Consilierea adolescentilor un material pt cei care consiliaza

1. CENTRUL ROMÂN DE STUDII TRANSCULTURALE
CONSTAN A, AGIGEA
INTRODUCERE ÎN CONSILIEREA BIBLICĂ
CONSILIEREA CRE TINĂ A
ADOLESCENTULUI
Profesor:
Drd. Daniel Bujeni ă
Student:
Maghiar Marinela
Mai 2011

2. Cuprins
I. Introducere
II. Provocările adolescen ei
1. Transformările fizice
2. Transformările psihologice i emo ionale
III. Cum îl abordăm pe adolescent?
IV. Concluzii
Consilierea cre tină a adolescentului
I. Introducere
ÄExistă un singur mod de a- i cre te copilul astfel încât să meargă pe calea pe
care trebuie s-o urmeze, acela de a merge împreună cu el pe ea´, spunea Abraham Lincoln.
Însă i părintele este ca o Äcarte vie´ pentru copilul său care va citi ce scrie pe
paginile ei, fie lucruri plăcute, fie lucruri neplăcute. Exemplul personal este cel mai puternic
factor de influen ă. Un copil respectuos fa ă de părin ii lui dovede te în elepciunea acestora
de a se face respecta i în mod natural, de a fi pre ui i de copilul lor. Un copil care î i
desconsideră părin ii arată incapacitatea acestora de a se rela iona corect fa ă de copilul lor,
ori au fost prea distan i i aspri, ori au lăsat copilul în voia sor ii, fără să fie lângă el ca să-i
ofere sprijinul de care are nevoie în fiecare perioadă de cre tere. Părintele trebuie să tie cum
să se facă plăcut de propriul copil, astfel încât atunci când va intra în perioada de pubertate,
copilul să se simtă liber să discute cu tata sau cu mama orice frământare, orice temere, orice
nelini te pe care o are.

3. Îmi place foarte mult un citat pe care îl dă Paraschiva Pop în cartea ei Copilul ca
dar i responsabilitate: ÄToată ziua cuvintele noastre sunt înregistrate i comportamentul
nostru este evaluat. Chiar i fără plan de lec ie sau grad didactic, astăzi tu ai predat toată ziua.
i nu numai astăzi, ci în fiecare zi până acum. Fiecare zi este o coală i oriunde mergi cu
copiii tăi constituie o oră la care ei iau noti e. Examenul va avea loc în momentele lor dificile,
când vor trebui să aleagă între calea cea dreaptă i cea u oară. Încă nu s-au încheiat mediile,
a a că trebuie să ne punem următoarea întrebare: În momentele în care vor trebui să decidă, î i
vor aminti ei de comportamentul nostru, sau de ceea ce i-am învă at? Priorită ile unui părinte
devin principiile unui copil.´1
II. Provocările adolescen ei
Adolescen a este perioada de tranzi ie între copilărie i vârsta de adult tânăr.
Când vorbesc despre adolescen ă, oamenii se referă în special la transformările fizice prin care
trece un copil, dar vârsta adolescen ei presupune mai mult decât atât. Transformările au loc pe
plan biologic, psihologic i emo ional. Nu există perioadă în via a noastră mai plină de
transformări, de schimbări majore într-un timp foarte scurt i de presiuni fantastice, atât din
interior cât i din exterior, cum este perioada adolescen ei.
1. Transformările fizice
Vorbind despre transformările fizice ne referim la maturizarea organelor genitale
i vocii, în special. Adolescentul trebuie să fie informat în legătură cu aceste schimbări încă din
perioada preadolescen ei. După dr. James Dobson, există patru subiecte care trebuiesc atinse
într-o discu ie cu un preadolescent înainte ca acesta să intre în pubertate:
1. Cre terea rapidă care are loc consumă cea mai mare parte a energiei i
puterii. Adolescentul are nevoie de mai mult somn i de o hrană mai consistentă decât atunci
când era mic.
2. Spune i-i copilului dumneavoastră că trupul lui se va transforma foarte
repede într-un organism adult. Organele sale sexuale se vor maturiza, dar el nu trebuie să se
îngrijoreze în legătură cu acest lucru.
1
Paraschiva Pop, Copilul ca dar ƕi responsabilitate, editura Cartea Creƕtină, Oradea, 2007, p.200.

4. 3. Toate detaliile legate de ciclul menstrual trebuie clarificate împreună cu
fata preadolescentă înaintea apari iei lui. Este îngrozitor pentru o fată să treacă prin acest aspect
al maturită ii fără să fi fost avertizată mai înainte.
4. Este foarte important să vorbi i copiilor dumneavoastră despre perioada
pubertă ii deoarece ea poate produce tulburare i îngrijorare. Acest timp, de profunde
transformări i de dezvoltare sexuală, poate avea loc pentru băie i între 12 i 19 ani, iar pentru
fete între 10 i 17 ani. Deci, decalajul poate fi de apte ani. Cei care se dezvoltă fie prea
devreme, fie prea târziu se confruntă cu serioase probleme psihologice.2
Trebuie să preîntâmpinăm aceste probleme ce pot să apară în cazul unui
adolescent la care maturizarea întârzâie să apară. El/ea poate fi inta ironiilor altora, e
considerat/ă a fi copil încă, ridiculizările par să nu mai înceteze, iar toate acestea duc la o stimă
de sine scăzută i neîncredere în capacită ile proprii. Maturizarea devreme poate aduce un
sentiment de ru ine în cazul fetelor, dar nu întotdeauna, pe când în cazul băie ilor s-a dovedit
că maturizarea devreme aduce mai multe beneficii, printre care: stabilitate emo ională,
încredere în sine, acceptare socială, responsabilitate. Totu i, cred că părin ii ar trebui să fie
aten i cu partea spirituală a unui asemenea băiat, care tinde să facă pe grozavul la un moment
dat. Trebuie apreciat mereu pentru ceea ce face, fără a fi suprasolicitat, i are nevoie de
îndrumare continuă din partea părin ilor, pentru a evita tendin a generală a băie ilor de a
deveni un tânăr rebel.
2. Transformările psihologice i emo ionale
Empatia înseamnă în elegerea lumii interioare a altei persoane i identificarea
cu sentimentele acesteia. Pentru consilier empatia reprezintă modalitatea de-a împărtă i via a
interioară a celeilalte persoane. Din Äexterior´ consilierul poate în elege diferite păr i ale
interiorului consiliatului.3
Fiecare copil este o crea ie unică a lui Dumnezeu. Copiii sunt
asemenea fulgilor de nea: niciunul nu este identic cu celălalt.4
Fiecare este un amestec distinct de
elemente fizice, mentale i emo ionale. Fiecare este o combina ie de calită i i slăbiciuni
2
James Dobson, Creƕterea copiilor, Editura Noua Speranţă, Timiƕoara, 2002, p. 65.
3
Lena ƕi Otto Rimas, Empatia ʹ Consilierea creƕtină în biserică, , Editura Colegiul Biblic Est European, Oradea, 2001,
p. 36
4
David G. Burkholder, ci voi părinţilor, Christian Aid Ministries, Ohio, S.U.A, 1999, p. 170.

5. poten iale. Ceea ce vor deveni în viitor este determinat de diferitele for e din jurul lor i de
răspunsul pe care-l vor da ei acestor for e.
Unii părin i î i consumă energia i via a ca să ofere copiilor lor o mo tenire,
sau o educa ie, sau o firmă, o casă, ori o fermă. Însă cel mai important lucru pe care îl poate
dărui părintele propriului copil este un caracter sănătos. Caracterul este suma valorilor pe care i
le însu e te o persoană. Este legea care-i guvernează răspunsurile la problemele din via ă.
Sarcina părin ilor nu este aceea de a vârî copiilor pe gât un caracter ideal, pentru că nu avem
control total asupra a lucrurilor pe care le va accepta i care nu le va accepta. Nu putem nici să-i
mituim, nici să-i în elăm. Oportunitatea noastră constă în influen a pe care o avem asupra lor
atâta vreme cât sunt sub autoritatea noastră. Când vine vremea să nu mai fie sub supravegherea
noastră se va vedea dacă au ales să pre uiască i să respecte ceea ce am încercat să-i învă ăm.
Vrem ca fiii i fiicele noastre să aibă caracteristicile spirituale ale ascultării i supunerii fa ă
de Dumnezeu. Apoi trăsăturile de caracter morale: cinste, integritate, responsabilitate, puritate
absolut necesare datorită presiunilor din partea societă ii. Când un copil înva ă toate acestea
din familie, e prea pu in probabil să ajungă la un consilier din cauza problemelor de caracter.
ÄPredispozi ia are de-a face cu alcătuirea emo ională a unei persoane. Ea
cuprinde starea afectivă predominantă, sau perspectiva acelei persoane. Ea este, de asemenea
tiparul răspunsurilor omului fa ă de evenimentele din via ă.´5
Noi trebuie să-i ajutăm pe copiii
no tri să- i dezvolte latura emo ională pozitivă. Spre exemplu, un copil tăcut poate fi încurajat
să vorbească, un copil mai tot timpul trist trebuie înveselit, un copil lipsit de ambi ie trebuie
încurajat, un copil dezintresat trebuie motivat, un copil agresiv trebuie temperat. Unii au
tendin a să spună Äa a e felul lui´, făcând mai nimic pentru a-l ajuta pe copil să- i
depă ească slăbiciunile. Este de datoria părin ilor să lucreze la acele aspecte din via a
copilului care i-ar putea crea probleme mai târziu.
Care e responsabilitatea părin ilor în legătură cu personalitatea copilului?
Trebuie lăsat în pace i Äsă sperăm că lucrurile vor ie i a a cum trebuie´? Bineîn eles că nu.
Ace tia trebuie să intervină confruntându-se cu ceea ce este de nedorit i îndrumându-i spre
scopurile pe care părin ii le-au stabilit pentru copiii lor. După cum am mai spus, noi nu
5
David G. Burkholder, op. cit., p. 174.

6. încercăm să facem din copiii no tri ceva ce Dumnezeu nu a făcut. Pur i simplu, vrem să-i
ajutăm să devină persoane normale, folositoare, plăcute celor din jur - i în special lui
Dumnezeu.
Proverbe 22:6 spune: ÄÎnva ă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, i când
va îmbătrâni, nu se va abate de la ea.´ Dar ce facem cu părin ii care au ajuns într-un punct din
care nu mai este cale de întoarcere i i-au neglijat copiii, sau au în eles gre it ce înseamnă să
cre ti un copil? Îl dăm afară din casă? Despre asta vreau să vorbesc în capitolul următor.
III. Cum îl abordăm pe adolescent?
ÄPrăpastia dintre genera iiÄ este cea mai folosită expresie pentru diferen ele i
conflictele pe care le au părin ii cu copiii lor i care inspiră frică părin ilor. Această formulare
sugerează separare i distan ă, tocmai când, atât copiii cât i părin ii, au cea mai mare nevoie
de comunicare. Pe parcursul acestor ani în care progresează spre maturitate, copiii ar trebui să se
simtă apropia i de părin i în mod natural; dar tocmai ace tia sunt anii în care apar fisuri între
cele două genera ii. Adul ii pot părea prea în elep i, prea sfăto i, prea arbitrari, pretinzând
că tiu cum e să fii adolescent, doar Äau trecut i ei pe acolo; nu e un lucru atât de grav´. Acest
lucru e interpretat de adolescent mai degrabă ca o îngâmfare.
Unul dintre modurile de a lărgi prăpastia dintre genera ii este neglijen a.
Aceasta începe, de obicei, când copiii sunt mici. Dacă petreci suficient de mult timp cu ei când
sunt mici, nu va fi greu să păstrezi acest obicei în adolescen ă, iar copiii vor aprecia asta.
Comunicarea este una din pietrele de temelie ale succesului în calitate de părin i. Ea este
legătura dintre genera ii. Este puntea pe care ne întâlnim. Ea trebuie să fie clădită cu grijă i
între inută bine. Datorită schimbărilor inerente ale vârstei adolescen ei, nevoia de comunicare
este mai stringentă decât oricând. În comunicarea cu copiii lor adolescen i, părin ii trebuie să
fie aten i să transmită dragoste i respect. E perioada în care copiii î i dezvoltă spiritul de
proprietate i de intimitate. Părin ii nu trebuie nici să le invadeze Äteritoriul´, nici să manifeste
indiferen ă fa ă de via a lor personală. Cea mai bună abordare a unui părinte care, spre
exemplu vrea să citească scrisoarea/e-mailul copilului este aceea de a-i cere voie. În acest fel se
dezvoltă o rela ie transparentă i bazată pe respect între copil i părinte.

7. Conform unui studiu, au apărut pe un site câteva întrebări pe care adolescen ii le
urăsc i a vrea să le listez în cele ce urmează.6
1. Ce-ai facut azi?
Întrebările generale precum ÄCum a fost la coală?´ sau ÄTe-ai distrat aseară?´
nu îi încântă foarte mult pe adolescen i. Ace tia privesc întrebările de acest gen cu neîncredere
i le consideră mult prea previzibile. De aceea, niciodată părin ii nu vor ob ine un răspuns
mai elaborat decât ÄA fost bine.´
2. De ce nu i-ai spus să te lase în pace?
Studiile arată că tinerii se feresc să le spună părin ilor că sunt victima unui abuz
datorită fricii de a fi umili i. Copilul trebuie să simtă sprijinul adultului în asemenea situa ii, nu
să fie pus într-o situa ie stânjenitoare.
3. Cu ce te-ai îmbracat azi?
Adolescen ii sunt mai dispusi sa creadă că hainele i brandurile îi descriu i le
define te statutul, având un impact puternic asupra statutului lor, dar i asupra aspira iilor pe
care le pot avea (75% dintre copiii cu vârste cuprinse între 8 i 12 ani î i doresc să se
îmbogă ească).
4. De ce e ti atât de sensibil/ă?
Pubertatea este o perioadă destul de intensă, mai ales din cauza transformărilor
hormonale prin care trece corpul unui adolescent. Iar aceste schimbări tind să aibă loc din ce în
ce mai devreme cu fiecare nouă genera ie de copii.
Cele mai recente cercetări arată că zona creierului care reglează emo iile este
încă în dezvoltare la preadolescen i i adolescen i. Cel mai bine e sa nu îi tachinezi pentru că
este posibil să o ia foarte personal. i niciodată nu le ine morală sau nu îi disciplina în fa a
unui prieten sau coleg.
5. De ce ai făcut a a ceva? (sau, mai rău: Unde i-a fost capul?)
6
http://www.a1.ro/young/despre-tineri/7-intrebari-pe-care-adolescentii-le-urasc-113420.html - 29.04.2011

8. E de a teptat ca adolescentul tău să fie un pic cam impulsiv sau să se poarte
nebune te. De aceea, dacă îi judeci sau le ceri să se justifice, de multe ori nu vei ob ine decât o
atitudine de nedumerire sinceră, sau mai rău, de revolta că i-ai întrebat.
6. De ce nu ai zis "nu" pur i simplu?
Nevoia de integrare este foarte puternică, la fel ca i presiunea exercitată de
părerea pe care o au ceilal i despre ei. De fapt, niciodată nu va fi atât de mare ca acum. Ei caută
strategii pentru a face fa ă presiunii într-un mod în care să se simtă bine fa ă de alegerea
făcută, să arate tărie de caracter sau o trăsătură de personalitate, nu doar simplul refuz pentru că
a a le-au spus părin ii.
Învă a i să deveni i aliatul adolescentului dumneavoastră. Adolescen ii nu se
asteaptă ca voi să ave i răspunsurile la toate întrebările i temerile lor, însa vor să tie că va
strădui i să fi i acolo pentru ei i apreciază efortul vostru prin sinceritate i respect fa ă de
educa ia i valorile primite în familie.
IV. Concluzii
Dacă educa ia în familie nu se desfă oară pe temelia prieteniei i a comunicării
în dragoste, ea nu se va întipări în fiin a lui, ci va rico a, respinsă fiind cu revoltă. ÄPărin ii
sănăto i au mari anse să crească copii sănăto i. Copiii sănăto i au mari anse să formeze
familii sănătoase. Concluzia este că părin ii sănăto i sunt cele mai bune ingrediente pentru a
forma copii sănăto i.´7
Exemplul personal al părin ilor, împletit cu natura rela iilor care ace tia le
stabilesc cu copilul, este determinant în formarea acestuia. De ce? Pentru că, după cum am mai
arătat, copilul i adolescentul au tendin a de a interioriza sistemul de valori al persoanei pe care
o respectă i o îndrăgesc. Ei au tendin a de a se identifica cu cel drag. Cu cât rela ia cu figura
de autoritate în preajma căreia cre te copilul este mai strânsă (rela ie de dragoste i de
prietenie), cu atât identificarea lui cu adultul respectiv, implicit cu valorile acestuia, este mai
probabilă. Influen a familiei este determinantă în formarea caracterului.
7
Paraschiva Pop, op. Cit., p. 201

9. V. Bibliografie
1) Dobson, James, Cre terea copiilor, Editura Noua Speran ă, Timi oara, 2002.
2) Rimas, Lena i Otto, Empatia ± Consilierea cre tină în biserică, Editura Colegiului
Biblic Est European, Oradea, 2001.
3) David G. Burkholder, i voi părin ilor, Christian Aid Ministries, Ohio, S.U.A, 1999.
4) Pop, Paraschiva, Copilul ca dar i responsabilitate, editura Cartea Cre tină, Oradea,
2007.
SURSE ELECTRONICE
http://www.a1.ro/young/despre-tineri/7-intrebari-pe-care-adolescentii-le-urasc-113420.html -
29.04.2011