numãrulunicde urgenþã), alte numere de care aiputea aveanevoie.
 O persoanã de contact: o rudã, un prieten din altã localitate. Toþi membrii familiei vor suna aceastã persoanã de
legãturã pentru a anunþa dacã sunt în regulã ºi pentru a afla veºti unii despre alþii. De obicei, în cazul unui
cutremur, liniile urbane sunt mult mai solicitate decât cele interurbane ºi pot apãrea dificultãþi când încerci sã
suni opersoanadinaceeaºilocalitate.
 Locul de întâlnire cu ceilalþi membri ai familiei, dacã nu sunteþi împreunã în momentul producerii situaþiei de
urgenþã. Acest loc trebuie sã fie ales într-un spaþiu deschis, cum ar fi un parc, o parcare sau un stadion. Locul de
întâlnire pentru cazuriledeurgenþã ceimplicã incendii, în faþa locuinþei saulaunvecin.
 Lucrurile/articolele destrictãnecesitateîn caz de evacuare, care sã fie incluse în rucsaculdeurgenþã.
PLAN DE URGENÞÃ AL FAMILIEI . . . . . . . . . . .
Planul trebuie cunoscut de toþi membrii familiei !
2. MEMBRII FAMILIEI Numãr telefon
3. În cazul producerii unei situaþii de urgenþã, atunci când nu ne putem
întoarce acasã sau nu ne putem contacta, ne vom întâlni sau vom lãsa
mesajla:
B. Nume
Date contact
1. ADRESA
4. PERSOANA RESPONSABILÃ DE ADUCEREA COPIILOR DE LA ªCOALÃ:
5. PERSOANA RESPONSABILÃ DE ÎMPROSPÃTAREA PERIODICÃ A
REZERVEI DE URGENÞÃ (APÃ ªI ALIMENTE):
6. REZERVA DE URGENÞÃ SE AFLÃ DEPOZITATÃ ÎN
7. FRECVENÞELE PE CARE EMIT POSTURILE NAÞIONALE RADIO-TV
(POSTURI CE TREBUIE URMÃRITE ÎN CAZ DE URGENÞÃ)
Radio TV
A. Nume
Date contact
8. VECINI/RUDE/CUNOªTINÞE CARE:
AU NEVOIE DE AJUTORUL NOSTRU: NE POT AJUTA:
Nume: Nume:
Adresa: Adresa:
Telefon: Telefon:
9.TELEFOANE DE URGENÞÃ
Dispecerat unic urgenþe:
Spitalul local:
Distribuitor electricitate:
Distribuitor apã:
Distribuitor gaze:
Electrician:
Instalator:
Primãria:
112
4
Rucsacul de urgenþã, reprezintã de fapt o rezervã necesarã pentru câteva zile, dupã producerea unei situaþii de
urgenþã. Conþinutul rezervei se pãstreazã într-o geantã sau un rucsac încãpãtor. În situaþia producerii unui cutremur
major utilitãþile publice: electricitate, apã, gaze pot fi afectate pentru o perioadã de câteva zile. Astfel, nu vom beneficia de
energie electricã,nuvomputea gãti alimentele ºinu vomavea apã larobinet. Rucsaculdeurgenþã trebuie sãconþinã:
PREGÃTIREA PERSONALÃ: Rucsacul de urgenþã
 APÃ POTABILÃ: asiguraþi pentru fiecare persoanã câte doi litri pe zi. Depozitaþi apa într-un loc rece, întunecos ºi
înlocuiþi-o lafiecare 6 luni.
 HRANÃ: alimente compacte ºi uºoare care nu necesitã preparare, cum ar fi: cutii de conserve, alimente deshidratate,
batoane energizante, biscuiþi de secarã, precum ºi alimente pentru nevoi speciale: mâncare pentru bebeluºi, lapte
etc..
 TRUSÃDEPRIMAJUTORcaresãconþinã:medicamentele personale ,analgezice, antiseptice.
 APARATE UTILE: aparat radio cu baterii de schimb,
lanternã, un fluier (semnalul convenþional în caz de
urgenþã este de fluierãturi scurte).
 ARTICOLE DE IGIENÃ: hârtie igienicã, ºerveþele umede,
batiste de hârtie, sãpun, pastã ºi periuþã de dinþi,
pieptene, sacimenajerietc..
Rucsacul de urgenþã trebuie amplasat într-un loc
accesibil, cunoscut de toþi membrii familiei, cât mai
aproape de ieºire, pentru a putea fi uºor luat în cazul unei
evacuãri.
Momentele în care suntem confruntaþi cu o situaþie ce ne pune în pericol viaþa sau bunurile sunt întotdeauna
tensionante iar de modul cum acþionãm poate depinde viaþa noastrã, a familiei sau a altor persoane. Cui trebuie sã ne
adresãmºicetrebuie sãcomunicãm ?
Pentru orice urgenþã pe teritoriul României, se apeleazã Sistemul Naþional unic pentru
apeluri de urgenþã 112. Astfel, când apelãm numãrul de telefon 112 (acesta este gratuit
indiferent de operatorul de telefonie) trebuie sã comunicãm operatorului urmãtoarele
informaþii:
 Ce urgenþã avem ? Unde este urgenþa ? Unde ne aflãm? De la ce numãr de telefon
sunãm? Careeste numele nostru ?
Dupã furnizarea acestor date trebuie sã rãmâneþi la telefon pentru a fi puºi în
legãturã custructura abilitatã sã intervinãºipentru a primi eventuale recomandãri.
Dacã legãtura cu numãrul 112 se întrerupe, trebuie sã apelaþi din nou. Rãmâneþi calmi
ºirãspundeþi latoate întrebãrile;nuînchideþi pânã când nu vise spune acestlucru.
ÎNVÃÞAÞI COPIII SÃ APELEZE 1-1-2
Întotdeauna spuneþi-le sã formeze 1-1-2, dar niciodatã sã nu vã referiþi la acest numãr
de urgenþã ca "1-12" sau "11-2". Pe tastatura telefonului nu existã ca numere/simboluri 11 sau 12 iar copilul poate
deveni confuz în procesul formãrii numãrului.
Învãþaþi-vã copiii adresa de acasãsauoricealtãadresãcarele-arputeafideajutor.
UNDE ªI CUM ANUNÞÃM O SITUAÞIE DE URGENÞÃ ?
5
AVERTIZÃRILE METEOROLOGICE ªI HIDROLOGICE
În ultimii ani, specialiºtii în meteorologie ºi hidrologie, cu ajutorul mijloacelor tehnice avansate au posibilitatea
prognozãrii fenomenelor meteo ºi hidrologice cu o perioadã de timp înaintea producerii acestora. Informaþiile ajung la
autoritãþi ºi cetãþeni prin intermediul atenþionãrilor ºi avertizãrilor pe coduri de culori. Astfel, informaþiile difuzate conþin
hãrþipecareapar colorate anumite judeþe sauzone. Cesemnificãacesteculori?
a)vântputernic;
b)ploiimportante cantitativ
c)descãrcãrielectriceºigrindinã;
d)ninsoriabundente;
e)viscol;
f)temperaturi minimeextreme;
g)temperaturi maximeextreme;
h)polei;
6
Codul galben este asociat atenþionãrilor meteorologice. Codul portocaliu ºi codul roºu se asociazã avertizãrilor
meteorologice.
Fenomenelemeteorologice carefacobiectul atenþionãrilor ºiavertizãrilor meteorologice sunt:
Cod verde
Cod galben
Cod portocaliu
Cod roºu
nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.
fenomene meteorologice temporar periculoase pentru anumite activitãþi, dar altfel sunt obiºnuite
pentru perioada respectivã sau zona specificatã.
fenomene meteorologice periculoase, de intensitate mare.
fenomene meteorologice periculoase, de intensitate foarte mare ºi cu efecte dezastruoase.
ATENÞIONÃRILEªIAVERTIZÃRILEHIDROLOGICE
Acesteasuntînsoþite de un cod de culori, atribuit dupãcumurmeazã:
7
Cod galben
Cod portocaliu
Cod roºu
fenomene hidrologice temporar periculoase pentru anumite activitãþi.
fenomene hidrologice periculoase, cu efecte dezastruoase ºi ameninþare potenþialã asupra vieþii
ºi bunurilor.
Codul galben este asociat atenþionãrilor hidrologice. Codul portocaliu ºi codul roºu se asociazã avertizãrilor
hidrologice.
Fenomenelehidrologice carefac obiectul atenþionãrilor ºiaavertizãrilor hidrologice sunt:
a) creºteriînsemnatedeniveluriºidebite(inundaþii/viituri);
b) creºteri artificiale de niveluri datorate evoluþiei fenomenelor din timpul iernii (curgeri de sloiuri, poduri de gheaþã,
blocajede gheþuri (zãpoare));
c) fenomene hidrologice periculoase imediate (scurgeri importante pe versanþi, torenþi, pârâuri, râuri mici, inclusiv pe
râurinecadastrate).
fenomene hidrologice periculoase, cu un grad de intensitate mare, care pot produce pagube sociale
ºieconomice însemnate.
ALARMAREA POPULAÞIEI
8
În situaþii de iminenþã a producerii unor dezastre sau a unui atac aerian autoritãþile administraþiei publice centrale sau
localealarmeazãpopulaþia prin intermediul mijloacelor dealarmare.
Semnalele acutice de alarmare a populaþiei, instituþiilor publice ºi operatorilor economici sunt: alarmã aerianã,
alarmã la dezastre, prealarmã aerianã ºi încetarea alarmei. Durata fiecãrui semnal de alarmare este de douã minute
pentru toate mijloacelede alarmare,cu excepþia sirenelor cu aercomprimatlacaredurata estedeunminut.
ALARMÃ LA DEZASTRE ► 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele.
Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu
pauzãde5secunde între ele.
ALARMÃ AERIANÃ ►15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauzã de 4 secunde între ele. Pentru
sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauzã de
2secundeîntreele.
PREALARMÃ AERIANÃ ► 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauzã de 12 secunde între ele.
Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu
pauzãde6secunde între ele.
ÎNCETAREA ALARMEI ►un sunet continuu, de aceeaºi intensitate, cu durata de 2 minute.
Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaºi
intensitate, cudurata de 1 minut.
INCENDIUL
9
Anual în România se produc peste 15.000 de incendii.
Mai mult de 50% dintre acestea sunt evenimente produse la
locuinþele ºi anexele gospodãreºti. Pe lângã pagubele
imense produse, în fiecare an circa 700 de persoane devin
victime ale incendiilor,dintre care peste 200 decedeazã.
Un moment de neatenþie în bucãtãrie, o improvizaþie la
instalaþia electricã sau la cea de gaze, o sobã defectã sau un
coº de fum necurãþat periodic îþi pot pune în pericol viaþa ºi
locuinþa.
Celemaimulteincendii lalocuinþe sunt cauzate de:
 instalaþiile ºi aparatele electrice utilizate cu defecþiuni
sauimprovizaþii;
 mijloacele de încãlzire, instalaþiile de gaze ºi coºurile de
fumexploatate necorespunzãtor;
 fumatul ºi focul deschis efectuate fãrã respectarea
normelordeprevenire.
Incendiile la locuinþe pot fi prevenite în marea
majoritate acazurilor.
Incendiu - ardere autoîntreþinutã, care se desfãºoarã fãrã
control în timp ºi spaþiu, care produce pierderi de vieþi
omeneºti ºi/sau pagube materiale ºi care necesitã o
intervenþie organizatã în scopul întreruperii procesului
de ardere.
10
 Lucrãrile de întreþinere, revizii ºi reparaþii la instalaþiile ºi aparatele electrice se executã
numai decãtre personalcalificatºiautorizat.
 Este interzisã exploatarea instalaþiilor electrice cu improvizaþii, precum ºi folosirea
lãmpilor mobileoriportative, alimentateprincordoane improvizate ºi/sau uzate.
 Siguranþele electrice arse se înlocuiesc numai cu altele calibrate, cu aceleaºi caracteristici
tehnice.
 Aparatele electrice sub tensiune trebuie supravegheate permanent ºi nu se lasã la
îndemâna copiilor.
SEINTERZICE:
 utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor, întrerupãtoarelor,
dispozitivelor deprotecþie cu defecþiuni sau cu improvizaþii;
 suprasolicitarea reþeleielectriceprinfolosirea simultanã amaimultor receptori;
 nesupravegherea aparatelor electrice sub tensiune, cum sunt: fier de cãlcat, reºou,
radiator ºialteleasemenea;
 folosirea legãturilor provizorii prin introducerea conductorilor fãrãºtecher,directînprize;
 utilizarea reºourilor, aparatelor de cãlcat, aerotermelor electrice improvizate ºi fãrã
asigurarea mãsurilor de izolare faþã de materialele ºi elementele combustibile din spaþiul
sau dinîncãperearespectivã;
 manevrarea aparatelor electrice cu mâinile ude ºi tragerea directã de cablu (conductor)
pentru debranºarealor.
Reguli de prevenire: Instalaþiile ºi aparatele electrice
11
Reguli de prevenire: Mijloacele de încãlzire
 Înainte de utilizare, sobele trebuie verificate, reparate, curãþate pentru a fi folosite numai în
perfectãstaredefuncþionare.
 Depozitarea/amplasarea materialelor combustibile se face la o distanþã mai mare de un
metru faþã de sobele fãrã acumulare de cãldurã ºi de 0,50 m la sobele cu acumulare de
cãldurã.
 În faþa uºiþei de alimentare a sobei, pardoseala combustibilã se protejeazã cu tavã/tablã
metalicãavânddimensiunile deminim0,70× 0,50 m.
 În timpul funcþionãrii sobelor care utilizeazã combustibil solid, uºiþele focarului ºi
cenuºarului trebuiemenþinute închise ºinezãvorâte.
 Cenuºa rezultatã se evacueazã periodic într-un loc stabilit ºi amenajat în acest scop, fãrã
pericoldeincendiu ºinumai dupã cesesting complet resturiledejar.
SEINTERZICE:
 amplasarea produselor, materialelor ºi substanþelor combustibile în apropiere de sursele
decãldurã;
 folosirea sobelor ºi a altor mijloace de încãlzire defecte, cu improvizaþii, supraalimentate cu
combustibili sau nesupravegheate, precum ºi aprinderea focului utilizându-se lichide
inflamabile;
 utilizarea sobelor fãrã uºiþe la focare ºi cenuºare, defecte sau izolate necorespunzãtor faþã
deelementelecombustibile aleclãdirilor;
12
Reguli de prevenire: Instalaþiile de gaze
 Responsabilitatea întreþinerii, exploatãrii ºi reparãrii instalaþiei de utilizare a gazelor naturale revine clientului
(consumatorului).
 Verificarea instalaþiei de gaze este obligatorie ºi se se efectueazã de firme autorizate de A.N.R.E., la un interval de
maximum2 ani.
 Revizia instalaþiei de gaze este obligatorie ºi se efectueazã la un interval de maxim 10 ani ºi în situaþia neutilizãrii
instalaþiei pe operioadãmaimarede6lunisaudupãorice eveniment care poate afecta instalaþia degaze.
Atenþie ! În cazul în care sesizaþi scãpãri de gaze (miros specific) într-o încãpere, clãdire sau în mediul înconjurãtor
sevorevacua rapid toate persoanele ºise vor lua urmãtoarele mãsuri:
 seîntrerupe imediat alimentareacugazeºienergieelectricãaimobilului de lavana principalã(dacã este posibil);
 sedeschid imediat uºile ºiferestrelepentru aerisireaspaþiului;
 seopresc toate focuriledelaaparaturacasnicãdepreparare ahranei sau de încãlzire;
 nu seutilizeazã instalaþiaelectricã,chibrituri,brichete sau alte surse de aprindere;
 din exteriorul clãdirii,seanunþã câtmairapidposibil distribuitorul local de gaze naturale.
13
Reguli de prevenire: Coºurile de fum
SITUAÞIIDEURGENÞÃ-INCENDIUL
 Coºurile de fum trebuie sã fie amplasate astfel încât prin poziþia lor sã asigure evacuarea
completã a fumului sau a gazelor de ardere, sã nu prezinte pericol de incendiu ºi sã permitã
curãþarea în condiþii optime.
 Pentru inspecþia ºi curãþarea coºului de fum se va monta obligatoriu la baza acestuia o uºiþã
metalicãdublã, etanºã ºitermorezistentã.
 Zidãria ºi tencuiala coºurilor vor fi verificate periodic ºi bine întreþinute, astfel ca sã se evite
orice crãpãturã ce ar permite evacuarea gazelor fierbinþi, a fumului sau a scânteilor în
încãperi sau poduri.
 Coºurile de fum trebuie izolate termic faþã de elementele combustibile ale acoperiºului
(grinzi,asterealãºialteleasemenea).
SEINTERZICE:
 racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum pentru focare alimentate cu altfel
decombustibil (lemn,pãcurã,cãrbuneetc.);
 încastrarea în pereþii coºurilor de fum a elementelor combustibile din lemn din planºee ºi
acoperiºuri;
 montareadeclapete(ºibere)saucapace de obturare în canale sau racorduri;
Atenþie ! Verificarea, repararea, izolarea termicã ºi curãþarea periodicã a coºurilor de
evacuare a fumului sunt obligatorii.
14
Reguli de comportare în caz de incendiu
Dacã þi-au luat foc hainele întinde-te la pãmânt ºi rostogoleºte-te pentru a stinge flãcãrile.
ÎNLOCUINÞÃ:
 Anunþã imediattoatepersoanele din locuinþã despreizbucnirea incendiului.
 Încearcã sã stingi incendiul numai în faza incipientã, când acest lucru este încã posibil. Nu utiliza apa pentru
stingerea grãsimilor sau echipamentelor electrice sub tensiune. Pentru asigurarea intervenþiei în caz de incendiu
serecomandãamplasareaînbucãtãrieaunuistingãtor sau aunei pãturi deincendiu.
 Pãrãseºte rapid locuinþa. Verificã dacã toate persoanele din locuinþã/clãdire se evacueazã. Ajutã persoanele ce au
greutãþi înaseevacua.
 Dacã fumul a pãtruns pe cãile de evacuare, deplaseazã-te în poziþie aplecatã sau chiar târâº. Atunci când
evacuarea nu este posibilã, rãmâi într-o încãpere, închide uºa ºi etanºeaz-o cu prosoape, cearºafuri sau pãturi
umede.Anunþã situaþiaexistentãserviciilor de urgenþã, apelând 112.Ieºilageamºistrigãdupãajutor.
 Ajuns în exterior, îndepãrteazã-te de clãdire ºi anunþã imediat incendiul la dispeceratul unic pentru urgenþe
112.Nutemaiîntoarceînclãdire!
15
Reguli de comportare în caz de incendiu
SITUAÞIIDEURGENÞÃ-INCENDIUL
LASERVICIU:
 Nepãstrãmcalmul.
 Acþionãmconformplanurilor/procedurilor stabilite lanivelulobiectivului.
 Neajutãmcolegiisaualtepersoanecareaugreutãþi în ase evacua.
 Nunedeplasãmprinzoneinundate de fum.
 Nufolosimliftulpentru ane evacua din clãdire.
 Laieºireadinclãdirenedeplasãm spreloculde adunare în caz de evacuare.
ÎNCLÃDIRIPUBLICE:
 Nepãstrãmcalmul.
 Urmãmindicaþiile personalului obiectivului.
 Neîndreptãm spreieºire,orientându-ne dupã indicatoarele de evacuare.
 Ajutãmpersoaneleînvârsta,copiiisaupe ceicare au greutãþi în ase evacua.
 Nune deplasãmprinzoneinundate de fum.
 Nufolosimliftulpentru ane evacua din clãdire.
 Laieºireadinclãdirenedeplasãmsprelocul de adunare în caz de evacuare.
Cunoºti indicatoarele de securitate ?
16
Indicatoare pentru evacuare
Indicatoare pentru echipamente utilizate în caz de incendiu
Indicatoare pentru interdicþii
Evacuare spre stânga Evacuare spre dreapta Punct de prim-ajutor Punct de adunare
dupã evacuare
Stingãtor de incendiu Hidrant interior Telefon de incendiu Buton de alarmare
Focul deschis(flacãra)
interzis
Nu se utilizeazã apa
pentru stingere
Fumatul interzis Nu se utilizeazã liftul
pentru evacuare
CUTREMURUL
17
Cutremurele de pãmânt (seismele) sunt zguduiri bruºte
ºi de scurtã duratã ale unor porþiuni din scoarþa (crusta)
terestrã.
Cutremurele sunt generate de regulã, de miºcarea
plãcilor tectonice. Erupþiile vulcanice pot de asemenea sã
determine producerea cutremurelor. Alte cauze ce
genereazã miºcãri seismice sunt: prãbuºirile ce se produc
în golurile subterane, prãbuºirea unorstânci etc..
ªtiinþa care se ocupã cu studiul cutremurelor (miºcãrilor
seismice)se numeºte seismologie.
Atunci când se manifestã cu violenþã, cutremurele se pot
transforma în catastrofe, afectând sau chiar distrugând
construcþii, clãdiri de locuit ºi/sau localitãþi întregi. De
asemenea, cutremurele pot provoca alunecãri de teren,
incendii, avalanºe, avarii tehnologice sau chiar inundaþii în
cazul distrugerii barajelor hidrotehnice. Cutremurele
submarine pot genera valuri uriaºe ce se deplaseazã cu
viteze foarte mariºisuntdenumite tsunami .
Punctul teoretic în care se produce ruptura iniþialã (în
realitate existã o zonã de fracturare) se numeºte focar sau
hipocentru iar punctul situat la suprafaþa pãmântului, pe
verticala focarului, poartã denumirea de epicentrul
cutremurului.
18
Cutremurele în România
Pe teritoriul României existã mai multe zone seismice
(Vrancea, Banat, Fãgãraº, Dobrogea etc.). Dintre acestea,
cel mai activ este cel situat în Vrancea, acesta producând
câteva cutremure mici pe zi, iar periodic, cutremure
intermediareºimari.
Cutremurele cu epicentrul în zona Vrancea sunt
cauzate de fenomenul de subducþie (ciocnire între plãci)
dintre microplaca Transilvanã ºi microplaca Mãrii Negre.
Intrarea microplãcii Mãrii Negre sub microplaca
Transilvanã genereazã masive acumulãri de tensiune.
Aceastã tensiune este eliberatã treptat, prin seisme de
micãamploare,saubrusc,prinseismemajore.
Existã ºi alte surse locale sau externe teritoriului
românesc (de ex. focarele din sudul Dobrogei) care pot
produce cutremure cu intensitate de 7 - 8 pe scara
Mercalli.
Pe harta de zonare seismicã se pot observa zonele
seismice din teritoriu, dintre care zona afectatã de
cutremurele de Vrancea este cea mai întinsã, iar zonele
afectate de cutremurele superficiale sunt dispuse în
Banat,Criºana,Maramureº,Fãgãraº,Târnave.
Harta cu zonele seismice din România
Cele mai semnificative cutremure produse în România
în ultimii 200deaniîn zona Vrancea
DATA ORA ADÂNCIME MAGNITUDINE
26.10.1802 10.55 150 km 7,9
05.03.1812 130 km 6,512.30
26.11.1829 150 km 7,301.40
23.01.1838 150 km 7,518.45
06.10.1908 125 km 7,121.40
10.11.1940 150 km 7,701.39
04.03.1977 94 km 7,421.21
30.08.1986 131 km 7,123.28
30.05.1990 91 km 6,913.40
31.05.1990 87 km 6,403.17
27.10.2004 99 km 6,023.34
19
Mãsurarea cutremurelor
SITUAÞIIDEURGENÞÃ-INCENDIUL
Scara Mercalli mãsoarã efectele cutremurelor asupra
oamenilorºiclãdirilor.
Scara Richter mãsoarã energia eliberatã de cutremur
Super-cutremur, are loc foarte rar. Distruge tot sau aproape tot atât în
zona epicentrului cât ºi într-o arie de mii de kmp în jurul acestuia. Undele
seismicecaresepropagãprinsolpotfivãzutecuochiulliber.
Cutremurgigant.Podurileseprãbuºesc.
Rãmânînpicioarefoartepuþinestructuri.
Cutremur puternic. Cauzeazã multe daune importante pe câteva sute de
kilometri de epicentru. Clãdirile cu rezistenþã slabã se distrug, cele bine
construitesuntavariate.
Cutremur serios. Clãdirile care nu sunt rezistente se avariazã. Mobilierul
sedeplaseazãînlocuinþe,potpicabucãþidinziduri.
Cutremur moderat. Se percepe uºor. Mici daune la clãdirile din
apropierea epicentrului. Se pot sparge ferestrele, cad obiecte aºezate pe
mobilier.
Se simte adeseori, dar nu provoacã daune materiale. Efectele seamãnã
cuvibraþiilegeneratedetrecereaunuiautotren/TIRdemaretonaj.
Se simte mai rar ºi nu provoacã daune materiale. Obiectele agãþate de
tavansaudepereþi(lustre,tablouri) sepotclãtinauºor.
Înmodnormalnuesteresimþit.Poatefidetectatnumaideseismografe.
Magnitudine
peste 9
Magnitudine
8.0 - 8.9
Magnitudine
7.0 - 7.9
Cutremur major. Existã multe daune materiale, numeroase victime pe
sute de kilometri. Fundaþiile construcþiilor se deplaseazã , apar crãpãturi
însol,puþuriledeapãºiceledeextracþiepetrolierãsuntdistruse.
Magnitudine
6.0 - 6.9
Magnitudine
5.0 - 5.9
Magnitudine
4.0 - 4.9
Magnitudine
3.0 - 3.9
Magnitudine
2.0 - 2.9
Magnitudine
1.0 - 1.9
Puþine clãdiri din cãrãmidã rãmân în picioare. Sunt distruse poduri.
ªineledecaleferatãsuntîndoiteputernic.
Sunt distruse cele mai multe structuri din cãrãmidã. Se produc multe
alunecãrideteren.
Clãdirile se deplaseazã pe fundaþiile lor, pereþii uºori sunt aruncaþi în
afarã,uniipereþiseprãbuºesc.
Cei mai mulþi oameni pãrãsesc locuinþele. Este perceput ºi de persoanele
aflateînautovehicole.Stricãciuniconsiderabileînclãdirilevulnerabile.
Este simþit de toatã lumea. Multe persoane se sperie ºi fug din locuinþe.
Unelepiesedemobilãgreasedeplaseazã.
Esteperceputdeaproapetoatãlumea,mulþisunttreziþidinsomn.
Esteperceputmaimultdepersoaneleaflateînclãdiri.
Esteperceputdeunelepersoaneaflateînclãdiri.
Grad 11
F.dezastruos
Grad 10
Dezastruos
Grad 9
Ruinãtor
Panicã generalã, stricãciuni considerabile ºi în structurile special
construite.Crãpãturimariînteren.
Grad 8
Destructiv
Grad 7
F. puternic
Grad 6
Puternic
Grad 5
Serios
Grad 4
Moderat
Grad 3
Perceptibil
Este perceput numai de puþine persoane aflate în repaus, în special la
etajelesuperioarealeclãdirilor.
Grad 2
Slab sesizabil
Nu este resimþit de oameni. Pãsãrile ºi animalele sunt neliniºtite. Este
înregistratde seismografe.
Grad 1
Instrumental
Grad 12
catastrofal
Distrugerea este totalã. Obiectele sunt aruncate în sus. Au loc modificãri
alereliefului.
20
Protecþie înainte de cutremur
Conform evaluãrilor de risc seismic, clãdirile cele mai vulnerabile din acest punct de vedere
sunt clãdirile înalte cu schelet din beton armat ºi pereþi de închidere sau despãrþitori de zidãrie
realizate înainte de anul 1941, precum ºi construcþiile vechi cu pereþi structurali de zidãrie ºi
planºeede lemn.Cumtepoþi pregãti sã faci faþã efectelor unuicutremur:
 identificã mobilierul auxiliar ºi obiectele grele care atârnã peste paturi, canapele, mese ºi
care pot cãdea peste acestea, înlocuieºte-le cu altele mai uºoare, fixeazã-le sã nu se
deplaseze;
 asigurã piesele grele de mobilier suprapuse ºi înalte, prin prindere de un perete, sau de o
grindã solidã, mai ales dacã locuieºti la etajele superioare unde oscilaþiile sunt mai
puternice;
 limiteazã deplasãrile aparatelor casnice mari prin fixare, în aºa fel încât, în caz de cutremur,
racordurilesãnusuferedeteriorãri;
 realizeazã un plan de protecþie pentru familia ta, identificã locurile de adãpostire pentru
protecþie în timpul seismului. Acestea pot fi: tocul uºii, o zonã depãrtatã de ferestre, lângã
un perete structural rezistent, spaþiul de sub o grindã, masã ori un birou sub care se poate
intrauºor;
 toþi membrii familiei trebuie sã cunoascã locul de amplasare a comutatoarelor,
siguranþelor, robinetelor generale ºi locale pentru electricitate, apã ºi gaze precum ºi
modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, sã poatã fi asigurate mãsurile minime de
intervenþiedeurgenþã (închidere/deschidere);
Toþi membrii unei familii trebuie sã cunoascã ºi sã exerseze periodic o procedurã de
protecþie în caz de cutremur;
21
Protecþie în timpul cutremurului
SITUAÞIIDEURGENÞÃ-INCENDIUL
Indiferent unde te afli în momentul producerii cutremurului, protejeazã-te rapid într-un loc sigur ºi rãmâi calm pânã la
încetareamiºcãriiseismice.
ÎNINTERIORULUNEICLÃDIRI:
 rezistã tendinþei de a pãrãsi clãdirea sau locuinþa, deoarece durata redusã a fazei seismice iniþiale va face ca faza
puternicã amiºcãriiseismicesãte surprindã pescãri,punându-te astfel în pericol;
 stai departe de ferestre care se pot sparge, înspre centrul clãdirii, lângã un perete structural rezistent. Protejeazã-
te sub o grindã, toc de uºã solid, birou sau masã suficient de rezistente spre a te feri de cãderea unor obiecte
grele,mobile suprapuse sau tencuieliornamentale;
 sprijinã-te cu palmele de podea sau þine-te cu mâinile de piciorul mesei sau tocul uºii pentru a-þi asigura
stabilitatea. În lipsa unei astfel de posibilitãþi de a-þi menþine stabilitatea, te poþi proteja stând la podea lângã un
perete solid, pe genunchi ºicoate,cufaþaînjos,cupalmele împreunate pentru protecþia capului;
 dacã te afli într-un loc public (de exemplu: un magazin), te vei adãposti în locuri aflate la distanþã de ferestre ori de
obiecte grele;
 nu utiliza liftul. Dacã eºti în lift în timpul producerii cutremurului,
apãsã butonul de urgenþã. Când liftul se opreºte, ieºi cât mai
repedeposibil din lift ºiadãposteºte-te într-unlocsigur;
ÎN EXTERIORUL UNEI CLÃDIRI: te protejezi departe de clãdiri, poduri,
cabluri electrice sau stâlpi. Stai la cel puþin 10 m de cablurile electrice
rupte saucãzute.
ÎNTR-UN AUTOVEHICUL: rãmâi în interior. Opreºte într-un loc sigur,
fãrã a bloca drumul, departe de poduri, viaducte ºi imobile. Dupã
încetarea seismului nu ieºi din acesta dacã au cãzut în apropiere cabluri
electrice.
22
Protecþie dupã cutremur
Dupãterminareamiºcãriiseismiceestefoarteimportant sã rãmâicalm.Liniºteºte persoanele speriate ºicopiii.
 pãrãseºte clãdirea cu calm, fãrã a lua lucruri inutile, verificând cu atenþie drumul spre ieºire, pentru a evita expunerea
lapericole;
 pentru orice eventualitate, trebuie prevenitã rãnirea provocatã de cãderea unor tencuieli, cãrãmizi, etc. la ieºirea din
clãdire. Utilizeazã o cascã de protecþie sau, în lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantã,
ghiozdan, cãrþigroase,etc.);
 dacã la ieºire uºile sunt blocate, trebuie sã acþionezi fãrã panicã pentru deblocarea acestora. Dacã uºile nu pot fi
deblocate,serecomandãspargereageamului utilizând un scaun,ovazã,etc.urmatãdecurãþireazoneide cioburi;
 în cazul în care în urma cutremurului sunt persoane rãnite, acestea trebuie sã fie eliberate din locurile unde au rãmas
prinse ºi sã li se acorde primul ajutor. Rãniþii grav nu trebuie miºcaþi decât dacã sunt în pericol imediat de a fi rãniþi
suplimentar din alte cauze, pânã la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. În caz contrar, starea rãniþilor ar
putea fi agravatã demanevrareanecorespunzãtoare;
 pentru a preîntâmpina eventuale dezastre cauzate de cutremure, verificã starea instalaþiilor electrice, de gaze, apã,
canalizare. În cazul în care vei constata avarii, trebuie închisã alimentarea localã sau generalã ºi anunþat operatorul
de specialitate pentru intervenþie.Deasemenea,evitãutilizarea focului deschis;
 nuutilizatelefonul decât în situaþii extremeºipentru asemnalaourgenþã;
 dacã alimentarea cu apã curentã este în continuare disponibilã, umple cada ºi alte recipiente, pentru cazurile în care
aceastas-arputeaopriulterior;
 urmãreºte sursele oficiale de informare : posturile publice naþionale de radio ºi televiziune precum ºi anunþurile
autoritãþilor locale.Nuluaînconsiderare zvonurile ºinu rãspândi informaþii neverificate;
 nu folosi autovehiculul personal decât în situaþii extreme. Cãile de circulaþie trebuie lãsate libere pentru
autospecialele deintervenþie;
INUNDAÞIA
23
Inundaþia reprezintã acoperirea terenului cu un strat de
apã în stagnare sau în miºcare, care, prin amploare ºi
duratã poate provoca victime umane, distrugeri
materiale, ºi poate deregla buna desfãºurare a
activitãþilor social-economice din zona afectatã.
Inundaþiile se produc de regulã atunci când precipitaþiile
prelungite, precipitaþiile intense pe o perioadã scurtã de
timp (de regulã vara) sau un blocaj de gheaþã ori alte
materiale provoacã revãrsarea unui curs de apã ºi inundarea
zonei înconjurãtoare. Deasemenea, zãpada în curs de topire
împreunã cu precipitaþiile, la începutul primãverii pot genera
inundaþii.
Inundaþii rapide se produc dupa o ploaie intensã sau dupã
cedarea unui baraj sau dig ori în urma unor revãrsãri bruºte
de apã peste un blocaj de gheaþa ºi pot surprinde
comunitãþile.
Pentru a nu fi vulnerabil în faþa efectelor unei inundaþii
informeazã-te dacã locuinþa ta se aflã într-o zonã cu risc de
inundaþie. Mergi la autoritatea localã - primãrie ºi solicitã
aceastã informaþie.
Dacã locuieºti într-o zonã de deal sau de munte, verificã
dacã în apropierea locuinþei/gospodãriei tale sau chiar a
localitãþii au fost efectuate tãieri masive de arbori. Defriºãrile
masive contribuie la formarea torenþilor ce îþi pot pune în
pericol familiaºilocuinþa.
Pentru protecþia locuinþei sau gospodãriei din zonele cu pericol de inundaþie este necesar sã adopþi urmãtoarele
mãsuri:
 asigurã impermeabilitatea pereþilorfundaþiei locuinþei pentru evitareainfiltrãrii apei;
 construieºte/amenajeazã bariere/diguri de protecþie pentru aopripãtrunderea apei în locuinþã;
 mutã componentele reþelei electrice a casei (întrerupãtoare, prize, doze ºi cabluri) cu cel puþin 30 cm peste limita
proiectatã deinundaþie alocuinþei .Operaþiuna seva realiza numai de cãtre personal autorizat;
 instaleazã supape de siguranþã (anti-retur) pe conductele de canalizare, pentru ca în caz de inundaþii apa sã nu poatã
pãtrunde prinacesteaînlocuinþã;
 curãþã periodicºanþurileºirigolelede scurgere pentru afacilita evacuarea normalãaapelorpluviale;
 menþine curatealbiileapelorcurgãtoare,fãrã gunoaie menajere sau resturi vegetale.
ATENÞIE !Nuîþiconstrui locuinþa într-ozonã cu pericol de inundaþie !
Protecþie pentru inundaþie
24
Protecþie în caz de inundaþie
25
SITUAÞIIDEURGENÞÃ-INCENDIUL
CEFACIDACÃEªTI SURPRINSDEINUNDAÞIE ?
Pãrãseºteimediatlocuinþa (saumergispre etajele superioare, eventual pe acoperiº), deplaseazã-te sprezone înalte.
Dacãmaiaitimp:
 blocheazã ferestrele astfel încât elesãnu fie spartedecurenþi puternici ºide obiecte care plutesc sau aluviuni;
 evacueazã animalele ºi bunurile de valoare în locuri de refugiu stabilite de autoritãþi. Închide uºile casei ºi
ferestrele.Întrerupe alimentarea cu apa,gaze ºienergie electricã;
 mutãbunurile caresepot transporta uºorînzonasuperioarã alocuinþei;
ATENÞIE ! Nu atinge echipamentele electrice dacã eºti ud sau dacã stai în apã. Apa provenitã din inundaþii poate fi
contaminatã cu substanþe chimice, toxice sau cu diverse alte deºeuri. Dacã ai fost în contact cu apa provenitã din
inundaþii, curãþã-te bine cu apã necontaminatã ºisãpun.
CEFACIDACÃEªTI SURPRINSDEVIITURÃ?
 încearcãsãajungi într-un loc câtmaiînalt pentru evitareaimpactului cu viitura;
 încearcã pe cât posibil sã nu rãmâi în apã, pentru cã riscul de hipotermie creºte prin
udarea completã acorpului;
 depãrteazã-te de liniile de tensiune cãzute ºidecablurileelectrice;
 dacã ai rãmas izolat cu un grup, poziþia optimã de aºteptare este în doi, aºezaþi ºi
grupaþi spate în spate pentru areducepierderilede cãldurã;
 economiseºte resursele (alimente, apã, baterii). Pune repere pentru a urmãri
evoluþia nivelului apelor;
 nu uita cã cei prinºi de viiturã în locuri izolate nu au murit niciodatã de frig sau de
foame,ciîntotdeauna pentru cãauîncercatsãînfrunte apele furioase.
26
Protecþie în timpul inundaþiei
CEFACICÂNDSEDISPUNEEVACUAREAZONEISAUALOCALITÃÞII?
 respectã ordinea de evacuare stabilitã: copii, bãtrâni, bolnavi. Prioritate
arepopulaþia din zonele celemaipericlitate;
 înainte de pãrãsirea locuinþei întrerupe alimentarea cu apã, gaze, energie
electricãºiînchideferestrele;
 nu uita sã iei Rucsacul de urgenþã ºi sã anunþi rudele ºi persoanele
apropiate familieidespreevacuare ºidespre locul unde te deplasezi;
 anunþã autoritãþile dacã aiinformaþii despre persoane izolate cesunt înpericol;
 dupã sosirea la locul de refugiu, rãmâi calm, ocupã locurile repartizate, supravegheazã copiii, respectã mãsurile
stabilitedeautoritãþi.
SFATURIPENTRUCONDUCÃTORIIAUTO
 nu treceþi prin zonele inundate decât dacã sunteþi siguri cã adâncimea apei este suficient de micã pentru a nu afecta
buna funcþionare a motorului autovehiculului. Conduceþi încet ºi fãrã schimbãri bruºte de direcþie. Folosiþi motorul
uºor turat chiar prin folosirea uºoarã a ambreiajului. Evitaþi ca apa sã intre în sistemul de evacuare, deoarece ar
puteaoprimotorul;
 utilizaþi o vitezã micã de deplasare, pentru a nu crea valuri ce ar putea
puneînpericolpeceilalþiparticipanþi latrafic;
 de îndatã ce aþi ieºit din zona inundatã, testaþi-vã frânele. Dacã acestea nu
rãspund corespunzãtor, strãbateþi câþiva zeci de metri cu piciorul uºor
apãsatpepedaladefrânã.
 dacã autoturismul dumneavoastrã a stat în apã sau apa a pãtruns în
interior, indiferent de perioadã, faceþi o vizita la un atelier service în cel
maiscurttimpposibil.
27
Protecþie dupã inundaþie
SITUAÞIIDEURGENÞÃ-INCENDIUL
CUMTEPROTEJEZIDUPÃINUNDAÞIE ?
 evitã zonele în care apa nu s-a retras complet. Aceasta poate fi contaminatã cu benzinã, motorinã sau resturi de la
canalizare;deasemenea,poatefiîncãrcatãelectricde lalinii de tensiune înaltã saucablurielectricecãzute lapãmânt;
 evitãcurenþiideapã;
 nuteapropiadezonele unde au cãzut cablurielectriceºianunþã autoritãþile despre aceasta;
 întoarce-teacasã,doarcândautoritãþile au permisacest lucru;
 fii atent când intri în clãdirile care au fost inundate: rezistenþa acestora ar putea fi afectatã, în special la nivelul
fundaþiei;
 nu utiliza instalaþiileelectrice,deapãºidegazenaturale decât dupã verificarea acestoradespecialiºti;
 dupã întoarcerea în locuinþã nu utiliza imediat chibrituri,
brichete sau alte obiecte ce produc flacãrã deschisã,
deoarece existã posibilitatea sã se fi acumulat gaze
inflamabile în interior. Dacã simþi miros de gaz sau auzi un
ºuierat, aeriseºte locuinþa, pãrãseºte clãdirea rapid ºi
anunþã operatorul localdegazenaturale;
 curãþã ºi dezinfecteazã toate obiectele care au fost în
contact cu apa pentru aevita îmbolnãvirea;
 consumã numai apã îmbuteliatã pânã când se anunþã oficial
cã apa de lareþeaua publicã estepotabilã.
ALUNECAREA DE TEREN
56
Alunecãrile de teren reprezintã o categorie de fenomene
naturale ce definesc procesul de deplasare, miºcare
propriu-zisã arocilorsaudepozitelor de pe versanþi.
Alunecãrile de teren reprezintã deplasãri ale rocilor care
formeazã versanþii unor munþi, dealuri, lucrãri de
hidroameliorãri sau alte amenajãri.
Deplasãrile rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau
lateral, ca urmare a unor fenomene naturale sau a unor
activitãþi umane.
Alunecãrile de teren nu produc pierderi ºi distrugeri la fel
de mari ca alte dezastre, ele sunt însã periculoase putând
conduce la distrugerea unor construcþii prin deplasarea
stratului de roci sau prin acoperire.
De asemenea, alunecãrile de teren pot bloca apele
curgãtoare, creând astfel lacuri de acumulare temporare
sau permanente, pot produce chiar distrugerea unor baraje
prin formarea unui val puternic, la pãtrunderea în lac, în mod
brusc aunui volum marede rocã.
În þara noastrã alunecãrile de teren sunt destul de
rãspândite. Suprafaþa totalã supusã alunecãrilor de teren
este apreciatã la900.000 hectare.
28
Cauzele alunecãrilor de teren sunt:
a) naturale:
 modificarea nivelului apelor subterane;
 ploile torenþiale;
 miºcãrile seismice.
b) generate de activitatea omului:
 realizarea unor lucrãri în
apropierea versanþilor;
 despãduriri ºi decopertãri ale
vegetaþiei.
Efectele alunecãrilor de teren pot fi:
 distrugerea parþialã sau totalã a
construcþiilor;
 blocarea parþialã sau totalã a albiei unui
râu ºi formarea unor acumulãri de apã cu
pericol de inundaþii;
 distrugerea parþialã sau totalã a reþelelor edilitare
(apã, gaze, canalizare, etc.);
 blocarea unor cãi de comunicaþii (feroviare, rutiere,
fluviale, etc.).
29
Despre alunecãrile de teren
Protecþie în cazul alunecãrilor de teren
30
 nu construi în apropierea pantelor abrupte, a canalelor de scurgere a apelor, în
apropieredevãicreatede torenþi;
 consultã un expert în domeniu pentru sfaturi ºi mãsuri corective pe care le poþi
luapentru a-þi proteja terenul împotriva alunecãrilor deteren;
 ia mãsuri pentru acoperirea terenului cu vegetaþie (planteazã arbori) aflat în
pantãºi/sauconstruieºte pereþi/ziduri deprotecþie;
 în timpul unei alunecãri de teren evitã sã staþionezi pe direcþia de evoluþie a
acesteia;
 dacã te afli lângã un pârâu sau un canal de apã, fii atent la orice modificare a
nivelului apei ºi la transformarea apei curate în apã tulbure. Asemenea
schimbãri pot indica alunecãri de teren în amontele cursului, deci trebuie sã fii
pregãtit pentru aacþiona imediat;
 atunci când nu te poþi evacua din zona periclitatã, contacteazã autoritãþile
locale, inspectoratul pentru situaþii de urgenþã judeþean pentru salvarea sau
evacuareata.
ATENÞIE:
 în situaþie de pericol iminent prioritarã este salvarea vieþii oamenilor. Nu întârzia
înasemeneacazuri,încercândsãsalvezibunuri considerate valoroase;
 însituaþiiextreme,zoneleconsiderate sigure sunt:
 zonele încarenuauavutloc deplasãri de teren în trecut;
 zonelerelativplane,ladistanþã de pante;
 zoneledinvârfulsau de-a lungul crestelor
MUNIÞIILE NEEXPLODATE
31
Muniþiile rãmase neexplodate reprezintã toate categoriile
de muniþii utilizate în scop militar, trecute prin gura de
foc, lansate sau iniþiate, care nu au avut efect final (prin
nefuncþionare) sau cele neutilizate, care nu au fost
distruse.
Conflictele militare produc victime în rândul populaþiei
civile chiar ºi la zeci de ani dupã încheierea acestora. Astfel,
în fiecare an, pe teritoriul României sunt înregistrate peste
1.000 de evenimente în care cetãþenii gãsesc elemente de
muniþie neexplodatã.
În majoritatea cazurilor, persoanele care identificã
muniþia respectivã procedeazã corect ºi nu se expun
pericolului uneiexplozii.
Locurile ºi împrejurãrile în care se pot gãsi astfel de
muniþii sunt:
la suprafaþa pãmântului: pe terenurile agricole, în desiºuri,
înpãduri;
îngropate sub pãmânt: ies la ivealã cu ocazia arãturilor,
sãpãturilor pentru fundaþii de clãdiri, a defriºãrilor, a
lucrãrilordeirigaþiiºireþeleedilitare;
în zidãriile unor construcþii vechi rãmase neobservate din
timpulconflictelor militare;
sub apã: în râuri, lacuri sau bãlþi, fiind identificate cu
ocazia efectuãrii de lucrãri hidrotehnice, sau în urma unor
viituri puternice sau a scãderii nivelului apei în perioadele
desecetã.
Protecþie în cazul gãsirii muniþiei neexplodate
32
Exemple de elemente de muniþie gãsitã de cetãþeni:
Bombe de aviaþie
Proiectil artilerie Grenadã antitanc Focoase incendiare
33
Protecþie în cazul gãsirii muniþiei neexplodate
ÎN CAZUL DESCOPERIRII MUNIÞIILOR NEEXPLODATE:
 anunþã imediat poliþia, autoritãþile locale sau inspectoratul
judeþean pentru situaþii deurgenþã ;
 nu miºca muniþia din locul unde ai gasit-o;
 nu o introduce în clãdiri;
 nu o preda la deºeuri metalice;
 nu o utiliza pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente;
 nu o lovi, tãia sau demonta;
 nu aprinde focul în apropierea muniþiilor descoperite
Discutaþi cu copiii toate aceste reguli preventive ºi explicaþi-le
pericolul lacare s-ar putea expune dacãnule respectã.
La locul descoperirii muniþiei, organele de poliþie asigurã paza
locului pânã la sosirea echipelor de specialiºti pirotehniºti.
Specialiºtii pirotehniºti stabilesc tipul muniþiei, gradul de pericol
pe care îl prezintã, precum ºi modul de transport, depozitare ºi
distrugere aacesteia.
Neutralizarea ºi distrugerea muniþiei se executã de cãtre
subunitãþile pirotehnice care au pregãtirea ºi dotarea cu aparaturã
specialãpentru acestemisiunipericuloase.
FENOMENE METEO EXTREME:
CANICULA
56
Canicula este o cãldurã dogoritoare, specificã zilelor
calde de varã;arºiþã, zãpuºealã.
Canicula reprezintã una dintre principalele consecinþe
ale încãlzirii globale, amplificându-ºi efectele de la un an la
altul.
Canicula se caracterizeazã prin creºterea temperaturilor
atmosferice peste 37 C, în condiþii de umiditate ridicatã.0
Aceastã creºtere a temperaturilor poate fi foarte periculoasã
pentru organismuluman.
Este posibil ca în perioadele caniculare, mecanismele de
termoreglare a organismului sã fie afectate de temperaturile
extreme, provocând o serie de tulburãri, în forma lor cea
mai gravã fiind chiar ºocul termic. În condiþii normale,
mecanismele de control ale organismului, pielea ºi
transpiraþia se adapteazã la cãldurã, însã corpul nostru poate
ceda dacã este expus la temperaturi ridicate o perioada
prelungitã. Cele mai afectate persoane sunt cele la vârste
extreme,copiiiºibãtrânii,caresedeshidrateazã foarte uºor.
În perioadele caniculare, ce sunt caracterizate deseori
de lipsa precipitaþiilor se manifestã cu frecvenþã ridicatã
incendiile de fond forestiersau de vegetaþie.
34
35
Protecþie în perioadele caniculare
ÎNSPAÞIIÎNCHISE(ACASÃSAULABIROU):
Evitã creºterea temperaturii:
limiteazã utilizarea aparatelor electrocasnice, luminilor
artificiale ºisurselor de cãldurã;
acoperãferestreleexpuselasoare;
închide ferestrele, când temperatura exterioarã este mai
maredecât cea din spaþiul închis;
nuutiliza ventilatoare, dacã temperatura adepãºit 32 grade.
Redutemperatura:
aeriseºteîncãperiledimineaþadevremesausearatârziu;
regleazã aerul condiþionat la maxim 5 grade sub
temperatura ambientalã.
 Indicele de confort termic este un index care combinã temperatura aerului cu umiditatea relativã pentru a determina
o temperaturã aparentã - cea resimþitã de corpul uman. Pragul critic este de 80. Atunci când valoarea este egalã sau
maimare,populaþia trebuie sãseprotejeze adecvat.
 Indicele radiaþiei ultraviolete (UV) reprezintã o estimare internaþionalã a nivelului radiaþiei ultraviolete la suprafaþa
Pãmântului. Se calculeazã cu scopul de a ajuta populaþia sã ia mãsurile necesare pentru a se proteja de radiaþiile
ultraviolete în condiþiile în care cerul este senin. Scara indicelui este de la 0 la 11+. Cu cât este mai mare valoarea
indiceluicu atât creºte riscul de afecþiuni dermatologice (piele)ºioftamologice (ochi).
ÎNSPAÞIIDESCHISE(PESTRADÃSAULALOCULDEMUNCÃ):
deplasãrile sunt recomandate în primele ore ale dimineþii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternând
deplasarea cu repausul;
evitãaglomeraþia,expunerealasoare,efortul fizic intens înintervalulorar11.00-18.00;
poartãhainelejere,subþiri,din bumbac, deschise laculoare, pãlãrii ºiochelari desoare;
consumã 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apã, sucuri naturale din fructe ºi ceaiuri cãlduþe (soc, muºetel, urzici) -
un pahar la15 -20minute;
manâncã fructe ºi legume (pepene, prune, roºii) sau iaurt (echivalentul unui pahar cu apã); alimenteazã-te echilibrat ºi
variat,insistând pe produsele cuvaloarecaloricãmicã;
evitã bãuturile ce conþin cofeinã (cafea, ceai, cola) sau zahãr (sucurile carbogazoase) ºi alimentele cu un conþinut
sporit de grãsimi,în special deorigineanimalã;
nuconsumaalcool(inclusive bere) te deshidrateazã sitetransformã într-o potenþialã victimã acaniculei;
menþine legãtura cu persoanele în vârstã (rude, vecini, persoane cu dizabilitãþi), informeazã-te periodic de starea de
sãnatate aacestora ;
nulãsacopiiisauanimalelede companie singuri/singure înautoturisme expuselasoare.
Protecþie în perioadele caniculare
36
FENOMENE METEO EXTREME:
SEZONUL RECE
37
Viscolul este o furtunã severã caracterizatã prin
temperaturi scãzute, vânturi puternice ºi ninsori
abundente care reduc foarte mult vizibilitatea. Viscolele
pot produce pagube materiale importante ºi pierderi de
vieþiomeneºti.
Sezonul rece aduce odatã cu scãderea temperaturilor ºi
alte manifestãri ce perturbã activitatea comunitãþilor:
ninsori abundente sauvânturi puternice ce spulberã zãpada.
Se pare cã o societate dezvoltatã tehnologic devine mai
vulnerabilã la manifestãrile extreme din perioada sezonului
rece.Acestea afecteazã gravactivitãþile umaneprin:
blocarea cãilor de circulaþie (ºosele,cãiferate);
întreruperea sau îngreunarea funcþionãrii serviciilor
publice (asistenþã medicalã), aprovizionarea cu alimente,
medicamente;
întreruperea furnizãrii de utilitãþi (energie electricã, gaze
naturale);
izolarea comunitãþilor.
Pentru a putea preveni sau reduce efectele extreme ale
sezonului rece este necesar sã luãm din timp mãsuri care
vizeazã:
pregãtirea materialelorºiauneltelor pentru deszãpezire;
realizarea de provizii decombustibili ºialimente;
verificarea mijloacelor de încãlzire ºi a sistemelor de
evacuare afumuluiºiagazelor deardere;
pregãtirea locuinþei ºiaautovehiculului.
1.Asigurã-þi din timp urmãtoarele materiale:
 sare ºi nisip pentru topirea gheþii ºi îmbunãtãþirea aderenþei pe cãile
circulabile;
 uneltedeîndepãrtare azãpezii;
 combustibil de încãlzire în cantitate suficientã, în cazul în care îþi încãlzeºti
locuinþa însistempropriu.
2.Pregãteºte locuinþa:
 izoleazã termiclocuinþa ºiprotejezã ferestrele cu jaluzele exterioare;
 verificã mijloacele de încãlzire(sobele, centralele termice) ºi coºurile de
evacuare a fumului ºi a gazelor de ardere pentru a depista ºi remedia eventuale
defecþiuni. Apeleazãlapersonal autorizat pentru acesteoperaþiuni;
3.Pregãteºte autoturismul:
 acumulatorul ºi sistemul de aprindere trebuie sã fie în stare foarte bunã, iar
bornelebaterieicurãþate;
 asigurã-þiantigel corespunzãtor pentru aevitaîngheþarea;
 asigurã-tecãsistemul de încãlzireºidezgheþare funcþioneazã eficient;
 verificã sistemul de acþionare a ºtergãtoarelor de parbriz; asigurã lichid de
curãþarepentru temperaturi scãzute;
 verificã funcþionarea farurilor ºialuminilor de avarie;
 verificã nivelul ºi densitatea uleiului. Uleiurile grele coaguleazã mai rapid la
temperaturijoaseºinu sunt lafel de lubrifiante;
 doteazã-te cu lanþuri antiderapante.
Pregãtirea pentru sezonul rece
38
39
Protecþie în sezonul rece
Înperioadele cu temperaturi scãzute:
 urmãreºte la radio/ televizor buletinele meteorologice ºi informãrile autoritãþilor locale responsabile cu gestionarea
situaþiilor deurgenþã;
 mãnâncã regulat,evitândexcesuldecofeinãºide alcool;
 evitã expunerea îndelungatã la temperaturi scãzute. Fii atent la simptomele degerãturilor. Acestea constau în
pierderea simþurilorºidecolorareaextremitãþilor(degete, urechi, nas) ºinecesitã asistenþã medicalã despecialitate;
 economiseºte combustibilul pentru încãlzit, dacã este necesar, menþinând temperatura în casã mai redusã decât în
mod normal.Închide temporaralimentareacucãldurãîn încãperile maipuþin utilizate;
 evitã pecâtposibildeplasãrile,înafarãdesituaþiile de strictã necesitate.
Dacã viscolul teblocheazã în trafic înafara localitãþilor,adoptã urmãtoarele mãsuri:
 trage autovehicului pe partea dreaptã a drumului. Porneºte luminile de avarie ºi prinde o cârpã pe antena radio ori
lageam;
 anunþã evenimentul la numãrul de urgenþã 112, indicând locul unde ai rãmas blocat. Rãmâi în autoturism pânã ce
forþele de intervenþie vin sã te salveze. Nu pãrãsi autovehiculul dacã nu vezi în apropiere o clãdire în care te poþi
adãposti;
 porneºte motorul ºi sistemul de încãlzire aproximativ 10 minute la fiecare orã, pentru a menþine cald în interior.
Când motorul funcþioneazã, deschide uºor geamul pentru ventilaþie, protejându-te astfel împotriva inhalãrii
monoxidului de carbon. Curãþã periodic zãpada depeþeavadeeºapament;
 miºcã-te pentru amenþineorganismul cald,evitând extenuarea;
 ai grijã sã nu epuizezi bateria autovehicului. Bateria este necesarã la menþinerea în funcþiune a luminilor, cãldurii ºi
aparatului radio;
 aprindeluminadin interior pe timp de noapte pentru caechipelede salvare sã te poatã localiza maiuºor.
FENOMENE METEO EXTREME:
FURTUNILE
56
Furtuna este caracterizatã prin vânt puternic însoþit
de averse de ploaie, de descãrcãri electrice ºi uneori de
grindinã.
Furtunile se produc de regulã în perioada sezonului
estival. Ele au o dezvoltare rapidã ºi uneori se manifestã pe
arealereduse.
Printre efectele negative produse defurtuni:
 inundaþii locale cauzate de depãºirea capacitãþii
reþelelordecanalizare;
 avarierea construcþiilor, instalaþiilor tehnologice,
reþelelordeenergieelectricãºidecomunicaþii;
 ruperea copacilor, care la rândul lor pot distruge
autovehicule, construcþii sau pot pune în pericol
persoane.Distrugereaculturilor;
 generareadeincendiisauvictimeumane prin trãsnete;
 formareatorenþilor înzonele de deal ºimunte.
Cunoscând manifestãrile furtunilor, putem sã evitãm
efectele acestora, reacþionând corespunzãtor atunci când
este iminentã producerea lor sau în cazul în care suntem
surprinºide dezvoltarea rapidã aacestor fenomenemeteo.
Tehnologia actualã permite prognoza acestor fenomene
în timp util ºi avertizarea rapidã, nowcasting a cetãþenilor
prinintermediulmass-media.
40
41
Protecþie în cazul producerii furtunilor
În situaþia iminenþei unei furtuni:
 întrerupe oriceactivitateînaerliber;
 intrã încasã,într-oconstrucþie ori într-un autoturism (încazextrem);
 deºi s-ar putea sã fi afectat în cazul în care trãsnetul loveºte autoturismul, eºti mult mai protejat în interior decât în
exteriorul acestuia;
 închide ferestreleºiuºile;
 evitã duºurileorisãliledebaie.Conductele fixe ale instalaþiilor pot conduce electricitate;
 utilizeazã telefonul cufir doar în situaþii de urgenþã. Telefoanele fãrãfirorimobilelesuntsigure în utilizare;
 deconecteazã de la reþeaua electricã aparatele ºi alte echipamente electrice precum computerele ºi aparatele de aer
condiþionat. Acesteapotfidefectate caurmareadescãrcãrilor electrice atmosferice.
Dacãeºtisuprins de furtunã :
 atunci când simþi cã pãrul þi se ridicã (este electrizat), este un indiciu cã existã pericolul unei descãrcãri electrice
atmosferice -trãsnet;
 dacã nutepoþiadãposti,aºeazã-te ghemuit lapãmânt. Protejeazã-þi capul cuajutorul braþelor;
 este recomandatsãfiioþintãcâtmaimicãposibilºisã reduci contactul cu pãmântul; nuteîntinde pesol;
 evitã: obiectele înalte, precum un copac înalt izolat în arie deschisã, câmpuri, plaje sau o ambarcaþiune pe apã, orice
obiecte metalice,utilajeagricole,echipamentedefermã,motociclete,biciclete, etc.
 dacã eºtiînpãdure,cautã adãpost într-o zonã cu copaci maipuþin înalþi;
 dacã eºtiîntr-ozonãdeschisã,mergispre o zonã joasã, precum o vale;
 dacã eºtipeunlac,încearcãsãtedeplasezideurgenþã lamal.
Atenþie !Însituaþia identificãrii unei victimelovitedetrãsnet,verificaþiurmãtoarele:
 respiraþia:dacãnumairespirã,începeþiresuscitarea prin metoda gurã lagurã;
 pulsul:dacãvictimaarepulsºirespirã,cãutaþi alte vãtãmãri posibile;
 posibilearsuri,vãtãmãrialesistemuluinervos,oase rupte ºipierderi de auzsaudevedere;
Dacã este nevoie de asistenþã medicalã sunaþi cât mai repede posibil la 112 .
Evacuarea reprezintã o mãsurã de protecþie civilã, adoptatã înainte, pe timpul sau dupã
producerea unei situaþii de urgenþã, la declararea stãrii de alertã. Aceasta constã în
scoaterea din zonele afectate sau potenþial a fi afectate, în mod organizat, a populaþiei, a
unor instituþii publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale ºi în
dispunerea lorînzonesau localitãþi careasigurã condiþii deprotecþie ºisupravieþuire.
În cazul în care în zona în care te afli se transmite mesajul de evacuare (prin staþiile de
radio ºi TV sau cu ajutorul sistemului de amplificare al maºinilor de poliþie ºi ale
structurilor Inspectoratului Generalpentru Situaþii deUrgenþã):
 Pãrãseºte locuinþa. Înainte de a pleca întrerupe alimentarea cu apã, energie electricã,
gazenaturaleºiînchide ferestrele. Nuuita rucsacul pentru situaþii deurgenþã.
 Anunþã rudele sau persoanele apropiate despre evacuare ºi despre locul unde te
deplasezi.
 Anunþãautoritãþile dacã aiinformaþii despre persoane aflateînpericol.
 Respectã ordinea de evacuare stabilitã: copii, bãtrâni, bolnavi, prioritate având populaþia aflatã în zonele cele mai
pericilitate.
 Evacuarea se poate face cu automobilul personal, urmând ruta anunþatã sau cu autobuzele special pregãtite aflate la
punctele de îmbarcare anunþate prin staþiile/megafoanele personalului Inspectoratului Judeþean pentru Situaþii de
Urgenþã,poliþiei,sauprincomunicate radio-TV.
Dupã sosirea la locul de refugiu, fii calm, ocupã locurile repartizate, supravegheazã copiii ºi respectã mãsurile
stabilitedeautoritãþi.
EVACUAREA ÎN
SITUAÞII DE URGENÞÃ
5642
PLANUL DE EVACUARE DIN LOCUINÞÃ
43
Membrii familiei tale trebuie sã fie pregãtiþi
oricând sã se confrunte cu o situaþie care
impune evacuarearapidãdinlocuinþã.
Elaboreazã un plan de evacuare ºi stabileºte
ce procedurã trebuie adoptatã în fiecare situaþie
de urgenþã.
Toþi membriifamiliei trebuie sãcunoascã:
 de unde ºi cum se întrerupe alimentarea cu
electricitate, gaze ºiapã;
 traseul de evacuare cel mai scurt ºi sigur din
toate încãperile locuinþei;
 modul de utilizare al stingãtorului de
incendiu (când locuinþa estedotatã);
 sunetul emis de detectorul de fum (când
locuinþa este dotatã).
Exerseazã periodic cu toþi membrii familiei
procedura stabilitã.
Dormitor
pãrinþi
Dormitor
copii
Baie
Bucãtãrie
Hol
Camera
de zi
Sufragerie
Terasã
Stingãtor
de incendiu
Tablou
electricitate
Robinet apã
Robinet gaze
Detector
fum
Model plan de evacuare din locuinþã
INFORMAÞII UTILE
NUMERE DE TELEFON UTILE
INFORMEAZÃ-TE ªI COMPLETEAZÃ :
PRIMÃRIE
SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ
OPERATOR LOCAL GAZE
OPERATOR LOCAL ELECTRICITATE
OPERATOR LOCAL APÃ
FIRMÃ COªERIT
MEDIC DE FAMILIE
FIRMÃ DE TELEVIZIUNE PRIN CABLU/SATELIT
44
112
Pãstreazã-þi calmul Anunþã imediat
serviciile de urgenþã
Solicitã ajutorul
persoanelor din apropiere
Nu te apropia de zone sau locuri
care nu prezintã siguranþã
REGULI GENERALE DE PROTECÞIE
CÂND EªTI ÎN PERICOL:
Pentru alte informaþii din domeniul situaþiilor de urgenþã accesaþi: www.igsu.ro sau www.informarepreventiva.ro
PRE ER VA
E
M
N
R
T
O
IV
F
Ã
NI

More Related Content

What's hot

Dezv pers focul-prieten-sau-dusman
Dezv pers focul-prieten-sau-dusmanDezv pers focul-prieten-sau-dusman
Dezv pers focul-prieten-sau-dusmanAlisa Russu
 
Stilul de viata sanatos si fumatul
Stilul de viata sanatos si fumatulStilul de viata sanatos si fumatul
Stilul de viata sanatos si fumatulSimonaSusnea
 
Traficul de fiintie umane
Traficul de fiintie umaneTraficul de fiintie umane
Traficul de fiintie umaneilievalexandru
 
Spune NU tutunului !!!
Spune NU tutunului !!!Spune NU tutunului !!!
Spune NU tutunului !!!TheJudger
 
Gestionarea bullying-ului la clasa - prezentare ppt.pptx
Gestionarea bullying-ului la clasa - prezentare ppt.pptxGestionarea bullying-ului la clasa - prezentare ppt.pptx
Gestionarea bullying-ului la clasa - prezentare ppt.pptxAlis Popa
 
Reguli și măsuri pentru prevenirea incendiilor în instituțiile de învățământ
Reguli și măsuri pentru prevenirea incendiilor în instituțiile de învățământReguli și măsuri pentru prevenirea incendiilor în instituțiile de învățământ
Reguli și măsuri pentru prevenirea incendiilor în instituțiile de învățământDenisa Bârgău
 
Educatie Rutiera Circulatia
Educatie Rutiera  CirculatiaEducatie Rutiera  Circulatia
Educatie Rutiera CirculatiaCatalinToma
 
Mediul inconjurator
Mediul inconjuratorMediul inconjurator
Mediul inconjurator1968pop
 
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)svetlanabratescu
 
Sfaturi pentru părinţi
Sfaturi pentru părinţiSfaturi pentru părinţi
Sfaturi pentru părinţiTundeLaudat
 
Educatie rutieră. Reguli.
Educatie rutieră. Reguli.Educatie rutieră. Reguli.
Educatie rutieră. Reguli.AlexandraGorea1
 
PANSAMENTE ȘI BANDAJE.pptx
PANSAMENTE ȘI BANDAJE.pptxPANSAMENTE ȘI BANDAJE.pptx
PANSAMENTE ȘI BANDAJE.pptxMihaelaSilvia
 
Temperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileTemperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileButuc Carmen
 
0 manag.conflict
0 manag.conflict0 manag.conflict
0 manag.conflictstanalexxx
 

What's hot (20)

Dezv pers focul-prieten-sau-dusman
Dezv pers focul-prieten-sau-dusmanDezv pers focul-prieten-sau-dusman
Dezv pers focul-prieten-sau-dusman
 
Toleranța
ToleranțaToleranța
Toleranța
 
Stilul de viata sanatos si fumatul
Stilul de viata sanatos si fumatulStilul de viata sanatos si fumatul
Stilul de viata sanatos si fumatul
 
Toxicele
ToxiceleToxicele
Toxicele
 
Traficul de fiintie umane
Traficul de fiintie umaneTraficul de fiintie umane
Traficul de fiintie umane
 
Hartia Mototolita
Hartia MototolitaHartia Mototolita
Hartia Mototolita
 
Spune NU tutunului !!!
Spune NU tutunului !!!Spune NU tutunului !!!
Spune NU tutunului !!!
 
Gestionarea bullying-ului la clasa - prezentare ppt.pptx
Gestionarea bullying-ului la clasa - prezentare ppt.pptxGestionarea bullying-ului la clasa - prezentare ppt.pptx
Gestionarea bullying-ului la clasa - prezentare ppt.pptx
 
Reguli și măsuri pentru prevenirea incendiilor în instituțiile de învățământ
Reguli și măsuri pentru prevenirea incendiilor în instituțiile de învățământReguli și măsuri pentru prevenirea incendiilor în instituțiile de învățământ
Reguli și măsuri pentru prevenirea incendiilor în instituțiile de învățământ
 
Educatie Rutiera Circulatia
Educatie Rutiera  CirculatiaEducatie Rutiera  Circulatia
Educatie Rutiera Circulatia
 
Mediul inconjurator
Mediul inconjuratorMediul inconjurator
Mediul inconjurator
 
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
 
ppt meserii.ppt
ppt meserii.pptppt meserii.ppt
ppt meserii.ppt
 
Sfaturi pentru părinţi
Sfaturi pentru părinţiSfaturi pentru părinţi
Sfaturi pentru părinţi
 
Educatie rutieră. Reguli.
Educatie rutieră. Reguli.Educatie rutieră. Reguli.
Educatie rutieră. Reguli.
 
PANSAMENTE ȘI BANDAJE.pptx
PANSAMENTE ȘI BANDAJE.pptxPANSAMENTE ȘI BANDAJE.pptx
PANSAMENTE ȘI BANDAJE.pptx
 
Cum arata toleranta
Cum arata tolerantaCum arata toleranta
Cum arata toleranta
 
Temperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileTemperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiile
 
0 manag.conflict
0 manag.conflict0 manag.conflict
0 manag.conflict
 
Proiect: Conflictul
Proiect: ConflictulProiect: Conflictul
Proiect: Conflictul
 

Viewers also liked

Primul ajutor calificat
Primul ajutor calificatPrimul ajutor calificat
Primul ajutor calificatElena Negotei
 
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...Elena Negotei
 
10 GREȘELI PE CARE LE FACI LA LOCUL DE MUNCĂ
10 GREȘELI PE CARE LE FACI LA LOCUL DE MUNCĂ10 GREȘELI PE CARE LE FACI LA LOCUL DE MUNCĂ
10 GREȘELI PE CARE LE FACI LA LOCUL DE MUNCĂAzimut Happy Employees
 
Ziua sănătății - Cum acordăm primul ajutor
Ziua sănătății - Cum acordăm primul ajutorZiua sănătății - Cum acordăm primul ajutor
Ziua sănătății - Cum acordăm primul ajutorvalistupineanu
 
Proiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvanice
Proiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvaniceProiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvanice
Proiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvaniceAngesha
 
Exercitii birou
Exercitii birouExercitii birou
Exercitii birouseatbelt
 
Reguli de pregatire antiseismica, protectie, comportare si actiune a populati...
Reguli de pregatire antiseismica, protectie, comportare si actiune a populati...Reguli de pregatire antiseismica, protectie, comportare si actiune a populati...
Reguli de pregatire antiseismica, protectie, comportare si actiune a populati...Pompierii Români
 
Alunecari caderi
Alunecari caderiAlunecari caderi
Alunecari caderiseatbelt
 
Educatia copiilor in caz de cutremur 11
Educatia copiilor in caz de cutremur 11Educatia copiilor in caz de cutremur 11
Educatia copiilor in caz de cutremur 11Pompierii Români
 
Bun venit in lumea copiilor!
Bun venit in lumea copiilor!Bun venit in lumea copiilor!
Bun venit in lumea copiilor!Mioara Iacob
 
Driving Sales, Engagement, and Loyalty Through Mobile Marketing
Driving Sales, Engagement, and Loyalty Through Mobile MarketingDriving Sales, Engagement, and Loyalty Through Mobile Marketing
Driving Sales, Engagement, and Loyalty Through Mobile MarketingVivastream
 

Viewers also liked (20)

Primul ajutor calificat
Primul ajutor calificatPrimul ajutor calificat
Primul ajutor calificat
 
Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...Primul ajutor calificat...
Primul ajutor calificat...
 
10 GREȘELI PE CARE LE FACI LA LOCUL DE MUNCĂ
10 GREȘELI PE CARE LE FACI LA LOCUL DE MUNCĂ10 GREȘELI PE CARE LE FACI LA LOCUL DE MUNCĂ
10 GREȘELI PE CARE LE FACI LA LOCUL DE MUNCĂ
 
Ziua sănătății - Cum acordăm primul ajutor
Ziua sănătății - Cum acordăm primul ajutorZiua sănătății - Cum acordăm primul ajutor
Ziua sănătății - Cum acordăm primul ajutor
 
Proiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvanice
Proiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvaniceProiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvanice
Proiect chimie-Surse chimice de energie electrică-Elemente galvanice
 
Arsurile
Arsurile  Arsurile
Arsurile
 
Exercitii birou
Exercitii birouExercitii birou
Exercitii birou
 
Instructaj.psi
Instructaj.psiInstructaj.psi
Instructaj.psi
 
Reguli de pregatire antiseismica, protectie, comportare si actiune a populati...
Reguli de pregatire antiseismica, protectie, comportare si actiune a populati...Reguli de pregatire antiseismica, protectie, comportare si actiune a populati...
Reguli de pregatire antiseismica, protectie, comportare si actiune a populati...
 
Stingatoare materiale
Stingatoare materialeStingatoare materiale
Stingatoare materiale
 
Alunecari caderi
Alunecari caderiAlunecari caderi
Alunecari caderi
 
Educatia copiilor in caz de cutremur 11
Educatia copiilor in caz de cutremur 11Educatia copiilor in caz de cutremur 11
Educatia copiilor in caz de cutremur 11
 
Bun venit in lumea copiilor!
Bun venit in lumea copiilor!Bun venit in lumea copiilor!
Bun venit in lumea copiilor!
 
Atac cerebral
Atac cerebralAtac cerebral
Atac cerebral
 
Driving Sales, Engagement, and Loyalty Through Mobile Marketing
Driving Sales, Engagement, and Loyalty Through Mobile MarketingDriving Sales, Engagement, and Loyalty Through Mobile Marketing
Driving Sales, Engagement, and Loyalty Through Mobile Marketing
 
Impulsa2 porqué un social crm
Impulsa2   porqué un social crmImpulsa2   porqué un social crm
Impulsa2 porqué un social crm
 
Ad1007101
Ad1007101Ad1007101
Ad1007101
 
Akibat hukum pertalian persusuan
Akibat hukum pertalian persusuanAkibat hukum pertalian persusuan
Akibat hukum pertalian persusuan
 
Programas Formativos Social Media
Programas Formativos Social MediaProgramas Formativos Social Media
Programas Formativos Social Media
 
HISD
HISDHISD
HISD
 

More from Pompierii Români

Repere din istoria pompierilor militari
Repere din istoria pompierilor militari Repere din istoria pompierilor militari
Repere din istoria pompierilor militari Pompierii Români
 
Contributii pompieri voluntari Timisoara
 Contributii pompieri voluntari Timisoara  Contributii pompieri voluntari Timisoara
Contributii pompieri voluntari Timisoara Pompierii Români
 
Ordin M.A.I. nr-112-2014 mod. OMAI 87 din 2010 prestari servicii
Ordin M.A.I.  nr-112-2014 mod.  OMAI  87 din 2010 prestari serviciiOrdin M.A.I.  nr-112-2014 mod.  OMAI  87 din 2010 prestari servicii
Ordin M.A.I. nr-112-2014 mod. OMAI 87 din 2010 prestari serviciiPompierii Români
 
Ghid evacuare-spatii-comert-2015
Ghid evacuare-spatii-comert-2015Ghid evacuare-spatii-comert-2015
Ghid evacuare-spatii-comert-2015Pompierii Români
 
Ghidul cetateanului la dezastre
Ghidul cetateanului la dezastreGhidul cetateanului la dezastre
Ghidul cetateanului la dezastrePompierii Români
 
Ghid-evacuare-cladiri-administrative
Ghid-evacuare-cladiri-administrativeGhid-evacuare-cladiri-administrative
Ghid-evacuare-cladiri-administrativePompierii Români
 
Procedura -evacuare-unitati-invatamant-2015
Procedura -evacuare-unitati-invatamant-2015Procedura -evacuare-unitati-invatamant-2015
Procedura -evacuare-unitati-invatamant-2015Pompierii Români
 
Plan implementare activitati igsu
Plan implementare activitati  igsuPlan implementare activitati  igsu
Plan implementare activitati igsuPompierii Români
 
Notiuni de prevenire a incendiilor
Notiuni de prevenire a incendiilorNotiuni de prevenire a incendiilor
Notiuni de prevenire a incendiilorPompierii Români
 
Informaţii plan-de-intervenţie
Informaţii  plan-de-intervenţieInformaţii  plan-de-intervenţie
Informaţii plan-de-intervenţiePompierii Români
 
Semne convenţionale plan de-intervenţie
Semne convenţionale plan  de-intervenţieSemne convenţionale plan  de-intervenţie
Semne convenţionale plan de-intervenţiePompierii Români
 
Bilant 2015 Departamentul pentru Situatii de Urgenta
Bilant 2015 Departamentul pentru Situatii de UrgentaBilant 2015 Departamentul pentru Situatii de Urgenta
Bilant 2015 Departamentul pentru Situatii de UrgentaPompierii Români
 
Bilanţ, evaluare I.G.S.U. - 2015
Bilanţ, evaluare I.G.S.U. - 2015Bilanţ, evaluare I.G.S.U. - 2015
Bilanţ, evaluare I.G.S.U. - 2015Pompierii Români
 
H.G. nr. 557 din 2016 managementul riscurilor
H.G. nr. 557 din 2016 managementul  riscurilorH.G. nr. 557 din 2016 managementul  riscurilor
H.G. nr. 557 din 2016 managementul riscurilorPompierii Români
 
Legea nr. 80 din 1995 Statutul cadrelor militare actualizată
Legea nr. 80 din 1995 Statutul cadrelor militare actualizatăLegea nr. 80 din 1995 Statutul cadrelor militare actualizată
Legea nr. 80 din 1995 Statutul cadrelor militare actualizatăPompierii Români
 

More from Pompierii Români (20)

Repere din istoria pompierilor militari
Repere din istoria pompierilor militari Repere din istoria pompierilor militari
Repere din istoria pompierilor militari
 
Monografie Pompieri Cluj
Monografie Pompieri Cluj Monografie Pompieri Cluj
Monografie Pompieri Cluj
 
Contributii pompieri voluntari Timisoara
 Contributii pompieri voluntari Timisoara  Contributii pompieri voluntari Timisoara
Contributii pompieri voluntari Timisoara
 
Ordin M.A.I. nr-112-2014 mod. OMAI 87 din 2010 prestari servicii
Ordin M.A.I.  nr-112-2014 mod.  OMAI  87 din 2010 prestari serviciiOrdin M.A.I.  nr-112-2014 mod.  OMAI  87 din 2010 prestari servicii
Ordin M.A.I. nr-112-2014 mod. OMAI 87 din 2010 prestari servicii
 
Ghid evacuare-spatii-comert-2015
Ghid evacuare-spatii-comert-2015Ghid evacuare-spatii-comert-2015
Ghid evacuare-spatii-comert-2015
 
Ghidul cetateanului la dezastre
Ghidul cetateanului la dezastreGhidul cetateanului la dezastre
Ghidul cetateanului la dezastre
 
Ghid-evacuare-cladiri-administrative
Ghid-evacuare-cladiri-administrativeGhid-evacuare-cladiri-administrative
Ghid-evacuare-cladiri-administrative
 
Procedura -evacuare-unitati-invatamant-2015
Procedura -evacuare-unitati-invatamant-2015Procedura -evacuare-unitati-invatamant-2015
Procedura -evacuare-unitati-invatamant-2015
 
Strategia igsu 2016 - 2025
Strategia igsu  2016 - 2025 Strategia igsu  2016 - 2025
Strategia igsu 2016 - 2025
 
Plan implementare activitati igsu
Plan implementare activitati  igsuPlan implementare activitati  igsu
Plan implementare activitati igsu
 
Servant pompier - programa
 Servant pompier - programa Servant pompier - programa
Servant pompier - programa
 
Serviciu privat - afiş
Serviciu privat - afişServiciu privat - afiş
Serviciu privat - afiş
 
Notiuni de prevenire a incendiilor
Notiuni de prevenire a incendiilorNotiuni de prevenire a incendiilor
Notiuni de prevenire a incendiilor
 
Informaţii plan-de-intervenţie
Informaţii  plan-de-intervenţieInformaţii  plan-de-intervenţie
Informaţii plan-de-intervenţie
 
Semne convenţionale plan de-intervenţie
Semne convenţionale plan  de-intervenţieSemne convenţionale plan  de-intervenţie
Semne convenţionale plan de-intervenţie
 
IGSU Bilant 2016
IGSU  Bilant 2016IGSU  Bilant 2016
IGSU Bilant 2016
 
Bilant 2015 Departamentul pentru Situatii de Urgenta
Bilant 2015 Departamentul pentru Situatii de UrgentaBilant 2015 Departamentul pentru Situatii de Urgenta
Bilant 2015 Departamentul pentru Situatii de Urgenta
 
Bilanţ, evaluare I.G.S.U. - 2015
Bilanţ, evaluare I.G.S.U. - 2015Bilanţ, evaluare I.G.S.U. - 2015
Bilanţ, evaluare I.G.S.U. - 2015
 
H.G. nr. 557 din 2016 managementul riscurilor
H.G. nr. 557 din 2016 managementul  riscurilorH.G. nr. 557 din 2016 managementul  riscurilor
H.G. nr. 557 din 2016 managementul riscurilor
 
Legea nr. 80 din 1995 Statutul cadrelor militare actualizată
Legea nr. 80 din 1995 Statutul cadrelor militare actualizatăLegea nr. 80 din 1995 Statutul cadrelor militare actualizată
Legea nr. 80 din 1995 Statutul cadrelor militare actualizată
 

Situatii de urgenta - Ghid IGSU

  • 1. E UD RII GÞ EA NU ÞT ÃIS INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ SUNT PROTEJAT Noi te informãm - Tu poþi preveni !
  • 2. pagina 1 Introducere Planul de urgenþã Rucsacul de urgenþã Cum anunþãm o urgenþã Avertizãrile meteo ºi hidro Alarmarea populaþiei Cutremurul Inundaþia Alunecarea de teren Muniþiile neexplodate Canicula Sezonul rece FurtunileFurtunile Evacuarea în situaþii de urgenþã Planul de evacuare din locuinþã pagina 2 pagina 4 Incendiul pagina 6 pagina 9 pagina 17 pagina 23 pagina 31 pagina 34 pagina 37 pagina 40 pagina 42 pagina 43 pagina 28 pagina 5 pagina 8 CUPRINS
  • 3. 1 SITUAÞII DE URGENÞÃ Situaþie de urgenþã - eveniment excepþional, cu caracter nonmilitar, care ameninþã viaþa sau sãnãtatea persoanei, mediul înconjurator, valorile materiale ºi culturale, iar pentru restabilirea stãrii de normalitate sunt necesare adoptarea demãsuriºiacþiuniurgente,alocarea de resurse specializate ºimanagementul unitar alforþelor ºimijloacelorimplicate. Hazardul - un potenþial eveniment fizic, fenomen sau activitate umanã care poate cauza pierderi de vieþi omeneºti sauvãtãmãricorporale,distrugerea proprietãþii, pierderi economice ºiafectareamediuluiînconjurãtor. Riscul - combinaþia între probabilitatea producerii unui eveniment (hazard) ºi consecinþele negative ale acestuia asuprauneisocietãþisau comunitãþi. Peteritoriul Românieisepotîntâlniurmãtoarele tipuri de risc,generatoare desituaþii deurgenþã: A. RISCURI NATURALE: 1. Fenomene meteo periculoase  Furtuni  Inundaþii  Tornade  Secetã  Îngheþ 2. Incendii de pãdure 3. Fenomene distructive de origine geologicã  alunecãri de teren  cutremure de pãmânt B. RISCURI TEHNOLOGICE: 1. Accidente, avarii, explozii ºi incendii produse în:  Industrie  Transport ºi depozitare produse periculoase  Transporturi  Nuclear 2. Poluare ape 3. Prãbuºiri de construcþii, instalaþii sau amenajãri 4. Eºecul utilitãþilor publice 5. Cãderi de obiecte din atmosferã sau cosmos 6. Muniþie neexplodatã C. RISCURI BIOLOGICE: 1. Epidemii; 2. Epizootii/zoonoze
  • 4. PREGÃTIREA PERSONALÃ: Planul de urgenþã al familiei 2 Situaþiile de urgenþã se pot produce oricând, oriunde ºi fãrã un avertisment, de aceea este necesar sã fim permanent pregãtiþi sãneprotejãmpe noi ºifamiliile noastre. La momentul producerii unei situaþii de urgenþã este posibil sã nu fim împreunã cu familia. De aceea, este important sã planifici din timp toate acþiunile ce trebuie întreprinse în acest caz. Modalitatea în care vei ajunge într-un loc sigur, cum veilualegãturacumembriifamiliei,cumvãreuniþiºiceea ce trebuie fãcut în acele momente. Planul familiei în situaþii de urgenþã reprezintã un proiect prin care fiecare membru al familiei învaþã ce sã facã acasã, la ºcoalã, la serviciu sau în orice alt loc s-ar afla, atunci când membrii familiei sunt separaþi unul de celãlalt în momentulproducerii unei situaþii de urgenþã. Unplandefamilieconþine detalii cu privire la:  Numerede telefon utile:112(numãrulunicde urgenþã), alte numere de care aiputea aveanevoie.  O persoanã de contact: o rudã, un prieten din altã localitate. Toþi membrii familiei vor suna aceastã persoanã de legãturã pentru a anunþa dacã sunt în regulã ºi pentru a afla veºti unii despre alþii. De obicei, în cazul unui cutremur, liniile urbane sunt mult mai solicitate decât cele interurbane ºi pot apãrea dificultãþi când încerci sã suni opersoanadinaceeaºilocalitate.  Locul de întâlnire cu ceilalþi membri ai familiei, dacã nu sunteþi împreunã în momentul producerii situaþiei de urgenþã. Acest loc trebuie sã fie ales într-un spaþiu deschis, cum ar fi un parc, o parcare sau un stadion. Locul de întâlnire pentru cazuriledeurgenþã ceimplicã incendii, în faþa locuinþei saulaunvecin.  Lucrurile/articolele destrictãnecesitateîn caz de evacuare, care sã fie incluse în rucsaculdeurgenþã.
  • 5. PLAN DE URGENÞÃ AL FAMILIEI . . . . . . . . . . . Planul trebuie cunoscut de toþi membrii familiei ! 2. MEMBRII FAMILIEI Numãr telefon 3. În cazul producerii unei situaþii de urgenþã, atunci când nu ne putem întoarce acasã sau nu ne putem contacta, ne vom întâlni sau vom lãsa mesajla: B. Nume Date contact 1. ADRESA 4. PERSOANA RESPONSABILÃ DE ADUCEREA COPIILOR DE LA ªCOALÃ: 5. PERSOANA RESPONSABILÃ DE ÎMPROSPÃTAREA PERIODICÃ A REZERVEI DE URGENÞÃ (APÃ ªI ALIMENTE): 6. REZERVA DE URGENÞÃ SE AFLÃ DEPOZITATÃ ÎN 7. FRECVENÞELE PE CARE EMIT POSTURILE NAÞIONALE RADIO-TV (POSTURI CE TREBUIE URMÃRITE ÎN CAZ DE URGENÞÃ) Radio TV A. Nume Date contact 8. VECINI/RUDE/CUNOªTINÞE CARE: AU NEVOIE DE AJUTORUL NOSTRU: NE POT AJUTA: Nume: Nume: Adresa: Adresa: Telefon: Telefon: 9.TELEFOANE DE URGENÞÃ Dispecerat unic urgenþe: Spitalul local: Distribuitor electricitate: Distribuitor apã: Distribuitor gaze: Electrician: Instalator: Primãria: 112
  • 6. 4 Rucsacul de urgenþã, reprezintã de fapt o rezervã necesarã pentru câteva zile, dupã producerea unei situaþii de urgenþã. Conþinutul rezervei se pãstreazã într-o geantã sau un rucsac încãpãtor. În situaþia producerii unui cutremur major utilitãþile publice: electricitate, apã, gaze pot fi afectate pentru o perioadã de câteva zile. Astfel, nu vom beneficia de energie electricã,nuvomputea gãti alimentele ºinu vomavea apã larobinet. Rucsaculdeurgenþã trebuie sãconþinã: PREGÃTIREA PERSONALÃ: Rucsacul de urgenþã  APÃ POTABILÃ: asiguraþi pentru fiecare persoanã câte doi litri pe zi. Depozitaþi apa într-un loc rece, întunecos ºi înlocuiþi-o lafiecare 6 luni.  HRANÃ: alimente compacte ºi uºoare care nu necesitã preparare, cum ar fi: cutii de conserve, alimente deshidratate, batoane energizante, biscuiþi de secarã, precum ºi alimente pentru nevoi speciale: mâncare pentru bebeluºi, lapte etc..  TRUSÃDEPRIMAJUTORcaresãconþinã:medicamentele personale ,analgezice, antiseptice.  APARATE UTILE: aparat radio cu baterii de schimb, lanternã, un fluier (semnalul convenþional în caz de urgenþã este de fluierãturi scurte).  ARTICOLE DE IGIENÃ: hârtie igienicã, ºerveþele umede, batiste de hârtie, sãpun, pastã ºi periuþã de dinþi, pieptene, sacimenajerietc.. Rucsacul de urgenþã trebuie amplasat într-un loc accesibil, cunoscut de toþi membrii familiei, cât mai aproape de ieºire, pentru a putea fi uºor luat în cazul unei evacuãri.
  • 7. Momentele în care suntem confruntaþi cu o situaþie ce ne pune în pericol viaþa sau bunurile sunt întotdeauna tensionante iar de modul cum acþionãm poate depinde viaþa noastrã, a familiei sau a altor persoane. Cui trebuie sã ne adresãmºicetrebuie sãcomunicãm ? Pentru orice urgenþã pe teritoriul României, se apeleazã Sistemul Naþional unic pentru apeluri de urgenþã 112. Astfel, când apelãm numãrul de telefon 112 (acesta este gratuit indiferent de operatorul de telefonie) trebuie sã comunicãm operatorului urmãtoarele informaþii:  Ce urgenþã avem ? Unde este urgenþa ? Unde ne aflãm? De la ce numãr de telefon sunãm? Careeste numele nostru ? Dupã furnizarea acestor date trebuie sã rãmâneþi la telefon pentru a fi puºi în legãturã custructura abilitatã sã intervinãºipentru a primi eventuale recomandãri. Dacã legãtura cu numãrul 112 se întrerupe, trebuie sã apelaþi din nou. Rãmâneþi calmi ºirãspundeþi latoate întrebãrile;nuînchideþi pânã când nu vise spune acestlucru. ÎNVÃÞAÞI COPIII Sà APELEZE 1-1-2 Întotdeauna spuneþi-le sã formeze 1-1-2, dar niciodatã sã nu vã referiþi la acest numãr de urgenþã ca "1-12" sau "11-2". Pe tastatura telefonului nu existã ca numere/simboluri 11 sau 12 iar copilul poate deveni confuz în procesul formãrii numãrului. Învãþaþi-vã copiii adresa de acasãsauoricealtãadresãcarele-arputeafideajutor. UNDE ªI CUM ANUNÞÃM O SITUAÞIE DE URGENÞà ? 5
  • 8. AVERTIZÃRILE METEOROLOGICE ªI HIDROLOGICE În ultimii ani, specialiºtii în meteorologie ºi hidrologie, cu ajutorul mijloacelor tehnice avansate au posibilitatea prognozãrii fenomenelor meteo ºi hidrologice cu o perioadã de timp înaintea producerii acestora. Informaþiile ajung la autoritãþi ºi cetãþeni prin intermediul atenþionãrilor ºi avertizãrilor pe coduri de culori. Astfel, informaþiile difuzate conþin hãrþipecareapar colorate anumite judeþe sauzone. Cesemnificãacesteculori? a)vântputernic; b)ploiimportante cantitativ c)descãrcãrielectriceºigrindinã; d)ninsoriabundente; e)viscol; f)temperaturi minimeextreme; g)temperaturi maximeextreme; h)polei; 6 Codul galben este asociat atenþionãrilor meteorologice. Codul portocaliu ºi codul roºu se asociazã avertizãrilor meteorologice. Fenomenelemeteorologice carefacobiectul atenþionãrilor ºiavertizãrilor meteorologice sunt: Cod verde Cod galben Cod portocaliu Cod roºu nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase. fenomene meteorologice temporar periculoase pentru anumite activitãþi, dar altfel sunt obiºnuite pentru perioada respectivã sau zona specificatã. fenomene meteorologice periculoase, de intensitate mare. fenomene meteorologice periculoase, de intensitate foarte mare ºi cu efecte dezastruoase.
  • 9. ATENÞIONÃRILEªIAVERTIZÃRILEHIDROLOGICE Acesteasuntînsoþite de un cod de culori, atribuit dupãcumurmeazã: 7 Cod galben Cod portocaliu Cod roºu fenomene hidrologice temporar periculoase pentru anumite activitãþi. fenomene hidrologice periculoase, cu efecte dezastruoase ºi ameninþare potenþialã asupra vieþii ºi bunurilor. Codul galben este asociat atenþionãrilor hidrologice. Codul portocaliu ºi codul roºu se asociazã avertizãrilor hidrologice. Fenomenelehidrologice carefac obiectul atenþionãrilor ºiaavertizãrilor hidrologice sunt: a) creºteriînsemnatedeniveluriºidebite(inundaþii/viituri); b) creºteri artificiale de niveluri datorate evoluþiei fenomenelor din timpul iernii (curgeri de sloiuri, poduri de gheaþã, blocajede gheþuri (zãpoare)); c) fenomene hidrologice periculoase imediate (scurgeri importante pe versanþi, torenþi, pârâuri, râuri mici, inclusiv pe râurinecadastrate). fenomene hidrologice periculoase, cu un grad de intensitate mare, care pot produce pagube sociale ºieconomice însemnate.
  • 10. ALARMAREA POPULAÞIEI 8 În situaþii de iminenþã a producerii unor dezastre sau a unui atac aerian autoritãþile administraþiei publice centrale sau localealarmeazãpopulaþia prin intermediul mijloacelor dealarmare. Semnalele acutice de alarmare a populaþiei, instituþiilor publice ºi operatorilor economici sunt: alarmã aerianã, alarmã la dezastre, prealarmã aerianã ºi încetarea alarmei. Durata fiecãrui semnal de alarmare este de douã minute pentru toate mijloacelede alarmare,cu excepþia sirenelor cu aercomprimatlacaredurata estedeunminut. ALARMÃ LA DEZASTRE ► 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzã de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauzãde5secunde între ele. ALARMÃ AERIANÃ ►15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauzã de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauzã de 2secundeîntreele. PREALARMÃ AERIANÃ ► 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauzã de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauzãde6secunde între ele. ÎNCETAREA ALARMEI ►un sunet continuu, de aceeaºi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaºi intensitate, cudurata de 1 minut.
  • 11. INCENDIUL 9 Anual în România se produc peste 15.000 de incendii. Mai mult de 50% dintre acestea sunt evenimente produse la locuinþele ºi anexele gospodãreºti. Pe lângã pagubele imense produse, în fiecare an circa 700 de persoane devin victime ale incendiilor,dintre care peste 200 decedeazã. Un moment de neatenþie în bucãtãrie, o improvizaþie la instalaþia electricã sau la cea de gaze, o sobã defectã sau un coº de fum necurãþat periodic îþi pot pune în pericol viaþa ºi locuinþa. Celemaimulteincendii lalocuinþe sunt cauzate de:  instalaþiile ºi aparatele electrice utilizate cu defecþiuni sauimprovizaþii;  mijloacele de încãlzire, instalaþiile de gaze ºi coºurile de fumexploatate necorespunzãtor;  fumatul ºi focul deschis efectuate fãrã respectarea normelordeprevenire. Incendiile la locuinþe pot fi prevenite în marea majoritate acazurilor. Incendiu - ardere autoîntreþinutã, care se desfãºoarã fãrã control în timp ºi spaþiu, care produce pierderi de vieþi omeneºti ºi/sau pagube materiale ºi care necesitã o intervenþie organizatã în scopul întreruperii procesului de ardere.
  • 12. 10  Lucrãrile de întreþinere, revizii ºi reparaþii la instalaþiile ºi aparatele electrice se executã numai decãtre personalcalificatºiautorizat.  Este interzisã exploatarea instalaþiilor electrice cu improvizaþii, precum ºi folosirea lãmpilor mobileoriportative, alimentateprincordoane improvizate ºi/sau uzate.  Siguranþele electrice arse se înlocuiesc numai cu altele calibrate, cu aceleaºi caracteristici tehnice.  Aparatele electrice sub tensiune trebuie supravegheate permanent ºi nu se lasã la îndemâna copiilor. SEINTERZICE:  utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor, întrerupãtoarelor, dispozitivelor deprotecþie cu defecþiuni sau cu improvizaþii;  suprasolicitarea reþeleielectriceprinfolosirea simultanã amaimultor receptori;  nesupravegherea aparatelor electrice sub tensiune, cum sunt: fier de cãlcat, reºou, radiator ºialteleasemenea;  folosirea legãturilor provizorii prin introducerea conductorilor fãrãºtecher,directînprize;  utilizarea reºourilor, aparatelor de cãlcat, aerotermelor electrice improvizate ºi fãrã asigurarea mãsurilor de izolare faþã de materialele ºi elementele combustibile din spaþiul sau dinîncãperearespectivã;  manevrarea aparatelor electrice cu mâinile ude ºi tragerea directã de cablu (conductor) pentru debranºarealor. Reguli de prevenire: Instalaþiile ºi aparatele electrice
  • 13. 11 Reguli de prevenire: Mijloacele de încãlzire  Înainte de utilizare, sobele trebuie verificate, reparate, curãþate pentru a fi folosite numai în perfectãstaredefuncþionare.  Depozitarea/amplasarea materialelor combustibile se face la o distanþã mai mare de un metru faþã de sobele fãrã acumulare de cãldurã ºi de 0,50 m la sobele cu acumulare de cãldurã.  În faþa uºiþei de alimentare a sobei, pardoseala combustibilã se protejeazã cu tavã/tablã metalicãavânddimensiunile deminim0,70× 0,50 m.  În timpul funcþionãrii sobelor care utilizeazã combustibil solid, uºiþele focarului ºi cenuºarului trebuiemenþinute închise ºinezãvorâte.  Cenuºa rezultatã se evacueazã periodic într-un loc stabilit ºi amenajat în acest scop, fãrã pericoldeincendiu ºinumai dupã cesesting complet resturiledejar. SEINTERZICE:  amplasarea produselor, materialelor ºi substanþelor combustibile în apropiere de sursele decãldurã;  folosirea sobelor ºi a altor mijloace de încãlzire defecte, cu improvizaþii, supraalimentate cu combustibili sau nesupravegheate, precum ºi aprinderea focului utilizându-se lichide inflamabile;  utilizarea sobelor fãrã uºiþe la focare ºi cenuºare, defecte sau izolate necorespunzãtor faþã deelementelecombustibile aleclãdirilor;
  • 14. 12 Reguli de prevenire: Instalaþiile de gaze  Responsabilitatea întreþinerii, exploatãrii ºi reparãrii instalaþiei de utilizare a gazelor naturale revine clientului (consumatorului).  Verificarea instalaþiei de gaze este obligatorie ºi se se efectueazã de firme autorizate de A.N.R.E., la un interval de maximum2 ani.  Revizia instalaþiei de gaze este obligatorie ºi se efectueazã la un interval de maxim 10 ani ºi în situaþia neutilizãrii instalaþiei pe operioadãmaimarede6lunisaudupãorice eveniment care poate afecta instalaþia degaze. Atenþie ! În cazul în care sesizaþi scãpãri de gaze (miros specific) într-o încãpere, clãdire sau în mediul înconjurãtor sevorevacua rapid toate persoanele ºise vor lua urmãtoarele mãsuri:  seîntrerupe imediat alimentareacugazeºienergieelectricãaimobilului de lavana principalã(dacã este posibil);  sedeschid imediat uºile ºiferestrelepentru aerisireaspaþiului;  seopresc toate focuriledelaaparaturacasnicãdepreparare ahranei sau de încãlzire;  nu seutilizeazã instalaþiaelectricã,chibrituri,brichete sau alte surse de aprindere;  din exteriorul clãdirii,seanunþã câtmairapidposibil distribuitorul local de gaze naturale.
  • 15. 13 Reguli de prevenire: Coºurile de fum SITUAÞIIDEURGENÞÃ-INCENDIUL  Coºurile de fum trebuie sã fie amplasate astfel încât prin poziþia lor sã asigure evacuarea completã a fumului sau a gazelor de ardere, sã nu prezinte pericol de incendiu ºi sã permitã curãþarea în condiþii optime.  Pentru inspecþia ºi curãþarea coºului de fum se va monta obligatoriu la baza acestuia o uºiþã metalicãdublã, etanºã ºitermorezistentã.  Zidãria ºi tencuiala coºurilor vor fi verificate periodic ºi bine întreþinute, astfel ca sã se evite orice crãpãturã ce ar permite evacuarea gazelor fierbinþi, a fumului sau a scânteilor în încãperi sau poduri.  Coºurile de fum trebuie izolate termic faþã de elementele combustibile ale acoperiºului (grinzi,asterealãºialteleasemenea). SEINTERZICE:  racordarea focarelor alimentate cu gaze la canalele de fum pentru focare alimentate cu altfel decombustibil (lemn,pãcurã,cãrbuneetc.);  încastrarea în pereþii coºurilor de fum a elementelor combustibile din lemn din planºee ºi acoperiºuri;  montareadeclapete(ºibere)saucapace de obturare în canale sau racorduri; Atenþie ! Verificarea, repararea, izolarea termicã ºi curãþarea periodicã a coºurilor de evacuare a fumului sunt obligatorii.
  • 16. 14 Reguli de comportare în caz de incendiu Dacã þi-au luat foc hainele întinde-te la pãmânt ºi rostogoleºte-te pentru a stinge flãcãrile. ÎNLOCUINÞÃ:  Anunþã imediattoatepersoanele din locuinþã despreizbucnirea incendiului.  Încearcã sã stingi incendiul numai în faza incipientã, când acest lucru este încã posibil. Nu utiliza apa pentru stingerea grãsimilor sau echipamentelor electrice sub tensiune. Pentru asigurarea intervenþiei în caz de incendiu serecomandãamplasareaînbucãtãrieaunuistingãtor sau aunei pãturi deincendiu.  Pãrãseºte rapid locuinþa. Verificã dacã toate persoanele din locuinþã/clãdire se evacueazã. Ajutã persoanele ce au greutãþi înaseevacua.  Dacã fumul a pãtruns pe cãile de evacuare, deplaseazã-te în poziþie aplecatã sau chiar târâº. Atunci când evacuarea nu este posibilã, rãmâi într-o încãpere, închide uºa ºi etanºeaz-o cu prosoape, cearºafuri sau pãturi umede.Anunþã situaþiaexistentãserviciilor de urgenþã, apelând 112.Ieºilageamºistrigãdupãajutor.  Ajuns în exterior, îndepãrteazã-te de clãdire ºi anunþã imediat incendiul la dispeceratul unic pentru urgenþe 112.Nutemaiîntoarceînclãdire!
  • 17. 15 Reguli de comportare în caz de incendiu SITUAÞIIDEURGENÞÃ-INCENDIUL LASERVICIU:  Nepãstrãmcalmul.  Acþionãmconformplanurilor/procedurilor stabilite lanivelulobiectivului.  Neajutãmcolegiisaualtepersoanecareaugreutãþi în ase evacua.  Nunedeplasãmprinzoneinundate de fum.  Nufolosimliftulpentru ane evacua din clãdire.  Laieºireadinclãdirenedeplasãm spreloculde adunare în caz de evacuare. ÎNCLÃDIRIPUBLICE:  Nepãstrãmcalmul.  Urmãmindicaþiile personalului obiectivului.  Neîndreptãm spreieºire,orientându-ne dupã indicatoarele de evacuare.  Ajutãmpersoaneleînvârsta,copiiisaupe ceicare au greutãþi în ase evacua.  Nune deplasãmprinzoneinundate de fum.  Nufolosimliftulpentru ane evacua din clãdire.  Laieºireadinclãdirenedeplasãmsprelocul de adunare în caz de evacuare.
  • 18. Cunoºti indicatoarele de securitate ? 16 Indicatoare pentru evacuare Indicatoare pentru echipamente utilizate în caz de incendiu Indicatoare pentru interdicþii Evacuare spre stânga Evacuare spre dreapta Punct de prim-ajutor Punct de adunare dupã evacuare Stingãtor de incendiu Hidrant interior Telefon de incendiu Buton de alarmare Focul deschis(flacãra) interzis Nu se utilizeazã apa pentru stingere Fumatul interzis Nu se utilizeazã liftul pentru evacuare
  • 19. CUTREMURUL 17 Cutremurele de pãmânt (seismele) sunt zguduiri bruºte ºi de scurtã duratã ale unor porþiuni din scoarþa (crusta) terestrã. Cutremurele sunt generate de regulã, de miºcarea plãcilor tectonice. Erupþiile vulcanice pot de asemenea sã determine producerea cutremurelor. Alte cauze ce genereazã miºcãri seismice sunt: prãbuºirile ce se produc în golurile subterane, prãbuºirea unorstânci etc.. ªtiinþa care se ocupã cu studiul cutremurelor (miºcãrilor seismice)se numeºte seismologie. Atunci când se manifestã cu violenþã, cutremurele se pot transforma în catastrofe, afectând sau chiar distrugând construcþii, clãdiri de locuit ºi/sau localitãþi întregi. De asemenea, cutremurele pot provoca alunecãri de teren, incendii, avalanºe, avarii tehnologice sau chiar inundaþii în cazul distrugerii barajelor hidrotehnice. Cutremurele submarine pot genera valuri uriaºe ce se deplaseazã cu viteze foarte mariºisuntdenumite tsunami . Punctul teoretic în care se produce ruptura iniþialã (în realitate existã o zonã de fracturare) se numeºte focar sau hipocentru iar punctul situat la suprafaþa pãmântului, pe verticala focarului, poartã denumirea de epicentrul cutremurului.
  • 20. 18 Cutremurele în România Pe teritoriul României existã mai multe zone seismice (Vrancea, Banat, Fãgãraº, Dobrogea etc.). Dintre acestea, cel mai activ este cel situat în Vrancea, acesta producând câteva cutremure mici pe zi, iar periodic, cutremure intermediareºimari. Cutremurele cu epicentrul în zona Vrancea sunt cauzate de fenomenul de subducþie (ciocnire între plãci) dintre microplaca Transilvanã ºi microplaca Mãrii Negre. Intrarea microplãcii Mãrii Negre sub microplaca Transilvanã genereazã masive acumulãri de tensiune. Aceastã tensiune este eliberatã treptat, prin seisme de micãamploare,saubrusc,prinseismemajore. Existã ºi alte surse locale sau externe teritoriului românesc (de ex. focarele din sudul Dobrogei) care pot produce cutremure cu intensitate de 7 - 8 pe scara Mercalli. Pe harta de zonare seismicã se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectatã de cutremurele de Vrancea este cea mai întinsã, iar zonele afectate de cutremurele superficiale sunt dispuse în Banat,Criºana,Maramureº,Fãgãraº,Târnave. Harta cu zonele seismice din România Cele mai semnificative cutremure produse în România în ultimii 200deaniîn zona Vrancea DATA ORA ADÂNCIME MAGNITUDINE 26.10.1802 10.55 150 km 7,9 05.03.1812 130 km 6,512.30 26.11.1829 150 km 7,301.40 23.01.1838 150 km 7,518.45 06.10.1908 125 km 7,121.40 10.11.1940 150 km 7,701.39 04.03.1977 94 km 7,421.21 30.08.1986 131 km 7,123.28 30.05.1990 91 km 6,913.40 31.05.1990 87 km 6,403.17 27.10.2004 99 km 6,023.34
  • 21. 19 Mãsurarea cutremurelor SITUAÞIIDEURGENÞÃ-INCENDIUL Scara Mercalli mãsoarã efectele cutremurelor asupra oamenilorºiclãdirilor. Scara Richter mãsoarã energia eliberatã de cutremur Super-cutremur, are loc foarte rar. Distruge tot sau aproape tot atât în zona epicentrului cât ºi într-o arie de mii de kmp în jurul acestuia. Undele seismicecaresepropagãprinsolpotfivãzutecuochiulliber. Cutremurgigant.Podurileseprãbuºesc. Rãmânînpicioarefoartepuþinestructuri. Cutremur puternic. Cauzeazã multe daune importante pe câteva sute de kilometri de epicentru. Clãdirile cu rezistenþã slabã se distrug, cele bine construitesuntavariate. Cutremur serios. Clãdirile care nu sunt rezistente se avariazã. Mobilierul sedeplaseazãînlocuinþe,potpicabucãþidinziduri. Cutremur moderat. Se percepe uºor. Mici daune la clãdirile din apropierea epicentrului. Se pot sparge ferestrele, cad obiecte aºezate pe mobilier. Se simte adeseori, dar nu provoacã daune materiale. Efectele seamãnã cuvibraþiilegeneratedetrecereaunuiautotren/TIRdemaretonaj. Se simte mai rar ºi nu provoacã daune materiale. Obiectele agãþate de tavansaudepereþi(lustre,tablouri) sepotclãtinauºor. Înmodnormalnuesteresimþit.Poatefidetectatnumaideseismografe. Magnitudine peste 9 Magnitudine 8.0 - 8.9 Magnitudine 7.0 - 7.9 Cutremur major. Existã multe daune materiale, numeroase victime pe sute de kilometri. Fundaþiile construcþiilor se deplaseazã , apar crãpãturi însol,puþuriledeapãºiceledeextracþiepetrolierãsuntdistruse. Magnitudine 6.0 - 6.9 Magnitudine 5.0 - 5.9 Magnitudine 4.0 - 4.9 Magnitudine 3.0 - 3.9 Magnitudine 2.0 - 2.9 Magnitudine 1.0 - 1.9 Puþine clãdiri din cãrãmidã rãmân în picioare. Sunt distruse poduri. ªineledecaleferatãsuntîndoiteputernic. Sunt distruse cele mai multe structuri din cãrãmidã. Se produc multe alunecãrideteren. Clãdirile se deplaseazã pe fundaþiile lor, pereþii uºori sunt aruncaþi în afarã,uniipereþiseprãbuºesc. Cei mai mulþi oameni pãrãsesc locuinþele. Este perceput ºi de persoanele aflateînautovehicole.Stricãciuniconsiderabileînclãdirilevulnerabile. Este simþit de toatã lumea. Multe persoane se sperie ºi fug din locuinþe. Unelepiesedemobilãgreasedeplaseazã. Esteperceputdeaproapetoatãlumea,mulþisunttreziþidinsomn. Esteperceputmaimultdepersoaneleaflateînclãdiri. Esteperceputdeunelepersoaneaflateînclãdiri. Grad 11 F.dezastruos Grad 10 Dezastruos Grad 9 Ruinãtor Panicã generalã, stricãciuni considerabile ºi în structurile special construite.Crãpãturimariînteren. Grad 8 Destructiv Grad 7 F. puternic Grad 6 Puternic Grad 5 Serios Grad 4 Moderat Grad 3 Perceptibil Este perceput numai de puþine persoane aflate în repaus, în special la etajelesuperioarealeclãdirilor. Grad 2 Slab sesizabil Nu este resimþit de oameni. Pãsãrile ºi animalele sunt neliniºtite. Este înregistratde seismografe. Grad 1 Instrumental Grad 12 catastrofal Distrugerea este totalã. Obiectele sunt aruncate în sus. Au loc modificãri alereliefului.
  • 22. 20 Protecþie înainte de cutremur Conform evaluãrilor de risc seismic, clãdirile cele mai vulnerabile din acest punct de vedere sunt clãdirile înalte cu schelet din beton armat ºi pereþi de închidere sau despãrþitori de zidãrie realizate înainte de anul 1941, precum ºi construcþiile vechi cu pereþi structurali de zidãrie ºi planºeede lemn.Cumtepoþi pregãti sã faci faþã efectelor unuicutremur:  identificã mobilierul auxiliar ºi obiectele grele care atârnã peste paturi, canapele, mese ºi care pot cãdea peste acestea, înlocuieºte-le cu altele mai uºoare, fixeazã-le sã nu se deplaseze;  asigurã piesele grele de mobilier suprapuse ºi înalte, prin prindere de un perete, sau de o grindã solidã, mai ales dacã locuieºti la etajele superioare unde oscilaþiile sunt mai puternice;  limiteazã deplasãrile aparatelor casnice mari prin fixare, în aºa fel încât, în caz de cutremur, racordurilesãnusuferedeteriorãri;  realizeazã un plan de protecþie pentru familia ta, identificã locurile de adãpostire pentru protecþie în timpul seismului. Acestea pot fi: tocul uºii, o zonã depãrtatã de ferestre, lângã un perete structural rezistent, spaþiul de sub o grindã, masã ori un birou sub care se poate intrauºor;  toþi membrii familiei trebuie sã cunoascã locul de amplasare a comutatoarelor, siguranþelor, robinetelor generale ºi locale pentru electricitate, apã ºi gaze precum ºi modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, sã poatã fi asigurate mãsurile minime de intervenþiedeurgenþã (închidere/deschidere); Toþi membrii unei familii trebuie sã cunoascã ºi sã exerseze periodic o procedurã de protecþie în caz de cutremur;
  • 23. 21 Protecþie în timpul cutremurului SITUAÞIIDEURGENÞÃ-INCENDIUL Indiferent unde te afli în momentul producerii cutremurului, protejeazã-te rapid într-un loc sigur ºi rãmâi calm pânã la încetareamiºcãriiseismice. ÎNINTERIORULUNEICLÃDIRI:  rezistã tendinþei de a pãrãsi clãdirea sau locuinþa, deoarece durata redusã a fazei seismice iniþiale va face ca faza puternicã amiºcãriiseismicesãte surprindã pescãri,punându-te astfel în pericol;  stai departe de ferestre care se pot sparge, înspre centrul clãdirii, lângã un perete structural rezistent. Protejeazã- te sub o grindã, toc de uºã solid, birou sau masã suficient de rezistente spre a te feri de cãderea unor obiecte grele,mobile suprapuse sau tencuieliornamentale;  sprijinã-te cu palmele de podea sau þine-te cu mâinile de piciorul mesei sau tocul uºii pentru a-þi asigura stabilitatea. În lipsa unei astfel de posibilitãþi de a-þi menþine stabilitatea, te poþi proteja stând la podea lângã un perete solid, pe genunchi ºicoate,cufaþaînjos,cupalmele împreunate pentru protecþia capului;  dacã te afli într-un loc public (de exemplu: un magazin), te vei adãposti în locuri aflate la distanþã de ferestre ori de obiecte grele;  nu utiliza liftul. Dacã eºti în lift în timpul producerii cutremurului, apãsã butonul de urgenþã. Când liftul se opreºte, ieºi cât mai repedeposibil din lift ºiadãposteºte-te într-unlocsigur; ÎN EXTERIORUL UNEI CLÃDIRI: te protejezi departe de clãdiri, poduri, cabluri electrice sau stâlpi. Stai la cel puþin 10 m de cablurile electrice rupte saucãzute. ÎNTR-UN AUTOVEHICUL: rãmâi în interior. Opreºte într-un loc sigur, fãrã a bloca drumul, departe de poduri, viaducte ºi imobile. Dupã încetarea seismului nu ieºi din acesta dacã au cãzut în apropiere cabluri electrice.
  • 24. 22 Protecþie dupã cutremur Dupãterminareamiºcãriiseismiceestefoarteimportant sã rãmâicalm.Liniºteºte persoanele speriate ºicopiii.  pãrãseºte clãdirea cu calm, fãrã a lua lucruri inutile, verificând cu atenþie drumul spre ieºire, pentru a evita expunerea lapericole;  pentru orice eventualitate, trebuie prevenitã rãnirea provocatã de cãderea unor tencuieli, cãrãmizi, etc. la ieºirea din clãdire. Utilizeazã o cascã de protecþie sau, în lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantã, ghiozdan, cãrþigroase,etc.);  dacã la ieºire uºile sunt blocate, trebuie sã acþionezi fãrã panicã pentru deblocarea acestora. Dacã uºile nu pot fi deblocate,serecomandãspargereageamului utilizând un scaun,ovazã,etc.urmatãdecurãþireazoneide cioburi;  în cazul în care în urma cutremurului sunt persoane rãnite, acestea trebuie sã fie eliberate din locurile unde au rãmas prinse ºi sã li se acorde primul ajutor. Rãniþii grav nu trebuie miºcaþi decât dacã sunt în pericol imediat de a fi rãniþi suplimentar din alte cauze, pânã la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. În caz contrar, starea rãniþilor ar putea fi agravatã demanevrareanecorespunzãtoare;  pentru a preîntâmpina eventuale dezastre cauzate de cutremure, verificã starea instalaþiilor electrice, de gaze, apã, canalizare. În cazul în care vei constata avarii, trebuie închisã alimentarea localã sau generalã ºi anunþat operatorul de specialitate pentru intervenþie.Deasemenea,evitãutilizarea focului deschis;  nuutilizatelefonul decât în situaþii extremeºipentru asemnalaourgenþã;  dacã alimentarea cu apã curentã este în continuare disponibilã, umple cada ºi alte recipiente, pentru cazurile în care aceastas-arputeaopriulterior;  urmãreºte sursele oficiale de informare : posturile publice naþionale de radio ºi televiziune precum ºi anunþurile autoritãþilor locale.Nuluaînconsiderare zvonurile ºinu rãspândi informaþii neverificate;  nu folosi autovehiculul personal decât în situaþii extreme. Cãile de circulaþie trebuie lãsate libere pentru autospecialele deintervenþie;
  • 25. INUNDAÞIA 23 Inundaþia reprezintã acoperirea terenului cu un strat de apã în stagnare sau în miºcare, care, prin amploare ºi duratã poate provoca victime umane, distrugeri materiale, ºi poate deregla buna desfãºurare a activitãþilor social-economice din zona afectatã. Inundaþiile se produc de regulã atunci când precipitaþiile prelungite, precipitaþiile intense pe o perioadã scurtã de timp (de regulã vara) sau un blocaj de gheaþã ori alte materiale provoacã revãrsarea unui curs de apã ºi inundarea zonei înconjurãtoare. Deasemenea, zãpada în curs de topire împreunã cu precipitaþiile, la începutul primãverii pot genera inundaþii. Inundaþii rapide se produc dupa o ploaie intensã sau dupã cedarea unui baraj sau dig ori în urma unor revãrsãri bruºte de apã peste un blocaj de gheaþa ºi pot surprinde comunitãþile. Pentru a nu fi vulnerabil în faþa efectelor unei inundaþii informeazã-te dacã locuinþa ta se aflã într-o zonã cu risc de inundaþie. Mergi la autoritatea localã - primãrie ºi solicitã aceastã informaþie. Dacã locuieºti într-o zonã de deal sau de munte, verificã dacã în apropierea locuinþei/gospodãriei tale sau chiar a localitãþii au fost efectuate tãieri masive de arbori. Defriºãrile masive contribuie la formarea torenþilor ce îþi pot pune în pericol familiaºilocuinþa.
  • 26. Pentru protecþia locuinþei sau gospodãriei din zonele cu pericol de inundaþie este necesar sã adopþi urmãtoarele mãsuri:  asigurã impermeabilitatea pereþilorfundaþiei locuinþei pentru evitareainfiltrãrii apei;  construieºte/amenajeazã bariere/diguri de protecþie pentru aopripãtrunderea apei în locuinþã;  mutã componentele reþelei electrice a casei (întrerupãtoare, prize, doze ºi cabluri) cu cel puþin 30 cm peste limita proiectatã deinundaþie alocuinþei .Operaþiuna seva realiza numai de cãtre personal autorizat;  instaleazã supape de siguranþã (anti-retur) pe conductele de canalizare, pentru ca în caz de inundaþii apa sã nu poatã pãtrunde prinacesteaînlocuinþã;  curãþã periodicºanþurileºirigolelede scurgere pentru afacilita evacuarea normalãaapelorpluviale;  menþine curatealbiileapelorcurgãtoare,fãrã gunoaie menajere sau resturi vegetale. ATENÞIE !Nuîþiconstrui locuinþa într-ozonã cu pericol de inundaþie ! Protecþie pentru inundaþie 24
  • 27. Protecþie în caz de inundaþie 25 SITUAÞIIDEURGENÞÃ-INCENDIUL CEFACIDACÃEªTI SURPRINSDEINUNDAÞIE ? Pãrãseºteimediatlocuinþa (saumergispre etajele superioare, eventual pe acoperiº), deplaseazã-te sprezone înalte. Dacãmaiaitimp:  blocheazã ferestrele astfel încât elesãnu fie spartedecurenþi puternici ºide obiecte care plutesc sau aluviuni;  evacueazã animalele ºi bunurile de valoare în locuri de refugiu stabilite de autoritãþi. Închide uºile casei ºi ferestrele.Întrerupe alimentarea cu apa,gaze ºienergie electricã;  mutãbunurile caresepot transporta uºorînzonasuperioarã alocuinþei; ATENÞIE ! Nu atinge echipamentele electrice dacã eºti ud sau dacã stai în apã. Apa provenitã din inundaþii poate fi contaminatã cu substanþe chimice, toxice sau cu diverse alte deºeuri. Dacã ai fost în contact cu apa provenitã din inundaþii, curãþã-te bine cu apã necontaminatã ºisãpun. CEFACIDACÃEªTI SURPRINSDEVIITURÃ?  încearcãsãajungi într-un loc câtmaiînalt pentru evitareaimpactului cu viitura;  încearcã pe cât posibil sã nu rãmâi în apã, pentru cã riscul de hipotermie creºte prin udarea completã acorpului;  depãrteazã-te de liniile de tensiune cãzute ºidecablurileelectrice;  dacã ai rãmas izolat cu un grup, poziþia optimã de aºteptare este în doi, aºezaþi ºi grupaþi spate în spate pentru areducepierderilede cãldurã;  economiseºte resursele (alimente, apã, baterii). Pune repere pentru a urmãri evoluþia nivelului apelor;  nu uita cã cei prinºi de viiturã în locuri izolate nu au murit niciodatã de frig sau de foame,ciîntotdeauna pentru cãauîncercatsãînfrunte apele furioase.
  • 28. 26 Protecþie în timpul inundaþiei CEFACICÂNDSEDISPUNEEVACUAREAZONEISAUALOCALITÃÞII?  respectã ordinea de evacuare stabilitã: copii, bãtrâni, bolnavi. Prioritate arepopulaþia din zonele celemaipericlitate;  înainte de pãrãsirea locuinþei întrerupe alimentarea cu apã, gaze, energie electricãºiînchideferestrele;  nu uita sã iei Rucsacul de urgenþã ºi sã anunþi rudele ºi persoanele apropiate familieidespreevacuare ºidespre locul unde te deplasezi;  anunþã autoritãþile dacã aiinformaþii despre persoane izolate cesunt înpericol;  dupã sosirea la locul de refugiu, rãmâi calm, ocupã locurile repartizate, supravegheazã copiii, respectã mãsurile stabilitedeautoritãþi. SFATURIPENTRUCONDUCÃTORIIAUTO  nu treceþi prin zonele inundate decât dacã sunteþi siguri cã adâncimea apei este suficient de micã pentru a nu afecta buna funcþionare a motorului autovehiculului. Conduceþi încet ºi fãrã schimbãri bruºte de direcþie. Folosiþi motorul uºor turat chiar prin folosirea uºoarã a ambreiajului. Evitaþi ca apa sã intre în sistemul de evacuare, deoarece ar puteaoprimotorul;  utilizaþi o vitezã micã de deplasare, pentru a nu crea valuri ce ar putea puneînpericolpeceilalþiparticipanþi latrafic;  de îndatã ce aþi ieºit din zona inundatã, testaþi-vã frânele. Dacã acestea nu rãspund corespunzãtor, strãbateþi câþiva zeci de metri cu piciorul uºor apãsatpepedaladefrânã.  dacã autoturismul dumneavoastrã a stat în apã sau apa a pãtruns în interior, indiferent de perioadã, faceþi o vizita la un atelier service în cel maiscurttimpposibil.
  • 29. 27 Protecþie dupã inundaþie SITUAÞIIDEURGENÞÃ-INCENDIUL CUMTEPROTEJEZIDUPÃINUNDAÞIE ?  evitã zonele în care apa nu s-a retras complet. Aceasta poate fi contaminatã cu benzinã, motorinã sau resturi de la canalizare;deasemenea,poatefiîncãrcatãelectricde lalinii de tensiune înaltã saucablurielectricecãzute lapãmânt;  evitãcurenþiideapã;  nuteapropiadezonele unde au cãzut cablurielectriceºianunþã autoritãþile despre aceasta;  întoarce-teacasã,doarcândautoritãþile au permisacest lucru;  fii atent când intri în clãdirile care au fost inundate: rezistenþa acestora ar putea fi afectatã, în special la nivelul fundaþiei;  nu utiliza instalaþiileelectrice,deapãºidegazenaturale decât dupã verificarea acestoradespecialiºti;  dupã întoarcerea în locuinþã nu utiliza imediat chibrituri, brichete sau alte obiecte ce produc flacãrã deschisã, deoarece existã posibilitatea sã se fi acumulat gaze inflamabile în interior. Dacã simþi miros de gaz sau auzi un ºuierat, aeriseºte locuinþa, pãrãseºte clãdirea rapid ºi anunþã operatorul localdegazenaturale;  curãþã ºi dezinfecteazã toate obiectele care au fost în contact cu apa pentru aevita îmbolnãvirea;  consumã numai apã îmbuteliatã pânã când se anunþã oficial cã apa de lareþeaua publicã estepotabilã.
  • 30. ALUNECAREA DE TEREN 56 Alunecãrile de teren reprezintã o categorie de fenomene naturale ce definesc procesul de deplasare, miºcare propriu-zisã arocilorsaudepozitelor de pe versanþi. Alunecãrile de teren reprezintã deplasãri ale rocilor care formeazã versanþii unor munþi, dealuri, lucrãri de hidroameliorãri sau alte amenajãri. Deplasãrile rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale sau a unor activitãþi umane. Alunecãrile de teren nu produc pierderi ºi distrugeri la fel de mari ca alte dezastre, ele sunt însã periculoase putând conduce la distrugerea unor construcþii prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire. De asemenea, alunecãrile de teren pot bloca apele curgãtoare, creând astfel lacuri de acumulare temporare sau permanente, pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic, la pãtrunderea în lac, în mod brusc aunui volum marede rocã. În þara noastrã alunecãrile de teren sunt destul de rãspândite. Suprafaþa totalã supusã alunecãrilor de teren este apreciatã la900.000 hectare. 28
  • 31. Cauzele alunecãrilor de teren sunt: a) naturale:  modificarea nivelului apelor subterane;  ploile torenþiale;  miºcãrile seismice. b) generate de activitatea omului:  realizarea unor lucrãri în apropierea versanþilor;  despãduriri ºi decopertãri ale vegetaþiei. Efectele alunecãrilor de teren pot fi:  distrugerea parþialã sau totalã a construcþiilor;  blocarea parþialã sau totalã a albiei unui râu ºi formarea unor acumulãri de apã cu pericol de inundaþii;  distrugerea parþialã sau totalã a reþelelor edilitare (apã, gaze, canalizare, etc.);  blocarea unor cãi de comunicaþii (feroviare, rutiere, fluviale, etc.). 29 Despre alunecãrile de teren
  • 32. Protecþie în cazul alunecãrilor de teren 30  nu construi în apropierea pantelor abrupte, a canalelor de scurgere a apelor, în apropieredevãicreatede torenþi;  consultã un expert în domeniu pentru sfaturi ºi mãsuri corective pe care le poþi luapentru a-þi proteja terenul împotriva alunecãrilor deteren;  ia mãsuri pentru acoperirea terenului cu vegetaþie (planteazã arbori) aflat în pantãºi/sauconstruieºte pereþi/ziduri deprotecþie;  în timpul unei alunecãri de teren evitã sã staþionezi pe direcþia de evoluþie a acesteia;  dacã te afli lângã un pârâu sau un canal de apã, fii atent la orice modificare a nivelului apei ºi la transformarea apei curate în apã tulbure. Asemenea schimbãri pot indica alunecãri de teren în amontele cursului, deci trebuie sã fii pregãtit pentru aacþiona imediat;  atunci când nu te poþi evacua din zona periclitatã, contacteazã autoritãþile locale, inspectoratul pentru situaþii de urgenþã judeþean pentru salvarea sau evacuareata. ATENÞIE:  în situaþie de pericol iminent prioritarã este salvarea vieþii oamenilor. Nu întârzia înasemeneacazuri,încercândsãsalvezibunuri considerate valoroase;  însituaþiiextreme,zoneleconsiderate sigure sunt:  zonele încarenuauavutloc deplasãri de teren în trecut;  zonelerelativplane,ladistanþã de pante;  zoneledinvârfulsau de-a lungul crestelor
  • 33. MUNIÞIILE NEEXPLODATE 31 Muniþiile rãmase neexplodate reprezintã toate categoriile de muniþii utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau iniþiate, care nu au avut efect final (prin nefuncþionare) sau cele neutilizate, care nu au fost distruse. Conflictele militare produc victime în rândul populaþiei civile chiar ºi la zeci de ani dupã încheierea acestora. Astfel, în fiecare an, pe teritoriul României sunt înregistrate peste 1.000 de evenimente în care cetãþenii gãsesc elemente de muniþie neexplodatã. În majoritatea cazurilor, persoanele care identificã muniþia respectivã procedeazã corect ºi nu se expun pericolului uneiexplozii. Locurile ºi împrejurãrile în care se pot gãsi astfel de muniþii sunt: la suprafaþa pãmântului: pe terenurile agricole, în desiºuri, înpãduri; îngropate sub pãmânt: ies la ivealã cu ocazia arãturilor, sãpãturilor pentru fundaþii de clãdiri, a defriºãrilor, a lucrãrilordeirigaþiiºireþeleedilitare; în zidãriile unor construcþii vechi rãmase neobservate din timpulconflictelor militare; sub apã: în râuri, lacuri sau bãlþi, fiind identificate cu ocazia efectuãrii de lucrãri hidrotehnice, sau în urma unor viituri puternice sau a scãderii nivelului apei în perioadele desecetã.
  • 34. Protecþie în cazul gãsirii muniþiei neexplodate 32 Exemple de elemente de muniþie gãsitã de cetãþeni: Bombe de aviaþie Proiectil artilerie Grenadã antitanc Focoase incendiare
  • 35. 33 Protecþie în cazul gãsirii muniþiei neexplodate ÎN CAZUL DESCOPERIRII MUNIÞIILOR NEEXPLODATE:  anunþã imediat poliþia, autoritãþile locale sau inspectoratul judeþean pentru situaþii deurgenþã ;  nu miºca muniþia din locul unde ai gasit-o;  nu o introduce în clãdiri;  nu o preda la deºeuri metalice;  nu o utiliza pentru improvizarea diferitelor scule sau ornamente;  nu o lovi, tãia sau demonta;  nu aprinde focul în apropierea muniþiilor descoperite Discutaþi cu copiii toate aceste reguli preventive ºi explicaþi-le pericolul lacare s-ar putea expune dacãnule respectã. La locul descoperirii muniþiei, organele de poliþie asigurã paza locului pânã la sosirea echipelor de specialiºti pirotehniºti. Specialiºtii pirotehniºti stabilesc tipul muniþiei, gradul de pericol pe care îl prezintã, precum ºi modul de transport, depozitare ºi distrugere aacesteia. Neutralizarea ºi distrugerea muniþiei se executã de cãtre subunitãþile pirotehnice care au pregãtirea ºi dotarea cu aparaturã specialãpentru acestemisiunipericuloase.
  • 36. FENOMENE METEO EXTREME: CANICULA 56 Canicula este o cãldurã dogoritoare, specificã zilelor calde de varã;arºiþã, zãpuºealã. Canicula reprezintã una dintre principalele consecinþe ale încãlzirii globale, amplificându-ºi efectele de la un an la altul. Canicula se caracterizeazã prin creºterea temperaturilor atmosferice peste 37 C, în condiþii de umiditate ridicatã.0 Aceastã creºtere a temperaturilor poate fi foarte periculoasã pentru organismuluman. Este posibil ca în perioadele caniculare, mecanismele de termoreglare a organismului sã fie afectate de temperaturile extreme, provocând o serie de tulburãri, în forma lor cea mai gravã fiind chiar ºocul termic. În condiþii normale, mecanismele de control ale organismului, pielea ºi transpiraþia se adapteazã la cãldurã, însã corpul nostru poate ceda dacã este expus la temperaturi ridicate o perioada prelungitã. Cele mai afectate persoane sunt cele la vârste extreme,copiiiºibãtrânii,caresedeshidrateazã foarte uºor. În perioadele caniculare, ce sunt caracterizate deseori de lipsa precipitaþiilor se manifestã cu frecvenþã ridicatã incendiile de fond forestiersau de vegetaþie. 34
  • 37. 35 Protecþie în perioadele caniculare ÎNSPAÞIIÎNCHISE(ACASÃSAULABIROU): Evitã creºterea temperaturii: limiteazã utilizarea aparatelor electrocasnice, luminilor artificiale ºisurselor de cãldurã; acoperãferestreleexpuselasoare; închide ferestrele, când temperatura exterioarã este mai maredecât cea din spaþiul închis; nuutiliza ventilatoare, dacã temperatura adepãºit 32 grade. Redutemperatura: aeriseºteîncãperiledimineaþadevremesausearatârziu; regleazã aerul condiþionat la maxim 5 grade sub temperatura ambientalã.  Indicele de confort termic este un index care combinã temperatura aerului cu umiditatea relativã pentru a determina o temperaturã aparentã - cea resimþitã de corpul uman. Pragul critic este de 80. Atunci când valoarea este egalã sau maimare,populaþia trebuie sãseprotejeze adecvat.  Indicele radiaþiei ultraviolete (UV) reprezintã o estimare internaþionalã a nivelului radiaþiei ultraviolete la suprafaþa Pãmântului. Se calculeazã cu scopul de a ajuta populaþia sã ia mãsurile necesare pentru a se proteja de radiaþiile ultraviolete în condiþiile în care cerul este senin. Scara indicelui este de la 0 la 11+. Cu cât este mai mare valoarea indiceluicu atât creºte riscul de afecþiuni dermatologice (piele)ºioftamologice (ochi).
  • 38. ÎNSPAÞIIDESCHISE(PESTRADÃSAULALOCULDEMUNCÃ): deplasãrile sunt recomandate în primele ore ale dimineþii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternând deplasarea cu repausul; evitãaglomeraþia,expunerealasoare,efortul fizic intens înintervalulorar11.00-18.00; poartãhainelejere,subþiri,din bumbac, deschise laculoare, pãlãrii ºiochelari desoare; consumã 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apã, sucuri naturale din fructe ºi ceaiuri cãlduþe (soc, muºetel, urzici) - un pahar la15 -20minute; manâncã fructe ºi legume (pepene, prune, roºii) sau iaurt (echivalentul unui pahar cu apã); alimenteazã-te echilibrat ºi variat,insistând pe produsele cuvaloarecaloricãmicã; evitã bãuturile ce conþin cofeinã (cafea, ceai, cola) sau zahãr (sucurile carbogazoase) ºi alimentele cu un conþinut sporit de grãsimi,în special deorigineanimalã; nuconsumaalcool(inclusive bere) te deshidrateazã sitetransformã într-o potenþialã victimã acaniculei; menþine legãtura cu persoanele în vârstã (rude, vecini, persoane cu dizabilitãþi), informeazã-te periodic de starea de sãnatate aacestora ; nulãsacopiiisauanimalelede companie singuri/singure înautoturisme expuselasoare. Protecþie în perioadele caniculare 36
  • 39. FENOMENE METEO EXTREME: SEZONUL RECE 37 Viscolul este o furtunã severã caracterizatã prin temperaturi scãzute, vânturi puternice ºi ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea. Viscolele pot produce pagube materiale importante ºi pierderi de vieþiomeneºti. Sezonul rece aduce odatã cu scãderea temperaturilor ºi alte manifestãri ce perturbã activitatea comunitãþilor: ninsori abundente sauvânturi puternice ce spulberã zãpada. Se pare cã o societate dezvoltatã tehnologic devine mai vulnerabilã la manifestãrile extreme din perioada sezonului rece.Acestea afecteazã gravactivitãþile umaneprin: blocarea cãilor de circulaþie (ºosele,cãiferate); întreruperea sau îngreunarea funcþionãrii serviciilor publice (asistenþã medicalã), aprovizionarea cu alimente, medicamente; întreruperea furnizãrii de utilitãþi (energie electricã, gaze naturale); izolarea comunitãþilor. Pentru a putea preveni sau reduce efectele extreme ale sezonului rece este necesar sã luãm din timp mãsuri care vizeazã: pregãtirea materialelorºiauneltelor pentru deszãpezire; realizarea de provizii decombustibili ºialimente; verificarea mijloacelor de încãlzire ºi a sistemelor de evacuare afumuluiºiagazelor deardere; pregãtirea locuinþei ºiaautovehiculului.
  • 40. 1.Asigurã-þi din timp urmãtoarele materiale:  sare ºi nisip pentru topirea gheþii ºi îmbunãtãþirea aderenþei pe cãile circulabile;  uneltedeîndepãrtare azãpezii;  combustibil de încãlzire în cantitate suficientã, în cazul în care îþi încãlzeºti locuinþa însistempropriu. 2.Pregãteºte locuinþa:  izoleazã termiclocuinþa ºiprotejezã ferestrele cu jaluzele exterioare;  verificã mijloacele de încãlzire(sobele, centralele termice) ºi coºurile de evacuare a fumului ºi a gazelor de ardere pentru a depista ºi remedia eventuale defecþiuni. Apeleazãlapersonal autorizat pentru acesteoperaþiuni; 3.Pregãteºte autoturismul:  acumulatorul ºi sistemul de aprindere trebuie sã fie în stare foarte bunã, iar bornelebaterieicurãþate;  asigurã-þiantigel corespunzãtor pentru aevitaîngheþarea;  asigurã-tecãsistemul de încãlzireºidezgheþare funcþioneazã eficient;  verificã sistemul de acþionare a ºtergãtoarelor de parbriz; asigurã lichid de curãþarepentru temperaturi scãzute;  verificã funcþionarea farurilor ºialuminilor de avarie;  verificã nivelul ºi densitatea uleiului. Uleiurile grele coaguleazã mai rapid la temperaturijoaseºinu sunt lafel de lubrifiante;  doteazã-te cu lanþuri antiderapante. Pregãtirea pentru sezonul rece 38
  • 41. 39 Protecþie în sezonul rece Înperioadele cu temperaturi scãzute:  urmãreºte la radio/ televizor buletinele meteorologice ºi informãrile autoritãþilor locale responsabile cu gestionarea situaþiilor deurgenþã;  mãnâncã regulat,evitândexcesuldecofeinãºide alcool;  evitã expunerea îndelungatã la temperaturi scãzute. Fii atent la simptomele degerãturilor. Acestea constau în pierderea simþurilorºidecolorareaextremitãþilor(degete, urechi, nas) ºinecesitã asistenþã medicalã despecialitate;  economiseºte combustibilul pentru încãlzit, dacã este necesar, menþinând temperatura în casã mai redusã decât în mod normal.Închide temporaralimentareacucãldurãîn încãperile maipuþin utilizate;  evitã pecâtposibildeplasãrile,înafarãdesituaþiile de strictã necesitate. Dacã viscolul teblocheazã în trafic înafara localitãþilor,adoptã urmãtoarele mãsuri:  trage autovehicului pe partea dreaptã a drumului. Porneºte luminile de avarie ºi prinde o cârpã pe antena radio ori lageam;  anunþã evenimentul la numãrul de urgenþã 112, indicând locul unde ai rãmas blocat. Rãmâi în autoturism pânã ce forþele de intervenþie vin sã te salveze. Nu pãrãsi autovehiculul dacã nu vezi în apropiere o clãdire în care te poþi adãposti;  porneºte motorul ºi sistemul de încãlzire aproximativ 10 minute la fiecare orã, pentru a menþine cald în interior. Când motorul funcþioneazã, deschide uºor geamul pentru ventilaþie, protejându-te astfel împotriva inhalãrii monoxidului de carbon. Curãþã periodic zãpada depeþeavadeeºapament;  miºcã-te pentru amenþineorganismul cald,evitând extenuarea;  ai grijã sã nu epuizezi bateria autovehicului. Bateria este necesarã la menþinerea în funcþiune a luminilor, cãldurii ºi aparatului radio;  aprindeluminadin interior pe timp de noapte pentru caechipelede salvare sã te poatã localiza maiuºor.
  • 42. FENOMENE METEO EXTREME: FURTUNILE 56 Furtuna este caracterizatã prin vânt puternic însoþit de averse de ploaie, de descãrcãri electrice ºi uneori de grindinã. Furtunile se produc de regulã în perioada sezonului estival. Ele au o dezvoltare rapidã ºi uneori se manifestã pe arealereduse. Printre efectele negative produse defurtuni:  inundaþii locale cauzate de depãºirea capacitãþii reþelelordecanalizare;  avarierea construcþiilor, instalaþiilor tehnologice, reþelelordeenergieelectricãºidecomunicaþii;  ruperea copacilor, care la rândul lor pot distruge autovehicule, construcþii sau pot pune în pericol persoane.Distrugereaculturilor;  generareadeincendiisauvictimeumane prin trãsnete;  formareatorenþilor înzonele de deal ºimunte. Cunoscând manifestãrile furtunilor, putem sã evitãm efectele acestora, reacþionând corespunzãtor atunci când este iminentã producerea lor sau în cazul în care suntem surprinºide dezvoltarea rapidã aacestor fenomenemeteo. Tehnologia actualã permite prognoza acestor fenomene în timp util ºi avertizarea rapidã, nowcasting a cetãþenilor prinintermediulmass-media. 40
  • 43. 41 Protecþie în cazul producerii furtunilor În situaþia iminenþei unei furtuni:  întrerupe oriceactivitateînaerliber;  intrã încasã,într-oconstrucþie ori într-un autoturism (încazextrem);  deºi s-ar putea sã fi afectat în cazul în care trãsnetul loveºte autoturismul, eºti mult mai protejat în interior decât în exteriorul acestuia;  închide ferestreleºiuºile;  evitã duºurileorisãliledebaie.Conductele fixe ale instalaþiilor pot conduce electricitate;  utilizeazã telefonul cufir doar în situaþii de urgenþã. Telefoanele fãrãfirorimobilelesuntsigure în utilizare;  deconecteazã de la reþeaua electricã aparatele ºi alte echipamente electrice precum computerele ºi aparatele de aer condiþionat. Acesteapotfidefectate caurmareadescãrcãrilor electrice atmosferice. Dacãeºtisuprins de furtunã :  atunci când simþi cã pãrul þi se ridicã (este electrizat), este un indiciu cã existã pericolul unei descãrcãri electrice atmosferice -trãsnet;  dacã nutepoþiadãposti,aºeazã-te ghemuit lapãmânt. Protejeazã-þi capul cuajutorul braþelor;  este recomandatsãfiioþintãcâtmaimicãposibilºisã reduci contactul cu pãmântul; nuteîntinde pesol;  evitã: obiectele înalte, precum un copac înalt izolat în arie deschisã, câmpuri, plaje sau o ambarcaþiune pe apã, orice obiecte metalice,utilajeagricole,echipamentedefermã,motociclete,biciclete, etc.  dacã eºtiînpãdure,cautã adãpost într-o zonã cu copaci maipuþin înalþi;  dacã eºtiîntr-ozonãdeschisã,mergispre o zonã joasã, precum o vale;  dacã eºtipeunlac,încearcãsãtedeplasezideurgenþã lamal. Atenþie !Însituaþia identificãrii unei victimelovitedetrãsnet,verificaþiurmãtoarele:  respiraþia:dacãnumairespirã,începeþiresuscitarea prin metoda gurã lagurã;  pulsul:dacãvictimaarepulsºirespirã,cãutaþi alte vãtãmãri posibile;  posibilearsuri,vãtãmãrialesistemuluinervos,oase rupte ºipierderi de auzsaudevedere; Dacã este nevoie de asistenþã medicalã sunaþi cât mai repede posibil la 112 .
  • 44. Evacuarea reprezintã o mãsurã de protecþie civilã, adoptatã înainte, pe timpul sau dupã producerea unei situaþii de urgenþã, la declararea stãrii de alertã. Aceasta constã în scoaterea din zonele afectate sau potenþial a fi afectate, în mod organizat, a populaþiei, a unor instituþii publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale ºi în dispunerea lorînzonesau localitãþi careasigurã condiþii deprotecþie ºisupravieþuire. În cazul în care în zona în care te afli se transmite mesajul de evacuare (prin staþiile de radio ºi TV sau cu ajutorul sistemului de amplificare al maºinilor de poliþie ºi ale structurilor Inspectoratului Generalpentru Situaþii deUrgenþã):  Pãrãseºte locuinþa. Înainte de a pleca întrerupe alimentarea cu apã, energie electricã, gazenaturaleºiînchide ferestrele. Nuuita rucsacul pentru situaþii deurgenþã.  Anunþã rudele sau persoanele apropiate despre evacuare ºi despre locul unde te deplasezi.  Anunþãautoritãþile dacã aiinformaþii despre persoane aflateînpericol.  Respectã ordinea de evacuare stabilitã: copii, bãtrâni, bolnavi, prioritate având populaþia aflatã în zonele cele mai pericilitate.  Evacuarea se poate face cu automobilul personal, urmând ruta anunþatã sau cu autobuzele special pregãtite aflate la punctele de îmbarcare anunþate prin staþiile/megafoanele personalului Inspectoratului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã,poliþiei,sauprincomunicate radio-TV. Dupã sosirea la locul de refugiu, fii calm, ocupã locurile repartizate, supravegheazã copiii ºi respectã mãsurile stabilitedeautoritãþi. EVACUAREA ÎN SITUAÞII DE URGENÞÃ 5642
  • 45. PLANUL DE EVACUARE DIN LOCUINÞÃ 43 Membrii familiei tale trebuie sã fie pregãtiþi oricând sã se confrunte cu o situaþie care impune evacuarearapidãdinlocuinþã. Elaboreazã un plan de evacuare ºi stabileºte ce procedurã trebuie adoptatã în fiecare situaþie de urgenþã. Toþi membriifamiliei trebuie sãcunoascã:  de unde ºi cum se întrerupe alimentarea cu electricitate, gaze ºiapã;  traseul de evacuare cel mai scurt ºi sigur din toate încãperile locuinþei;  modul de utilizare al stingãtorului de incendiu (când locuinþa estedotatã);  sunetul emis de detectorul de fum (când locuinþa este dotatã). Exerseazã periodic cu toþi membrii familiei procedura stabilitã. Dormitor pãrinþi Dormitor copii Baie Bucãtãrie Hol Camera de zi Sufragerie Terasã Stingãtor de incendiu Tablou electricitate Robinet apã Robinet gaze Detector fum Model plan de evacuare din locuinþã
  • 46. INFORMAÞII UTILE NUMERE DE TELEFON UTILE INFORMEAZÃ-TE ªI COMPLETEAZÃ : PRIMÃRIE SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAÞII DE URGENÞÃ OPERATOR LOCAL GAZE OPERATOR LOCAL ELECTRICITATE OPERATOR LOCAL APÃ FIRMÃ COªERIT MEDIC DE FAMILIE FIRMÃ DE TELEVIZIUNE PRIN CABLU/SATELIT 44
  • 47. 112 Pãstreazã-þi calmul Anunþã imediat serviciile de urgenþã Solicitã ajutorul persoanelor din apropiere Nu te apropia de zone sau locuri care nu prezintã siguranþã REGULI GENERALE DE PROTECÞIE CÂND EªTI ÎN PERICOL: Pentru alte informaþii din domeniul situaþiilor de urgenþã accesaþi: www.igsu.ro sau www.informarepreventiva.ro