Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Afectiunile sistemului circulator

2,144 views

Published on

  • Best dissertation help you can get, thank god a friend suggested me ⇒⇒⇒WRITE-MY-PAPER.net ⇐⇐⇐ otherwise I could have never completed my dissertation on time.
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here

Afectiunile sistemului circulator

  1. 1. ANGINA PECTORALA • este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin discomfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si ameliorat de repaus sau nitroglicerina sublingual.
  2. 2. • Angina pectorala apare la efort si la emotii, frig, mese copioase. • Creste necesarul de oxigen al miocardului • Angina se amelioreaza la repaus sau Nitroglicerina.
  3. 3. Manifestari • Caracter de gheara, arsura, apasare sau disconfort, o arata cu palma, nu cu varful degetelor. • Poate fi de intensitate medie sau severa • Dureaza 1 sau 5 minute dupa oprirea efortului sau 1 min dupa Nitroglicerina.
  4. 4. INFARCTUL MIOCARDIC • Definitie – este o lipsa severa si persistenta a oxigenului, datorita ocluziei coronariene urmata de necroza miocardica. • Debutul este brusc sau progresiv • Constituirea infarctului are loc in 3-6 ore.
  5. 5. Se produce: • O zona de necroza miocardica – ireversibila in care celulele mor datorita lipsei oxigenului • O zona de leziune – in jurul ariei de necroza, se produce inflamatie, dar celulele sunt viabile daca aportul de oxigen se restabileste. • O zona ischemica – in jurul ariei de leziune, modificarile sunt reversibile.
  6. 6. • Clasificarea infarctului miocardic: • Infarct transmural – aria de necroza cuprinde toata grosimea peretelui miocardic • Infarct subendocardic – cuprinde doar partea miocardica dinspre endocard. • Localizarea pe peretii VS: - inferior - anterior - lateral - posterior - de ventricul drept.
  7. 7. Manifestari • Durerea toracica • este severa, retrosternala, sub forma de zdrobire, sfasiere. • Nu este ameliorata de Nitroglicerina sau repaus, necesita opiacee. • Poate iradia in gat, brate, umeri, mandibula, abdomen • Este mai prelungita de 30 minute • Insotita de anxietate, creste pulsul si TA si nr. de respiratii
  8. 8. • Transpiratii, extremitati reci, paloare • Hipertensiune arteriala sau hipotensiune • Palpitatii, anxietate severa, dispnee • Dezorientare, confuzie, agitatie • Oboseala extrema, greata, varsaturi, sughit • Durere abdominala
  9. 9. STENOZA MITRALA • Stenoza mitrala consta intr-o ingrosare si retractie a valvelor mitrale, se produce ingustarea orificiului mitral si ingreunarea trecerii fluxului sanguin din atriul stang in ventriculul stang. • Atriul stang se hipertrofiaza si dilata. • Apare hipertensiune arteriala pulmonara, care duce la hipertrofia si dilatarea ventriculului drept.
  10. 10. Manifestari • Dispnee, fatigabilitate, palpitatii, tuse, hemoptizie. • Disfonie – atriul comprima nervul laringian • “Facies mitral”- pometi eritematosi, buze cianotice • Ascultatia cordului: se aude un suflu diastolic ca o uruitura - “ruufftta-ta”.
  11. 11. INSUFICIENTA MITRALA • Insuficienta mitrala – consta in inchiderea incompleta a valvelor mitrale si refluarea sangelui din VS in AS. • Creste presiunea in AS. • Apare hipertrofie ventriculara stanga.
  12. 12. • Dimensiuni crescute ale atriului si ventriculului stang
  13. 13. STENOZA AORTICA • Consta in ingustarea orificiului aortic dintre ventriculul stang si artera aorta. • Stenoza aortica duce la hipertrofie ventriculara stanga si insuficienta cardiaca.
  14. 14. Manifestari • Dispnee, fatigabilitate, ameteli • Angina pectorala, sincopa • Paloare • Puls intarziat si slab
  15. 15. INSUFICIENTA AORTICA • Valvele aortice nu se inchid in timpul diastolei si permit revenirea sangelui din aorta in ventriculul stang. • Apare hipertrofie si dilatare de ventricul stang.
  16. 16. Manifestari • Dipnee, angina pectorala, palpitatii • Puls amplu si depresibil • Semnul Muset: pulsatii ale capului sincron cu pulsul • Pulsatii ale luetei
  17. 17. MIOCARDITE • Definitie – un proces inflamator al muschiului miocardic • o inflamatie acuta sau cronica, focala sau difuza. • infectie cu virusi, cu bacterii, ciuperci, paraziti, protozoare, richetii.
  18. 18. Manifestari - dispnee si fatigabilitate - palpitatii, tahicardie - febra - disconfort toracic (durere) - cardiomegalie - zgomot 3 sau 4 patologic=galop ventricular, sufluri cardiace - semne de insuficienta cardiaca: puls alternant, raluri de staza pulmonara
  19. 19. ISCHEMIA MIOCARDICA • Absenta durerii, dar modificari ECG caracteristice ischemiei • Modificarile sunt depistate la proba de efort sau monitorizare ECG pe 24 ore Holter (este mai frecventa dimineata ora 6-12, cand activitatea sistemului nervos simpatic, viscozitatea sangelui si tonusul coronarian sunt mai crescute).
  20. 20. INSUFICIENTA CARDIACA • Este un sindrom ce consta in incapacitatea inimii de a pompa sangele oxigenat, la un nivel adecvat metabolismului tesuturilor
  21. 21. Insuficienta cardiaca stanga • Staza pulmonara: - dispnee de efort, dispnee paroxistica nocturna, ortopnee, edem pulmonar acut - tuse seaca • fatigabilitate – scade debitul cardiac • nicturie, insomnie • tahicardie, galop ventricular Z 3, puls alternant
  22. 22. Insuficienta cardiaca dreapta • Cresterea presiunii venoase si capilare: - edeme a membrelor inferioare - hidrotorax, ascita - hepatomegalie dureroasa - vene jugulare turgescente - anorexie, greata
  23. 23. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ • Definitie: - tulburare miocardica datorata unui dezechilibru intre fluxul sanguin coronarian si necesitatile miocardice, produs prin modificari in circulatia coronariana.
  24. 24. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ • Definitie: - crestere, de regula permanenta, a valorilor tensiunii arteriale sistolice (TAs) peste 140mmHg si/sau diastolice (TAd) peste 90mmHg.
  25. 25. HIPOTENSIUNEA ARTERIALĂ • Definitie: - sindrom clinic caracterizat prin scaderea TAS < 100mmHg şi a TAD < 65mmHg. • - hTA poate fi: - asimptomatica - simptomatica (astenie, cefalee occipitala,insomnii, palpitaţii, lipotimii rar sincope)
  26. 26. AFECTIUNILE VASELOR DE SANGE
  27. 27. • HEMORAGIA – se produce in urma unei leziuni sau din cauza unei presiuni excesive, care face o vena sau o artera “sa explodeze”. Daca sangele se varsa intr-o cavitate, este vorba de o hemoragie interna. In schimb, daca sangele paraseste corpul nostru, vorbim despre o hemoragie externa.
  28. 28. • TROMBOZA – consta in formarea uni cheag (trombus) intr-un punct oarecare al aparatului circulator. • EMBOLIA - se produce atunci cand un trombus in miscare ajunge sa obstructioneze un vas de sange.
  29. 29. FACTORI DE RISC • EREDIATEA Deseori, problemele circulatorii se mostenesc. De aceea, daca parintii au tulburari de circulatie, copii trebuie sa isi faca examene medicale pentru a preveni aparitia sau agravarea boliilor.
  30. 30. • PRESIUNEA SANGUINA Tensiunea arteriala este un indicator important al sanatatii aparatului cardiovascular. Este bine sa o controlam cu regularitate.
  31. 31. • FUMATUL, ALIMENTATIA INCORECTA SI STRESUL Fumatul, alimentatia necorespunzatoare si situatiile tensionate provoaca tulburari ale sistemului circulator.
  32. 32. ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL • Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sanguin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat.
  33. 33. Manifestari Starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului. Tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii. Confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti. Tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii. Dureri de cap severe .
  34. 34. ARTEROSCLEROZA • Definitie: - modificarea patologica cea mai importanta care se dezvolta in organism, determinand leziuni caracteristice ce evolueaza in arterele musculare mari, dar si in arterele elastice.
  35. 35. Factori de risc 1. Dislipidemiile 2. Fumatul 3. HTA 4. Diabetul zaharat 5. Obezitatea 6. Alimentatia 7. Sedentarismul
  36. 36. OBSTRUCTIA ARTERIALA CRONICA • Arteroscleroza(ATS) este cea mai frecventa cauza de boala ocluziva a arterelor • Factori de risc pentru ATS periferica: Sexul masculin Varsta avansata (peste 50 de ani) HTA Fumatul Hiperlipidemie Diabet zaharat Leziunile de ATS apar mai frecvent la nivelul punctelor de ramnificare arteriala
  37. 37. Manifestari • Claudicatie intermitenta – cel mai frecvent simptom Durere, crampa, amorteala sau senzatie de oboseala la nivelul muschilor Apare distal fata de nivelul leziunii ocluzive La pacientii cu boala avansata apar dureri de repaus • Puls diminuat sau absent distal de obstructie • Prezenta suflurilor • Atrofie musculara • Pilozitate redusa, unghii ingrosate, piele neteda si lucioasa, temperatura cutanata scazuta, paloare sau cianoza • Cei cu ischemie severa pot dezvolta edeme periferice • Nevrita ischemica cu amorteala si hiporeflexie
  38. 38. AFECTIUNILE ARTERELOR
  39. 39. HEMATOMUL PULSATIL • Este o leziune arteriala cu hematom perivascular, delimitat de tesut conjunctiv. Dupa formarea peretelui conjunctiv, din hematomul pulsatil se dezvolta un fals anevrism traumatic • Prognosticul membrului depinde de - durata ischemiei (limita de 10 ore) - numarul, gravitatea şi felul leziunilor asociate (plagi si dilacerari ale partilor moi, fracturi osoase) - gradul de infectie a plagii
  40. 40. ANEVRISMUL ARTERIAL • Dilatatie ireversibila a unei artere la cel putin o data si jumatate fata de diametrul sau normal • Poate implica toate straturile peretelui arterial (anevrism adevarat) sau doar o portiune a peretelui (pseudoanevrism)
  41. 41. FISTULA ARTERIOVENOASA • este o comunicare patologica de scurtcircuitare între o artera si o vena • poate fi congenitala, traumatica şi iatrogena • prin fistula ia nastere un sant circulator cu un debit care poate ajunge pana la 6L/minut
  42. 42. ISCHEMIA ARTERIALA • EMBOLIA ARTERIALA - este o obliterare acuta prin trombi circulanti in sistemul cordului stang • TROMBOZA ARTERIALA - este o obstructie acuta arteriala ca urmare a unei trombozari locale pe artera patologica
  43. 43. AFECTIUNILE CONGENITALE • HEMANGIOMUL - reprezinta o retea capilara, dezvoltata anormal, de culoare rosie-violacee, situata la suprafata pielii - localizare: pe fata sau membre, corespunzator dermatoamelor
  44. 44. AFECTIUNILE VENELOR
  45. 45. FLEBITA • aparitia unui cordon venos dureros (dar nu cu o duritate asa de mare ca si la tromboza) • o formă particulara este flebita varicoasa, inflamatia unui pachet varicos
  46. 46. TROMBOZA • este o coagulare intravasculara locala permanenta • tromboza locala este, de cele mai multe ori, fara importanta; ea apare de ex. in ligatura vasului si in inflamatii • tromboza la distanta este mai grava, apare la 0,4% din bolnavii operati si poate fi punctul de plecare al unei embolii
  47. 47. VARICELE • • Dilatari anormle si permanente ale venelor Reprezinta o boala cronica dar nu mortala. Se poate localiza in orice parte a corpului, dar afecteaza mai ales membrele inferioare • Circulatia devine dificila, deoarece sangele nu curge inapoi, din cauza slabirii valvelor si a vaselor de sange.

×