Cresterea pasarilor ouatoare

1. CREŞTEREA GĂINILOR
OUĂTOARE
METODE ŞI TEHNOLOGII
-DISEMINARE INFORMAŢII ŞTIINŢIFICE
PENTRU CRESCĂTORII DIN HAŢEG
ACADEMIA ROMÂNĂ
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETĂRI ECONOMICE
CENTRUL DE STUDII ŞI CERCETĂRI DE BIODIVERSITATE AGROSILVICĂ
“Acad. David Davidescu”

2. 1. RASELE DE GĂINI OUTOARE
•

3. SITUAŢIA ACTUALĂ
 Din cele 94 de rase de găini din genotecă numai 6 rase
erau de provenienţă îndigenă, respectiv toate
varietăţile RASEI Gât Golaş de Transilvania – alb,
negru, golden, barat şi potârnichiu şi Rasa Neagră
de Banat
 În România Rasele de patrimoniu sunt gestionate în
Centrele de selecţie şi hibridare şi prin crescătorii
particulari de păsări de rasă, constituiţi în Asociaţii
locale sau zonale, cu o puternică tradiţie din anii 1930
 În centrele de selecţie şi hibridare şi în asociaţiile
crescătorilor de păsări de rasă sunt adevăraţi
păstrători de valori genetice la pasare, cu o valoare
genetică recunoscută nu numai pe plan naţional, dar şi
internaţional
 Rasele româneşti de păsări de patrimoniu nu mai sunt
înscrise corect în bazele de date FEZ de la HANOVRA şi
TiHO, din anul 1994

4. Rasa de găini Gât Golaş de Transilvania prezintă în perioada
actuală, un mare interes economic pe plan mondial din
următoarele considerente :
 Este rasa care face obiectul unor programe de creştere
pentru agricultura ecologică în cele mai multe ţări din
UE şi Asia, precum Franţa, Anglia şi Italia, Israel,
Turcia şi Egipt, altele
 Este rasa care face obiectul unor programe strategice
în ţările cu climă caldă, în perioadele de căldură toridă,
când menţinerea parametrilor de microclimat este
păstrat cu greutate chiar în hale prevăzute cu sisteme
sofisticate şi costisitoare de climatizare
 Este rasa cu cea mai mare rezistenţă nativă la stressul
termic comparativ cu lipsa rezistenţei la stressul termic
a hibrizilor industriali de mare performanţă care este
penalizată prin mari pierderi în greutate şi implicit
pierderi economice imposibil de controlat. Programele
complexe de nutriţie şi de creştere elaborate în
prezent, nu pot compensa pierderile produse din
aceste cauze.
 Rezistenţa nativă a rasei Gât Golaş de Transilvania o va
impune în noi programe de selecţie şi ameliorare care
se elaborează în prezent şi se vor elabora în viitor

5. FLUXUL TEHNOLOGIC
• Ciclul de producţie al găinilor pentru ouă de consum: 64 săptămâni (4
săptămâni ca puicuţe + 57 săptămâni ca ouătoare + 3 săptămâni vid
sanitar ).
• Vârsta introducerii puicuţelor : 16 săptămâni.
• Vârsta reformării găinilor: 77 săptămâni (77-16= 61 săpt. + 3 săpt. vid
sanitar) .
• Procent mortalitate: 6 % ( 480 cap. )
• Reformă: 6304 cap. x 2,2 kg. / găină = 13.869 kg greutate vie.
• Anul 2010 = 52 săptămâni , efectiv mediu anual: 6304 capete, producţie
medie / cap = 289,5 ouă x 6304 cap= 1.825.000 ouă producţie totală ouă,
minus 0,5 % perisabilitate (10.000 buc.) = 1.815.000 ouă livrabile, minim 5
% ( 90.000 buc.) nevalorificabile în coajă = 1.725.000 ouă livrate, plus 4.262
pastă comestibilă de ouă.
• La depopulare se livrează 308 tone gunoi de grajd.
• Necesar:- furaje: 292 tone
• - paie aşternut: 4 tone
• - energie electrică: 26000 KW
• - medicamente şi dezinfectante
• - material biologic: 8000 cap. puicuţe de 16 săptămâni

6. CONSTRUCŢII ZOOTEHNICE
• Propunem soluţia exploatării într-o hală de 1000 mp .
• Suprafaţa utilă, populată cu 6800 puicuţe de 16 săptămâni .
• Hala va fi amplasată în extravilan, la 500 m distanţă de cea mai apropiată clădire din
localitate, pe un teren împrejmuit, uşor ridicat faţă de zona înconjurătoare, cu latura mică pe
direcţia vânturilor dominante.
• Hala va avea dimensiunile de 87m x 12m, din care 84m x 12m =1000 mp suprafaţă utilă şi 3m
x 12m = 36 mp suprafaţa camerei de serviciu.
• Înălţimea va fi de 2,5 m, iar volumul construit de 2500 m³ ( 1000x 2,5 ) pe un singur nivel.
• Echipamente: exterioare – aferente reţelei de alimentare cu energie electrică şi apă, precum şi
buncărul de depozitare a furajelor( 3-4 to.)
• interioare – aferente furajării (160 hrănitoare tronconice dispuse pe 4 linii de hrănire);
• aferente adăpării ( buncăr tampon, 1000 picurătoare dispuse pe 4 linii de adăpare, inte
rcalate cu cele 4 linii de hrănire);
• iluminării ( 54 becuri fluorescente de 60 W fiecare, amplasate pe 2 rânduri ; ceas tip
PARAGON care comandă stingerea şi aprinderea programată automat );
• microclimatului ( ventilaţie: - 20 ventilatoare de 10.000 m³/oră cu sau fără turaţie variabilă,
orificii de admisie pe pereţii longitudinali ai halei, instalaţie de umiditificarea aerului );
• ouatului ( 1000 cuibare aşezate pe 2 rânduri spate în spate şi pe 2 nivele, cu bandă colectoare
manuală a ouălor );
• sortarea, ştampilarea şi ambalarea ouălor
• ( manual sau cu instalaţie ), paturi de plastic ( pe 50 % din suprafaţa utilă şi 50 % aşternut
de paie, sau aşternut de paie pe toată suprafaţa utilă a halei ).

7. Indicatori de producţie :
•Producţia de ouă medie anuală pe găină şi an
•Consum specific de furaje = 160 grame / ou
•Pierderi prin mortalitate 6 % = 480 capete
•Efectiv mediu anual = 6304 capete
42.274,79
+
subvenţii
Rezultat financiar (R)
R = V-C
338.132,99TOTAL cheltuieli
57.542,910,0326Alte cheltuieli (apă potabilă, salarii, amortismente,
cheltuieli indirecte)
2.647,6800,0015Medicamente
10.061,1800,0057/ ouEnergie electrică
179.689,220,1018/ ouFuraje (160 g/ou)
88.192,0013,006.784cap.CHELTUIELI (C)
Material biologic
380.407,78
388.326,00
907,78
0,221.725.000
Conform legislatiei în
vigoare
bucVENITURI (V)
• vânzare ouă
•producţie secundară (pastă ouă, găini reformă, gunoi
grajd)
•subventii europene şi naţionale
Total
-lei-
Preţ
lei/UM
CantitateU/MSpecificare

8. ANEXELE
• Sunt reprezentate de:
• împrejmuire, eventual micro-FNC ;
• instalaţie pentru menţinerea temperaturii de 140 C
pentru depozitarea ouălor;
• congelator– capacitate 100 litri pentru pasta de ouă;
• grup administrativ cu filtru sanitar;
• spaţiu frigorific pentru depozitarea cadavrelor în
vederea ecarisării;
• Terenul recomandat pentru amplasamentul fermei
trebuie să aibă suprafaţa de 7200 m.p. (120 m x 60 m
) pentru amplasarea unei hale, cu posibilitatea de
completare cu încă o hală similară.

9. MĂSURI SANITAR - VETERINARE de prevenire
şi combatere a bolilor
• împrejmuire cu gard protector;
• filtru sanitar prevăzut cu spaţii pentru igienizare
personal;
• anexă pentru păstrarea cadavrelor în vederea
ecarisării;
• limitarea accesului şi circulaţiei persoanelor şi
vehiculelor străine;
• respectarea normelor sanitar-veterinare privind
activităţile între populare (curăţire, dezinfecţie,
repaus biologic );
• deratizare;
• control sanitar periodic al personalului de
deservire;
• control periodic sanitar-veterinar.
•

10. • AMPLASAREA ADAPOSTURILOR
Adăposturile se
construiesc şi se amplasează în baza unor avize speciale
cu respectarea normelor ecologice privind apropierea
acestora de surse naturale de apă. De asemenea să fie
amplasate în apropierea surselor de apă, energie electrică
şi a drumurilor de acces.
• INGRIJIREA ADĂPOSTURILOR
• Adăposturile se vor menţine în permanenţă curate atât la
interior cât şi la exterior prin văruirea lor, dezinfecţia,
dezinsecţia şi deratizarea lor periodică. Geamurile se vor
curăţa periodic, sistemul de ventilaţie şi aerisire se va
verifica permanent în vederea menţinerii unui
microclimat corespunzător.

11. REZULTAT FINANCIAR (R)R
=V-C
• 42.274 lei
SUCCES