1. DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII
I. EVALUAREA CARACTERULUI
1. PROBĂ PENTRU EVIDENŢIEREA MINCIUNII
Material: patru povestiri (după J. Piaget, 1980)
Mod de desfăşurare:
Se prezintă copilului patru povestiri care cuprind o minciună sau inexactitate simplă, fără nici o
intenţie rea, dar marcând o abatere serioasă de la realitate şi o minciună oarecare cu conţinut
verosimil dar datorată unei intenţii vizibile de a înşela.
1. a) Un băieţel/o fetiţă se plimbă pe stradă şi întâlneşte un dulău de care îi este frică. El se
întoarce acasă şi povesteşte mamei că a văzut un dulău ,,cât o vacă”.
b) Un copil se întoarce de la şcoală şi povesteşte mamei că profesoara i-a dat o notă bună. Dar nu
este adevărat: profesoara nu i-a pus nici o notă, nici bună, nici rea. Mama copilului s-a arătat
foarte mulţumită, auzind vestea şi l-a răsplătit.
2. a) Un băiat se juca în camera lui. A intrat mama, cerându-i să facă o cumpărătură. Copilul nu
voia să iasă, aşa că i-a spus mamei că nu poate merge deoarece îl dor picioarele. Dar nu era
adevărat acest lucru.
b) Un băiat dorea mult să facă o plimbare cu maşina, dar nimeni nu-l invita. Într-o zi, mergând pe
stradă, zăreşte o maşină frumoasă şi, din nou, i se aprinde dorinţa de a se plimba cu maşina.
Întors acasă, povesteşte tatălui că domnul care conducea maşina frumoasă pe care a zărit-o, s-a
oprit înaintea lui, l-a invitat în maşină şi a făcut un tur cu el prin oraş. Dar nu era adevărat nimic
din ce a povestit, el doar inventase povestea.
3. a) Un băiat nu ştia să deseneze bine, deşi ar fi vrut tare mult să ştie desena. Într-o zi, pe când
privea un desen frumos pe care-l realizase altcineva, a spus celor din preajmă: ,,Desenul acesta lam desnat eu! Ce ziceţi despre asta?”
b) Un băiat s-a jucat cu foarfecele pe când mama sa lipsea şi le-a pierdut. Când mama s-a întors
el a spus că nu văzuse foarfecele şi nu pusese de fel mâna pe foarfece.
4. a) Un copil nu cunoaşte bine numele străzilor şi nu ştie bine unde se află strada Roşcovei. Întro zi, un domn îl opreşte pe stradă şi-l întreabă: ,,Unde este strada Roşcovei?”. Băiatul îi răspunde:
1

2. ,,Cred că e acolo”. Dar nu era acolo. Domnul s-a rătăcit complet şi nu a putut găsi strada pe care
o căuta.
b) Un băiat cunoştea bine numele străzilor din oraşul său. Într-o zi un domn îl întreabă: ,,Unde
este strada Iasomiei?”. Băiatul întrebat a vrut să-i joace o festă trecătorului, aşa că a spus:
,,Încolo!”. Dar domnul nu s-a rătăcit ci, peste puţin a găsit drumul.
Povestirile vor fi redate copilului, două câte două. Înainte de a întreba subiectul, îi vom cere să
redea întâmplările auzite pentru a ne asigura că a înţeles.
Întrebări:
Pentru povestirea 1 a-b:
-
Care dintre cei doi copii este cel mai rău? De ce?
-
De ce a spus asta?
-
Mama i-a crezut?
-
Pe care dintre ei i-ai pedepsi mai mult dacă tu ai fi mama?
-
Care din cele două minciuni este mai rea? De ce?
-
De ce a spus copilul că a luat note bune?
-
De ce a spus celălalt că a văzut un dulău mare?
-
Ce părere ai despre cele două minciuni ?
-
Mama a crezut minciuna cu dulăul? Dar cu profesoara? De ce?
-
Când este cel mai rău: când mama crede minciuna sau când nu poate s-o creadă?
2 a-b:
-
Care este cel mai rău copil? De ce?
-
Povestea cu durerea de picioare este o minciună – de ce?
-
Dar povestea cu maşina?
-
De ce a vrut să spună aşa?
-
Care dintre cei doi este cel mai rău? De ce?
-
Pe care l-ai pedepsi mai mult? De ce?
3 a-b 4 a-b:
-
Care este cel mai rău? De ce?
2

3. -
De ce a minţit cel cu foarfecele?
-
Pe care l-ai pedepsi mai mult? De ce?
-
Pentru ce a spus minciuna aceasta?
-
De ce oamenii trebuie să spună minciuni?
-
Ce se întâmplă când spunem minciuni?
-
De ce este rău când minţi?
-
Dacă nu am fi pedepsiţi, am mai spune minciuni?
-
Este acelaşi lucru să spui minciuni oamenilor în vârstă sau copiilor?
-
Ce este cel mai rău? De ce?
Cotarea răspunsurilor:
Se va evidenţia atitudinea copilului faţă de minciună din răspunsurile formulate la întrebările de
mai sus .
3

4. 2. PROBĂ PENTRU EVIDENŢIEREA SINCERITĂŢII
Obiectiv: evidenţierea atitudinii faţă de alţii.
Material: un carton pe care se desenează un cerc cu diametrul de 7 cm. La baza cercului se face
un X; pe cerc se plasează 6 cercuri de mărimi diferite şi o săgeată spre stânga în interiorul
cercului.
Mod de desfăşurare
Se cere subiecţilor să plaseze vârful creionului în punctul X şi apoi să facă câte un X la
baza celorlalte cercuri, urmărind direcţia săgeţii şi având ochii închişi. Se spune: Atenţie! Vârful
creionului pe X, închide ochii, începeţi!
Cotarea răspunsurilor: copilul care reuşeşte să deseneze cu creionul corect a trişat, deoarece
este imposibil să se realizeze sarcina cu ochii deschişi.
Notă: subiecţii nu vor fi anunţaţi că vom aplica o probă de sinceritate!
Fig. 1. Proba de evidenţiere a sincerităţii
4

5. 3. CHESTIONARPENTRU EVIDENŢIEREA UNOR TRĂSĂTURI CARACTERIALE
(9 - 10 ANI)
Obiectiv: Evidenţierea unor trăsături de caracter la şcolarii mici
Material: 30 de întrebări la care se răspunde prin Da/Nu
Mod de desfăşurare:
Te enervezi uşor când ceva nu merge aşa cum vrei tu?
Te impresionează o poveste tristă sau înfiorătoare?
Te înfurii uşor (chiar dacă nu laşi să se vadă)?
Uneori eşti bine dispus alteori nu? (adică uneori foarte bine, alteori foarte rău dispus fără
vreun motiv)
Te superi uşor când ţi se spune ceva neplăcut?
Te apuci încet sau greu de treburi?
Oboseşti uşor fizic?
Lucrezi neregulat?
9. Te descurajezi uşor când iei o notă proastă?
10. Renunţi să mai faci ceva, înainte de a termina treaba respectivă, dacă devine prea grea?
11. Porţi pică?
12. Ţii la micile tale obişnuinţe?
13. Îţi place să asculţi de mai multe ori aceeaşi poveste, să reciteşti cărţile citite?
14. Eşti colecţionar?
15. Îţi place să te duci în vacanţă mereu în acelaşi loc ? (sau să-ţi petreci vacanţele la fel)
16. Eşti atent la amănunte când lucrezi?
17. Caietele tale sunt bine întreţinute, ordonate, dar lucrurile?
18. Îţi îngrijeşti hainele?
19. Eşti nemulţumit când eşti deranjat de la treburile tale?
20. Eşti adesea îngrijorat că vei întârzia la şcoală?
21. Te găseşti neascultător?
22. Ai des dorinţa de a-i contarzice pe ceilalţi?
23. Învinovăţeşti uşor pe ceilalţi de ceea ce se întâmplă?
24. Îţi place să comanzi?
25. Îţi place să te cerţi?
5

6. 26. Preferi să stai singur sau să te joci singur?
27. Nu poţi să suferi să-ţi împrumuţi lucrurile?
28. Eviţi să spui altora gândurile?
29. Ştii să păstrezi un secret?
30. Poţi sat mult timp fără să-ţi vezi colegii?
Cotarea răspunsurilor:
Chestionarul vizează următorii factori:
- de la 1 - 5 factorul E
- de la 6 - 10 factorul nA
- de la 11 - 15 factorul S
- de la 16 - 20 factorul nL
- de la 21 - 25 factorul M
Factorul E – semnifică: emotiv, nervos, se supără repede, nerăbdător;
- inversul este nE, adică nu este emotiv, nu este nervos, nesupărăcios;
Factorul A – semnifică: neobosit fizic, are mereu trebuinţa de a face ceva;
- inversul său este nA, adică: fără energie fizică, oboseşte uşor, nu are vigoare;
Factorul S – semnifică: reacţionează cu întârziere la evenimente, dar durabil, se adaptează greu la
schimbări şi în general are o adaptare mai înceată (are nevoie de timp);
- inversul său este nS, adică: reacţie imediată la evenimente, adaptare uşoară la prezent şi la
schimbări
Factorul L – semnifică: atenţia disperastă, împrăştiată, gust pentru vag;
- inversul său este nL, adică: atenţie foarte selectivă, gust pentru
detaliu, aprofundează ceea ce-l interesează;
Factorul M – semnifică: bruschează, este ostil deschis sau secret cu cei din jur, agresiv, devine
uşor opozant;
- inversul său este nM, adică: nu este agresiv, nici ostil, nici opozant;
Factorul SA – semnifică: nu participă la ambianţă colectivă, nu-şi spune gândurile, se ţine la
distanţă de cei din jur;
- inversul său este nSA, adică: participă la ambianţa colectivă, este deschis cu cei din jur, este
apropiat de ei.
6

7. 4. CHESTIONAR PENTRU EVIDENŢIEREA ATITUDINII FAŢĂ DE SINE (7-10 ANI)
Obiectiv: evidenţierea atitudinii faţă de sine.
Material: 10 întrebări la care se răspunde prin Da/Nu.
Mod de desfăşurare:
1) Te-ai gândit vreodată că eşti o persoană lipsită de importanţă/valoare?
2) Ai încredere în ceea ce poţi face tu?
3) Ai frecvent senzaţia că nu poţi face nimic aşa cum ar trebui?
4) Accepţi cu uşurinţă observaţiile, nejustificate, ale învăţătoarei şi adulţilor sau îţi place să
argumentezi?
5) Eşti gata să accepţi părerile celorlalţi despre persoana ta, chiar şi atunci când sunt diferite
de ale tale ?
6) Te gândeşti adesea că înveţi mai greu decât colegii?
7) Eşti mulţumit de felul cum arăţi?
8) Când eşti într-un grup, îţi vine greu să ai o discuţie cu ceilalţi?
9) Te preocupă faptul că unii dintre colegii tăi ar putea gândi negativ despre tine?
10) Ţi-e greu să vorbeşti în faţa clasei?
Cotarea răspunsurilor:
-
când la itemii 2, 4, 5, 7 se răspunde cu Da, chestionarul evidenţiază o atitudine pozitivă
faţă de sine;
-
când la itemii 1, 3, 6, 8, 9, 10 se răspunde cu Nu, chestionarul evidenţiază o atitudine
negativă faţă de sine.
7

8. 5. SCALĂ DE AUTOAPRECIERE
Pentru preşcolari
Material: două poze având fiecare imaginea unui copil: două fetiţe diferite şi doi băieţi diferiţi ca
şi expresie.
Mod de desfăşurare: se prezintă imaginea unui copil (fetiţă/băiat) şi se desfăşoară o conversaţie
pe baza imaginii copilului prezentat, astfel:
- Fetiţa aceasta este foarte bună la :
- jocul cu puzzle - acasă când ceilalţi au nevoie de ajutorul ei
- la matematică - când se joacă cu ceilaţi copii
- la povestit - când i se cere să facă o treabă
- la pictură / desen
- la muzică
- la gimnastică
- TU CUM EŞTI ?
- Fetiţa aceasta nu este bună la … (se enumeră activităţile specifice)
- TU CUM EŞTI ?
- Băiatul acesta este foarte bun la … (se enumeră activităţi specifice)
- TU CUM EŞTI ?
- Băiatul acesta nu este bun la ….
- TU CUM EŞTI ?
Notă: Exerciţiul de comparare cu altul facilitează aprecierea de sine, autoaprecierea în raport cu
celălalt.
Cotarea răspunsurilor:
Se vor analiza răspunsurile copilului pe o scală Lickert având valori cuprinse între 1- 4, astfel:
-
4, Sunt foarte bun
-
3, Destul de bun
-
2, Mă descurc
-
1, Nu sunt bun.
8

9. 6. PROBĂ PENTRU EVIDENŢIEREA PERSEVERENŢEI
(5-10 ani)
Obiectiv: Evidenţierea atitudinii copilului în faţa unei sarcini.
Material: o cutie cu nisip având următoarele dimensiuni: lungime 20-25 cm, lăţime 10-15 cm şi
înălţime 5-10 cm. În ea se introduc 30 nasturi/bile împrăştiate peste tot.
Mod de desfăşurare:
Se cere copilului să caute şi să scoată din cutie câţi mai mulţi nasturi cu ochii legaţi.
Când crede că a reuşit să scoată toţi nasturii, să se oprească (nu i se precizează numărul de
nasturi ascunşi în nisip).
După terminare se notează numărul de nasturi găsiţi şi se stabilesc diferenţele individuale
existente.
Cotarea răspunsurilor: cu cât numărul de nasturi scoşi este mai mare, cu atât gradul de
perseverenţă este mai ridicat. Astfel:
- 1 - 10 nasturi perseverenţă slabă;
- 11 -20 nasturi perseverenţă de nivel mediu;
- 21 - 25 nasturi perseverenţă bună;
- peste 25 nasturi perseverenţă foarte bună.
Se lucrează individual cu fiecare copil. Nu se precizează faptul că li se aplică o probă de
perseverenţă.
9

10. II. EVALUAREA TEMPERAMENTULUI
1. CHESTIONAR PENTRU 7-10 ANI
Obiectiv: identificarea tipului temperamental al copilului.
Material: chestionar cu 32 de întrebări la care se răspunde prin DA/NU.
Majusculele aflate în faţa fiecărei întrebări reprezintă tipul de temperament asociat răspunsului,
respectiv: C - coleric, S - sangvinic, F - flegmatic, M – melancolic.
Mod de desfăşurare: se aplică chestionarul de mai jos:
C 1. Când ma joc îmi place foarte mult să sar/să alerg.
S 2. Eu mă duc să împac toţi copiii care se ceartă în faţa mea.
C 3. Unii spun că o balena ar putea înghiţi chiar şi un elefant. Cred că şi eu aş putea.
C 4. Sunt gata să mă bat cu oricine nu mă lasă în pace.
F 5. La şcoală în pauze, rămân mai mult în banca mea. Nu ies afară, chiar dacă unii mă cred
comod pentru că nu-mi place să ies.
M 6. Nu pot să mă joc prea mult pentru că obosesc destul de uşor.
M 7. Dacă cineva se atinge de jucăriile mele în lipsa mea sau fără să mă întrebe, mă supăr foarte
tare.
M 8. Când sunt trist vreau să rămân singur, să nu văd pe nimeni.
F 9. Îmi plac jucăriile mici.
F 10. Foarte rar mă enervez sau ajung să mă cert cu alţi copii.
S 11. Sunt mai vorbăreţ ca alţi copii.
S 12. De obicei, îmi fac lecţiile fără ajutor şi plec în oraş la cumpărături fără părinţi.
S 13. E foarte neplăcut să mă culc, să dorm toată ziua, după-amiază.
M 14. Cred că sunt mai temător decât alţi copii.
C 15. Îmi place să dau din jucăriile cu care mă joc şi altor copii.
F 16. Sunt foarte ordonat cu lucrurile şi jucăriile.
M 17. Cănd alţi copii vorbesc între ei, eu tac şi ascult fără să mă amestec în discuţie.
S 18. Cunosc foarte mulţi copii şi mă împrietenesc foarte repede cu oricine.
M 19. Eu mă împrietenesc greu pentru că sunt sensibil când mă jigneşte cineva.
F 20. Am obiceiul să citesc o carte până la sfârşit, chiar dacă acţiunea nu-mi place.
10

11. C 21. Când mă enervează un copil, îmi vine să-l lovesc chiar dacă e mai mic decât mine.
C 22. Cea mai frumoasă meserie este să fii şofer, mecanic sau marinar, ca să călătoreşti mult.
S 23. Dau vina şi pe alţii ca să scap de pedeapsă.
M 24. Copiii care se distrează şi se joacă sunt nişte neserioşi cu care nu merită să te împrieteneşti
sau să ai încredere în ei.
M 25. Pe mine mă cam păcălesc alţi copii şi eu îi cred prea uşor.
F 26. Am răbdare să mă joc de mai multe ori un joc chiar dacă nu câştig eu de mai multe ori.
S 27. Sunt zilnic ocupat cu jocul, cu treburi şi nu mă plictisesc niciodată.
C 28. Când îmi vine să spun o minciună/înjurătură, nu mă mai pot opri şi o spun.
C 29. Ar fi distractiv şi uşor să mă dau pe un tobogan de la 100 m înălţime.
S 30. Mie îmi trece uşor orice supărare şi râd după ce am plâns.
F 31. Când se înghesuie copiii la uşă, mie nu-mi place şi mai bine aştept să fiu ultimul.
M 32. Când sunt emoţionat şi mai neliniştit, îmi vine greu somnul şi mă gândesc la multe lucruri.
Cotarea răspunsurilor: coloana care totalizează cele mai multe răspunsuri DA indică tipul de
temperament.
11

12. 2. SCALĂ PENTRU EVALUAREA INTROVERSIUNII/ EXTRAVERSIUNII
Obiectiv: evaluarea introversiunii/extraversiunii ca trăsături de temperament.
Material: 15 întrebări pentru evaluator, la care trebuie să răspundă prin Da/Nu.
Mod de desfăşurare:
1. Exprimă copilul ceea ce simte deseori?
2. Este impresionat de ce se întâmplă în jurul său?
3. Are încredere în sine?
4. Colaborează cu plăcere cu ceilalţi colegi?
5. Este un copil timid/retras?
6. Se exprimă mai uşor în scris?
7. Se conformează cu uşurinţă regulilor?
8. Ia iniţiativa uşor în grupul de copii?
9. Comunică cu uşurinţă cu cei din jur?
10. Se adaptează uşor la situaţii noi?
11. Este agreat de colectivul de copii?
12. Îi place să-şi asume responsabilităţi în grupul de copi?
13. Dă dovadă de optimism între colegi?
14. Este un bun povestitor?
15. Îi place să fie în centrul atenţiei?
Cotarea răsunsurilor:
PENTRU EXTRAVERSIUNE - răspunsul este DA la toate întrebările, excepţie fac întrebările 2,
5, 6, 7;
PENTRU INTROVERSIUNE - răspunsul este NU la toate întrebările, excepţie sunt întrebările 2,
5, 6, 7;
Pentru a realiza o evaluare cât mai obiectivă, cadrul didactic poate utiliza observaţia, ca
metodă complementară de cunoaştere a elevilor.
12

13. III. EVALUAREA APTITUDINILOR
1. APTITUDINI GENERALE –INTELIGENŢA
A. PROBĂ PENTRU COMPORTAMENTUL INTELIGENT (3-7 ani)
Scopul: Demonstrarea modului în care se poate evidenţia comportamentul inteligent al copiilor.
Material: 4 măsuţe de înălţimi diferite, 2 mese mai mari, 4-5 scaune de dimensiuni şi forme
diferite, o jucărie atârnată pe perete la 2 metri înălţime, câteva beţe de 60 cm aşezate la
întâmplare pe scaunele şi mesele din cameră, câteva tije ce se pot asambla.
Desfăşurare:
Măsuţele, mesele şi scaunele le plasăm la diferite distanţe de peretele pe care se află
atârnată jucăria. Se cere copilului să ia jucăria atârnată pe perete, astfel:
,,Vezi această jucărie de sus? Va fi a ta dacă poţi să o atingi. Procedează cum vrei, poţi să
foloseşti tot ceea ce ai în cameră”.
Subiectul va fi mereu încurajat până începe să acţioneze. Dacă nu face nimic, nu
acţionează, ci stă şi priveşte, experimentatorul îi va sugera arătându-i un scaun, un băţ etc.
Experimentul se desfăşoară individual. Se notează comportamentul copilului.
Interpretare:
A. Metodele pe care le pot utiliza copiii pentru atingerea scopului pot fi:
1. Tentativă de a apuca direct (întinde mâna, se ridică pe vârfurile picioarelor);
2. Tentativă de a apuca direct, urmată de apel la persoanele mature, de genul: ,,poate o iei d-ta şi
mi-o dai”, ,,jucăria trebuie pusă mai jos” etc.;
3. Tentativă de a apuca direct, urmată de utilizarea la întâmplare a diverselor obiecte de acelaşi
fel, dar de înălţimi diferite;
4. La fel ca şi la punctul 3, dar fără tentativa de a apuca direct. Copilul utilizează la întâmplare
mesele, scaunele, beţele din jur (nu ţine cont de dimensiunile lor);
5. Utilizarea la întâmplare a meselor şi a scaunelor urmată apoi de o ordonare a utilizării lor după
criterii ,,mai mare” (alege o masă mai mare şi un scaun mai mare decât precedentul, până reuşeşte
să ajungă la jucărie);
6. Utilizarea de la început a criteriului ,,mai mare” - respectiv începe cu un scaun şi o masă mai
mică, apoi la următoarea încercare alege un scaun şi o masă mai mare;
13

14. 7. Tatonări diverse de construcţii care în final dau o construcţie corectă;
8. Construcţie imediată-fără tatonări. Copilul are ideea să plaseze un scaun mic pe unul mare (sau
pe o masă mare) în aşa fel încât ajunge la jucărie imediat (sau utilizează băţ, tije).
B. Întocmiţi un tabel în care treceţi pe verticală cele 8 metode posibile, iar pe orizontală vârstele
grupate, astfel: 3,6 ani - 4,6 ani; 4,6 ani - 5,6 ani; 5,6 ani - 6,6 ani; 6,6 ani - 7,6 ani.
C. Încadraţi copiii din grupa examinată după criteriul vârstei, la metodele utilizate.
B. PROBĂ PENTRU EVIDENŢIEREA COMPORTAMENTULUI INTELIGENT
- capacitatea de analiză
Material şi desfăşurare:
-
Desene cu imagini cunoscute de copii, cărora le lipsesc unele părţi componente (una sau
mai multe).
-
Li se cere copiilor să precizeze ceea ce lipseşte din fiecare imagine prezentată.
-
Proba se aplică începând cu vârsta de 4ani, când li se prezintă copiilor imagini din care
lipseşte un singur element. Pentru copiii de 6 - 7 ani, desenele pot să aibă 2, 3 lacune, cu
condiţia ca ele să fie clare şi să redea obiecte cunoscute de copii.
Evaluare: se apreciază că proba este relevantă pentru comportamentul verificat atunci când
copiii pot completa toate lacunele din imagine.
- capacitatea de sinteză
Material şi desfăşurare:
-
Imagini desenate pe un pătrat din carton, tăiat în părţi egale (2, 3, 4 părţi).
-
Coloritul imaginilor trebuie să fie veridic şi cu aspect cât mai atrăgător.
-
Cartonaşele vor fi aşezate întotdeauna cu faţa în sus, astfel încât să fie vizibilă porţiunea
de ilustraţie pe care o cuprinde.
-
Se amestecă în mod distinct şi separat cartonaşele tăiate în 2, în 3, în 4 părţi.
-
I se cere copilului să realizeze ,,o imagine pe care cineva a stricat-o”.
-
Dacă copilul de 6-7 ani rezolvă cu uşurinţă aceste probe, se vor amesteca toate cartonaşele
şi i se va cere să reconstituie imaginile iniţiale.
-
Atunci când copiii iau contact pentru prima dată cu proba, li se explică şi demostrează
modul de reconstrucţie a figurilor, specificându-se din câte părţi se compun imaginile
respective.
14

15. Evaluare:
Se consideră că proba este relevantă pentru comportamentul verificat dacă:
-
la 4 ani copilul recompune imaginile din 2 bucăţi;
-
la 5 ani copilul recompune imaginile din 3 bucăţi;
-
la 6 ani copilul recompune imaginile din 4 bucăţi.
2. APTITIDINI SPECIFICE
A. ARTISTICE: - desen, pictură, muzicale
- analiza produselor activităţii
B. LINGVISTICE
4 – 8 ani
a) Povestiri după imagini
b) povestiri cu început dat
c) povestire după o jucărie
d) repovestiri
8 – 10 ani
a) compuneri
b) analize gramaticale conform vârstei
C. KINESTEZICE : jocuri de evidenţiere a unor calităţi motrice
-
viteza: ,,Cel mai rapid alergător”
-
îndemânarea ,,Mingea prin tunel”
-
rezistenţa ,,Cel mai bun alergător”
-
forţa ,,Mingile în coş“
D. SPAŢIALE
a). PROBĂ DE COORDONARE MANUALĂ (5 –7 ani)
- o coală de hârtie pe care sunt desenate 2 labirinturi;
- creion;
- cronometru/ceas.
15

16. Copilul are de desenat o linie de la intrarea până la ieşirea din labirint, întâi cu dreapta, apoi
cu stânga.
Timpul acordat: la 5 ani - 1 min 30 sec pentru dreapta;
- 2 minute pentru stânga;
la 6 ani - 1 min 20 sec pentru dreapta;
- 1 min 30 sec pentru stânga;
la 7 ani - 1 min pentru dreapta;
- 1 min 20 sec pentru stânga.
Evaluare: linia neadecvată care iese din labirint mai mult de 2 ori pentru dreapta şi mai mult de 3
ori pentru stânga-indicatori ai unei insuficiente coordonări dinamice a mâinilor.
b). PROBĂ DE DETERMINARE A GRADULUI DE ORIENTARE SPAŢIALĂ (pentru
preşcolari)
Se cere copilului să răspundă la următoarele comenzi:
,,Pune mâna dreaptă pe umărul drept şi mâna stânga pe umărul stâng!”
,,Arată mâna dreaptă!”
,,Arată nasul, gura, ochii, urechile tale cu mâna! “
Se prezintă o planşă ce cuprinde mai multe desene cu obiecte cunoscute de copil. Se cere:
,,Arată desenul ce se află aproape de copil! Apoi departe de copil!”
La fel pentru: sus-jos, pe-sub, în faţă-spate, deasupra-dedesubt, înainte-după.
3. PROBĂ PENTRU EVALUAREA APTITUDINII DE ŞCOLARITATE
1.
Copiii sunt aşezaţi, fiecare la o măsuţă, astfel încât să nu poată copia unul de la celălalt,
în situaţia în care aplicarea probei se face în grup, nu în mod individual.
2.
Fiecare copil trebuie să aibă fişa lui de lucru şi creionul.
3.
Pentru fiecare subtest timpul acordat rezolvării se reglează potrivit ritmului normal de
lucru al grupei, adică proba se opreşte la comanda ,,Stop!”.
4.
Pentru a putea aprecia câţi copii au executat fiecare subtest, li se cere imediat ce ei
rezolvă proba să ridice mâna cu creionul, cotul rămânând sprijinit pe masă.
5.
Toţi copiii încep să lucreze deodată, în momentul în care li se dă comanda ,,Începeţi!”.
16

17. 10. 92
6.
Copii, o să executăm ceva care o să vă placă foarte mult. Trebuie să ascultaţi cu
atenţie şi să faceţi ce am să vă spun.
Aici sunt mai multe grupe de desene. Noi le vom lua pe rând:
1. Iată la primul desen: acesta reprezintă o căsuţă. Aici este şi o umbrelă, o pălărie, un steag şi
un balon. Tăiaţi cu o linie obiectul cel mai uşor dintre ele.Se acordă 2 puncte pentru bararea
balonului.
2. Priviţi imaginea aceasta pe care se află o inimă, un copil şi un spic de grâu. Tăiaţi cu o linie
ceea ce nu se potriveşte cu celelalte. Se acordă 3 puncte pentru bararea spicului de grâu.
3. În imaginea cu steluţa avem un cerb, un urs, un cal şi o vulpe. Tăiaţi cu o linie toate
desenele ce fac parte din aceeaşi grupă, iar peste desenul ce nu se potriveşte cu celelalte faceţi
o cruce ca aceasta (+). Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare imagine corect barată: cerb, urs,
vulpe şi câte 2 puncte pentru calul marcat cu o cruce. Se scade câte un punct pentru fiecare
greşeală. Daca se barează totul cu acelaşi semn, nu se acordă nici un punct.
4. La imaginea cu fluturele vedem o furculiţă, un ciocan, o perie de dinţi şi o lopată. Tăiaţi cu
câte o linie cele 2 desene care sunt de acelaşi fel, fac parte din aceeaşi categorie. Se acordă 2
puncte pentru ciocan şi 2 puncte pentru lopată. Se scade un punct pentru fiecare greşeală.
Dacă sunt barate toate, nu se acordă nici un punct.
5. În grupa cu desenele unde este o căniţa vedem: struguri, roşie, căpşună, ardei, ciupercă,
morcov şi măr. Ele pot fi grupate în 2 categorii. Pe o categorie o tăiaţi cu linie, iar pe cealaltă
categorie cu o cruce. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare rezolvare corectă. Pentru fiecare
greşeală se scade un punct.
6. La grupa de desene cu flori, noi vedem: o vacă, un cocoş, o găină, o oaie, un cal şi un
purcel. Voi tăiaţi cu câte o linie acelea care sunt mai multe de acelaşi fel. Se acordă 2 puncte
pentru fiecare răspuns corect. Se scade câte un punct pentru fiecare greşeală.
7. În grupa unde avem avionul în mijloc, este o fetiţă. Voi tăiaţi cu o linie obiectul care este în
faţa ei, cu o cruce desenul din dreapta ei, iar desenul din dreapta ta încercuieşte-l! Se acordă 3
puncte pentru maşinuţa barată cu o linie, 3 puncte pentru casa marcată cu o cruce şi 3 puncte
pentru floarea încercuită.
8. Unde este iepuraşul vedem o pasăre, capul unui copil, o carte, un ceas. Desenaţi voi la
fiecare ce-i lipseşte. Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare desen corect.
Acum, uitaţi-vă la copilul care aleargă cu cea mai mare viteză, maşina care merge cu cea mai
mare viteză şi biciclistul care merge cu cea mai mare viteză. Voi alegeţi dintre aceste 3 desene
17

18. pe acela care se deplasează ( cu cea mai mare viteză) cel mai repede şi tăiaţi-l cu o linie. Se
acordă 3 puncte pentru răspunsul corect.
9. Acum uitaţi-vă la desenul cu balanţa. Tăiaţi cu o linie obiectul cel mai greu. Se acordă 3
puncte pentru răspunsul corect.
10. Acum uitaţi-vă la următorul desen. Aici există o pisică, o pară, un pui, o frunză, o
veveriţă. Sub fiecare imagine este un semn grafic. Sub pisică este un punct, sub floare, 2 linii
orizontale, sub pară, un bastonaş, sub pui, o linie oblică spre dreapta, sub frunză, o zală, sub
veveriţă un oval. Mai jos aveţi 2 rânduri cu desene, ca şi în model, dar ele nu sunt aşezate în
aceeaşi ordine. Ce trebuie să facem noi? Completaţi spaţiile libere cu semnele grafice
corespunzătoare! Şi acum să vedem cum veţi lucra. Începeţi! Primele 5 desene se
experimentează. Se acordă 2 minute.
Am ajuns la ultimul rând de desene. Imaginea se desenează pe tablă. La începutul fiecărui
rând este un anumit model; voi va trebui să-l completaţi. În partea de sus, avem desenat un
pătrat mic şi un cerc mic. În partea de jos este un pătrat mare, iar, apoi un spaţiu liber pe care
trebuie să-l completaţi voi. Ce desenăm aici? Un pătrat mare, în pătratele care urmează,
orientându-vă după desenele de sus, aflaţi voi ce trebuie să desenaţi în locul liber şi completaţi
modelul început.
Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect.
1. MEMORIA IMEDIATĂ A CUVINTELOR
Acum am să-ţi spun mai multe cuvinte; tu ascultă cu atenţie şi încearcă să memorezi
cât mai multe dintre ele. După ce voi termina toate cuvintele de spus, tu mi le vei spune pe
acelea pe care ţi le aminteşti. Nu trebuie să mi le spui în ordinea în care le-ai auzit, ci aşa cum
ţi le aminteşti:
Liste de cuvinte utilizate pentru evaluarea memoriei
LISTA 1
LISTA 2
LISTA 3
LISTA 4
LISTA 5
scaun
lucru
carte
tobă
portocală
creion
găină
iepure
perdea
dop
curea
sală
tren
piersică
cafea
pantof
vapor
morcov
autobuz
şcoală
fluture
masă
lalea
ghiocel
părinte
munte
soare
puşcă
chipiu
săpun
floare
bicicletă
masă
ţăran
ilustrată
maşină
stilou
palton
mustaţă
soldat
18

19. copac
bătrân
radio
culoare
ureche
cană
pod
foarfece
peşte
creion
cravată
ciocolată
varză
bomboană
vioară
2. MEMORIA IMEDIATĂ A CIFRELOR
Acum eu îţi spun nişte numere . Tu ascultă cu atenţie. După ce eu le termin de spus, tu
mi le repeţi exact aşa cum le-am spus eu. Se acordă atâtea puncte câte numere a reprodus
corect copilul.
Serii de cifre pentru evaluarea memoriei
Seria
Prima încercare
A doua încercare
3
3-8-6
6-1-2
4
3-4-1-7
6-1-5-8
5
8-4-2-3-9
5-2-1-8-6
6
3-8-9-1-7-4
7-9-6-4-8-3
7
5-1-7-4-2-3-8
9-8-5-2-1-6-3
8
1-6-4-5-9-7-6-3
2-9-7-6-3-1-5-4
9
5-3-8-7-1-2-4-6-9
4-2-6-9-1-7-8-3-5
Seria
Prima încercare
A doua încercare
2
2-5
6-3-
3
5-7-4
2-5-9
4
8-2-9-6
6-4-9-3
5
4-1-3-5-7
9-7-5-2
6
1-6-5-2-9-8
3-6-7-1-9-4
7
8-5-9-2-3-4-2
4-5-7-9-2-8-1
8
6-9-1-6-3-2-5-8-
3-1-7-9-5-4-8-2
A doua încercare
2
9-7
2-8
3
5-2-3
3-9-6
4
8-7-6-1
4--3-1-7
5
6-3-9-5-2
8-4-2-3-9
6
1-4-0-6-8-3
3-7-6-1-8-4
7
4-3-6-9-5-7-8-
5-1-7-4-2-5-8
8
2-1-6-4-0-3-6-9
1-6-3-7-9-4-2-5
19

20. Seria
Prima încercare
A doua încercare
2
5-3
2-8
3
6-1-2
3-9-6
4
7-2-5-8
4-3-1-7
5
5-1-4-8-6
8-4-2-3-9
6
7-8-6-4-9-3
3-7-6-1-8-4
7
9-3-5-2-1-6-4
5-1-7-4-2-5-8
8
2-9-7-6-3-1-5-4
1-6-3-7-9-4-2-5
3. COMPREHENSIUNE
1. De ce nu trebuie să ne jucăm cu chibriturile?
2. De ce trebuie să ne spălăm pe mâini şi pe faţă?
3. Ce trebuie să faci dacă te-ai tăiat la deget?
4. De ce avem nevoie de ceasuri?
5. Ce trebuie să faci dacă ai pierdut mingea (păpuşa) prietenului tău (prietenei tale)?
6. De ce trebuie să mergem la toaletă înainte de culcare?
7. De ce au casele ferestre?
8. De ce purtăm haine?
9. De ce trebuie să muncească oamenii?
10. De ce e mai bine să iluminăm cu lumină electrică decât cu lumânări?
11. De ce copiii bolnavi trebuie să stea în casă?
12. Ce trebuie să faci dacă eşti trimis să cumperi pâine şi vânzătorul spune că nu mai are?
13. Ce trebuie să faci dacă un băiat (o fetiţă) mult mai mică decât tine începe să te
lovească?
14. Din ce e mai bine să facem casele: din cărămidă sau piatră sau din lemn?
15. De ce sunt închişi răufăcătorii (criminalii)?
4. INFORMAŢII
1. Ce trebuie să facem ca să fiarbă apa?
2. Din ce sunt făcuţi:
Pantofii
Cheile Mesele
Geamurile Casele
Paltonul Pâinea
20

21. 5. ORIENTARE SPAŢIALĂ
1. Prinde cu mâna dreaptă urechea stângă.
2. Prinde cu mâna stângă urechea dreaptă.
3. Pune piciorul stâng peste genunchiul drept.
4. Pune piciorul drept peste genunchiul stâng.
5. Pune mâna dreaptă pe cotul stâng.
6. Pune mâna stânga pe cotul drept.
6. ORIENTARE ÎN TIMP
1. Cum se numeşte partea din zi în care suntem acum?
2. Cum numim partea din zi când te scoli?
3. Cum numim partea din zi când te culci?
4. Ziua are mai multe părţi …… dimineaţa, seara; şi altă parte din zi mai cunoaşteţi?
5. Cum numeşti ziua care a trecut?
6. Cum numeşti ziua care vine după azi?
7. Câţi ani ai acum? Câţi ani ai avut anul trecut?
8. Câţi ani ai acum? Câţi ani vei avea peste un an?
9. Care sunt zilele săptămânii?
10. Dacă azi este - de exemplu - joi, ce zi a fost ieri?
11. Dacă azi este – de exemplu– joi, ce zi a fost ieri?
12. Spune-mi anotimpurile?
7. PRONUNŢIE CORECTĂ (pentru defectele de vorbire)
Liste de cuvinte pentru evidenţierea defectelor de vorbire
LISTA A
LISTA B
LISTA C
LISTA D
LISTA E
barcă
floare
vreau
jale
jgheab
zar
zdreanţă
coală
şoaptă
şosetă
cer
ger
chiul
creangă
controlor
trandafir
unchi
stradă
chem
ceaşca
stand
cerşetor
ginere
cireaşă
cercel
ghemotoc
genunchi
ghiozdan
ghiocel
ghem
8. ANALOGII PRIN OPOZIŢIE
21

22. Am să-ţi spun ceva din care lipseşte cuvântul de la urmă. Hai să vedem, poţi ghici cuvântul
care lipseşte?
Se folosesc două întrebări pentru un copil. Se acordă un punct pentru fiecare răspuns
corect.
-
Fratele este un băiat, iar sora este ……….
-
O pasăre zboară, un peşte ……………..
-
Câinele muşcă, pisica ………
-
Vara plouă, iarna ………..
-
Crescând, băieţii devin bărbaţi, iar fetiţele devin ………..
-
Mergem cu picioarele şi prindem cu ……………….
-
Ziua este lumină, noaptea este …………………..
-
Auzim cu urechile şi pipăim cu …………………..
-
Fructele le culegem din pom, iar legumele din ………..
9. NOŢIUNI INTEGRATOARE
Eu am să-ţi spun nişte cuvinte. De exemplu: ,,Eu îţi cer un trandafir, o garoafă:
spune-mi ce sunt toate acestea? Cum le putem denumi pe toate acestea la un loc?”
Se folosesc două întrebări pentru un copil, se acordă câte un punct pentru un răspuns
corect.
-
Ardei, roşie, pătrunjel;
-
Lapte, brânză, unt;
-
Lupul, ursul, vulpea;
-
Masa, scaunul, dulapul;
-
Păpuşa, mingea, coarda;
-
Căciula, pantalonul, bluza;
-
Zidarul, tâmplarul, electricianul;
-
Cercul, pătratul, triunghiul;
-
Roşu, verde, portocaliu;
-
Trenul, vaporul, tramvaiul;
-
Furculiţa , lingura, cuţitul;
-
Sora, tata, fratele.
10. VOCABULAR
Am să-ţi spun mai multe cuvinte şi tu să-mi spui ce înseamnă fiecare dintre ele. De
exemplu, câine.
22

23. -
Ce este un câine ?
-
Câinele este un animal.
Pantof, cuţit, bicicletă, pălărie, umbrelă, cui, scrisoare, benzină, cal, leagăn, castel, a
plesni, blană, politicos, molie, a întâlni, erou, diamant, daltă, pacoste, microscop, risc.
INTERVENŢIE PSIHOEDUCAŢIONALĂ – PERSONALITATE
Pentru dezvoltarea unor trăsături caracteriale pozitive, se pot utiliza următoarele tipuri
de activităţi:
-
sinceritate - povestiri ,, Puf Alb şi Puf Gri”, ,,Ionică Mincinosul”
-
poezii - ,,Mincinosul”
-
jocuri de rol – pe marginea povestirilor/poeziilor cunoscute care abordează această
temă.
-
perseverenţă - conversaţie sub formă de metaforă - ,,Eroi de superacţiune” (plecând
de la eroii preferaţi ai subiectului, se discută ce crede copilul că au făcut aceştia pentru
a deveni eroi şi se găsesc activităţi motivaţionale pentru a determina subiectul să
persevereze în domeniul său);
-
biblioterapia-se utilizează exemplele morale din diferite povestiri cunoscute pentru a
motiva copilul să depună efort în vederea atingerii unor scopuri accesibile lui;
-
jocuri sportive – de dificultate progresivă.
23