revista Școlii Gimnaziale ”Matei Basarab” Turnu Roșu, partea I

1. 1
Şcoala Gimnazială „Matei Basarab”
Turnu Roşu, Jud. Sibiu
Revistă şcolară
Nr. 1 / 2014 - 2015
ISSN 2065-6106

2. 2
COLECTIVUL DE REDACŢIE:
Coordonator: prof. Carmina Volanin
Elevi: Hoandră Ioana-Elena , Costeiu Irene-Ioana, Onică Evgenia, Popa Sonia-Maria,
Cârpătorea Radu- Cristian, Șoima Valentina- Georgiana, Neagoe Delia-Cristina,
Balea Andra-Ioana, Spivac Camelia, Ureche Denisa-Ioana
Colaboratori: prof. Carmen-Liliana Buta, prof. Purece Claudia Lia, prof. Silvia-Agnes Vițchii,
prof. înv primar Adriana David, prof. înv. primar Steva Nicoleta
Îndrumător elevi: prof. Carmina Volanin
1. 1.
Adresa:
Turnu Roşu, Str. Şcolii, Nr. 428
Jud. Sibiu
Tel./fax: 0269-54433
1. Argument............................................................................................ 3
2. Localitatea mea-punte între trecut și viitor ........................................ 4
3. Parfum de vacanță.............................................................................. 6
4. Gimnaziul- un nou început................................................................. 8
5. Hora anotimpurilor: toamna................................................................. 9
6. Halloween, o sărbătoare... de speriat................................................... 12
7. Săptămâna Educației Globale.............................................................. 14
8. E ziua României, e ziua noastră!.......................................................... 16
9. Hora anotimpurilor: iarna.................................................................... 17
10. Sub semnul Luceafărului...................................................................... 24
11. Legenda, izvor al cunoașterii............................................................... 26
12. Pasiunea mea, geografia...................................................................... 28
13. Medalion literar................................................................................... 30
14. Pagina isteților.................................................................................... 31
15. Pastila de râs......................................................................................... 32
16. Știați că................................................................................................. 33
17. Activități de succes la școala „Matei Basarab” .................................... 34
18. Școala Viitorului e școala ta!............................................................... 41

3. 3
Motto
Izvor de gând și de cuvânt
Izvor de tainic simţământ,
Izvor curat, netulburat,
Izvor nestins de necuprins
Izvor de vis spre paradis,
Izvor de dor, nemuritor…
Pe unda-ți lină,
să-mparți lumină
Lansată în zi aniversară, la 15 ianuarie 2008, revista şcolii noastre a reunit eforturile
creatoare ale elevilor şi ale dascălilor deopotrivă, eforturi răsplătite cu obţinerea unei
mențiuni speciale la faza județeană a Concursului Național de reviste școlare, 2014.
Acest succes ne-a încurajat şi ne-a motivat să continuăm activitatea redacţională şi în
acest an şcolar. Suntem bucuroși să aducem sub ochii dumneavostră primul număr din anul
școlar 2014-2015 Fie ca raza Luceafărului să călăuzească şi să lumineze şi noile talente,
astfel încât revista noastră să devină un permanent prilej de bucurie şi împlinire spirituală,
atât pentru cei care au contribuit la realizarea ei, cât şi pentru cititori. Veți regăsi în paginile
acestui număr o parte din activitățile desfășurate în cadrul școlii noastre pe parcursul
primului semestru. De asemenea, vă vom face cunoscut proiectul „Școala viitorului- inovație
și performanță în dezvoltarea competențelor pentru o viață de succes”.
Redacţia

4. 4
Turnu Roșu și Sebeșu de Jos sunt două localități învecinate, formând o comună. O comună
cu tradiții păstrate din vechime și pe care sperăm să le putem duce mai departe.
Prin amabilitatea doamnei Dina Stoica, o localnică ce a îndrăgit cu pasiune satul, oamenii şi
obiceiurile lor, vă prezentăm în acest număr boștinăritul din Sebeșu de Jos.
Deoarece pământul lor de munte era puţin şi sărac, oamenii satului au fost nevoiţi să-şi caute
îndeletniciri pentru a supravieţui. Nevoia i-a împins să devină colectori şi prelucrători de boştină -
reziduu de ceară, rămas după stoarcerea fagurilor de miere.
Ceara curată de albine este, ca şi aurul, inalterabilă, se
obţine cu trudă, printr-un vechi procedeu transmis din tată
în fiu. Are o culoare cafenie brumată şi un parfum subtil,
de miere, tămâie şi fag.
Familiile din sat şi-au împărţit în bună întelegere zonele
ţării, încă din secolul al XIX-lea, şi, de două ori pe an,
primăvara şi toamna, bărbaţii se porneau la drum lung.
Puneau în căruţă nutreţ pentru cal, merinde pentru ei şi
porneau la drum pe traseele lăsate moştenire de bătrâni, pe
la apicultorii de la care cumpărau cantităţi mari de ceară,
câtă găseau şi câtă puteau duce. Fiecare boştinar era cunoscut în
zonele de colectare; avea acolo gazde şi prieteni, de aceea
negustoria se făcea adesea pe încredere
De pe urma acestei îndeletniciri rare, sebeşenii de la Olt au
prosperat şi şi-au diversificat specializările. Au apărut mai mulţi
proprietari de teascuri, construite în întregime din lemn,
nemaifiind nevoiţi să umble pe drumuri.
Boştina, transformată în sloiuri de ceară curată, era apoi
dusă unor negustori tot din sat, ce îşi aveau filierele prin care o
vindeau fabricilor de lumânări, de cosmetice etc.
În Sebeş a apărut şi
meştesugul lumânăritului,
cu negustori ce îşi vindeau
produsele la biserici,
mănăstiri, prin sate, sau le
schimbau pe grâne, legume şi fructe ce nu se fac la
munte. Fetele sebeşenilor primeau ca zestre calupuri de ceară,
însumând sute de kilograme. Boştinarii au învăţat să trăiască
mai bine ca agricultori şi asta se vede şi azi. Bărbaţii fiind
plecati cu lunile după boştină, după negoţ, copiii ajutau de
mici în gospodărie. Dincolo de zidurile solide, viaţa sebeşenilor curge ordonat şi decent, cu muncă
şi zile de odihnă, cum au învăţat din bătrâni.
În pivniţe îşi răspândeşte aroma ceara brumată, însă vechea îndeletnicire este fără viitor. În
sat se mai practică doar puţin boştinăritul, deși în trecut era principala sursă de venit.
Material realizat de Delia –Cristina Neagoe și Andra-Ioana Balea

5. 5
Locuiesc în Turnu Roșu, un sat pitoresc, situat la poalele
munților Făgăraș, unde apele line ale Cibinului se revarsă în râul Olt.
Este locul magic, ascuns printre dealuri,unde soarele strălucește cu
blândețe, unde vântul îți șoptește legende transmise din bătrâni,care te fac să tresari de câte ori le
asculți și unde Oltul își începe lungul și anevoiosul drum prin frumosul defileu care îi poartă
numele.
Mirificul loc în care tradițiile păstrate cu sfințenie
din străbuni se împletesc armonios cu modernismul
secolului XXI, cu oameni gospodari și prietenoși,cu
biserica, o minunată capodoperă arhitecturală
construită de către domnitorul Matei Basarab, care veghează
de secole asupra oamenilor din acest minunat sat.
Oamenilor locului le-a fost drag frumosul pe care l-au transpus în portul popular purtat cu mândrie
la diferite evenimente atât de catre cei mai în vârstă cât și de copii, au creat și un muzeu în care sunt
expuse câteva din aceste costume populare , lucrate cu trudă, adeseori la
lumina lumânării, de către femeile satului.
Este locul în care m-am născut, am crescut și am rostit primele
cuvine vegheată îndeaproape de către părinți și bunici. În frumoasa
școala din sat am descoperit tainele scrisului și ale cititului călăuzită de
dascăli pricepuți și devotați care mi-au vorbit despre istoria acestor
meleaguri și despre vitejia oamenilor care și-au dat viața pentru libertatea noastră și care mă fac să
mă simt mândră că aparțin acestor locuri.
Îmi iubesc nespus de mult satul, acest colțișor de rai pe pământ, unde sunt înconjurată
întotdeauna de prieteni buni, loc care va rămâne pentru totdeauna în sufletul meu.
Andreea Streinu-Buta, cl. a IV-a
Tehnoredactare: Onică Evgenia, Andra-Ioana Balea

6. 6
A sosit și mult așteptata vacanță de vară. Pe tot
parcursul anului școlar tăiam zilele ce treceau sperând să se
împuțineze cât mai repede.
Într-o zi pe când căutam cărțile ce le aveam de citit
pe vacanță a sunat telefonul. Am fugit repede să ridic
receptorul și o voce feminină care nu-mi părea prea
cunoscută m-a rugat să i-o dau pe mama. Mama a vorbit
aproximativ zece minute cu acea femeie după care era foarte
fericită. Cea de dincolo de receptor era secretara școlii care-i aducea la cunoștință mamei că va
urma să merg într-o excursie la Viena. Într-o lună aveam să plec așa că trebuia să-mi fac cât mai
repede pașaport.
Ziua mult așteptată a venit. Mă aflam în fața școlii alături de ceilalți colegi, din clase mai
mici, cu care aveam să stau trei zile. În cele din urmă microbuzul alături de ghid și profesoara care
ne-a însoțit și-a făcut apariția. Nu am zăbovit și am urcat rapid în el, luându-de la revedere de la
părinți.
Am ajuns rapid la Mediaș după care am urcat în tren și am plecat. Ne-am acomodat repede,
eu luând patul de sus. Am povestit cu colegele toată noaptea, apucând să dormim câteva ore.
Dimineața eram deja peste granițe și eram pregătite să coborâm într-o „altă lume”. Am coborât din
tren admirând peisajul.
Ne grăbeam să ajungem la cazare, așa că erau unele momente în care alergam ca să prindem
metroul. După ce ne-am familiarizat puțin cu locul și am lăsat bagajele, am plecat către Castelul
Schobrunn, care era de vis. Camerele mari cu măsuțe
masive din lemn de brad și oglinzi, care te făceau să te
simți ca o prințesă, se perindau prin fața mea. Camera mare,
de bal, mă făcea să mă gândesc la toate poveștile cu prinți
și prințese spuse de mama când eram mică. După acest loc
de vis ne-am plimbat și prin grădini care erau de aemenea,
minunate. Puteam să jur că sunt în unul din visele mele.

7. 7
Am ajuns și în fața Grădinii Zoologice. Era enormă, având zeci de specii de animale pe care
nu le-am mai văzut vreodată. De la peștișori aurii la elefanți, girafe, hipopotami și rinoceri, mai
mari decât mi i-am imaginat vreodată. După acest vis devenit realitate am pornit spre camere să ne
odihnim.
A doua zi nu a fost așa de agitată, plimbându-
ne prin centrul Vienei. Era imens. Caleștile cu cai
frumoși nu lipseau din peisaj,
iar statuile cu personajele antice se aflau la fiecare
colțișor. Am făcut milioane de poze într-un parc plin
de flori multicolore. Acest parc nu era departe de
Palatul Parlamentului ce ni s-a înfățișat imens.
Statuile și coloanele de la intrare te făceau să crezi că
interiorul este unul de basm. Plimbărica noastră a
luat sfârșit deoarece vremea nu a fost tocmai bună cu noi.
A treia zi am plecat de dimineață în Parcul de Distracții, numit și Prater. Nu am mai văzut
niciodată roți imense și roller coaster-uri. Ba mai mult, am fost și într-un trenuleț al groazei, care era
chiar de groază. Mai aveam puțin și o aruncam pe prietena mea din el. După aceste amintiri
frumoase am pornit spre centrul de reciclare
unde ni s-a explicat rolul fiecărei mașinării.
La sfârșit ne-am mai plimbat prin centru și am
pornit, în fugă, spre gară. Abia așteptam să-mi
revăd familia și prietenii, dar totodată eram
foarte încântată că am reușit să văd o „altă
lume”.
Maria Carmen Hașegan, clasa a VII-a
Tehnoredactare: Balea Andra, Ureche Denisa

8. 8
Nu a fost zi din vacanţa de vară în care să nu mă gândesc cum va fi în clasa a
V-a, ce înseamnă diriginte, cum mă voi descurca cu atâți profesori.
15 septembrie se anunța o zi însorită. Dis-de-dimineaţă, emoţionată, am pornit
spre şcoală. În curtea acesteia, bucurie mare: mi-am revăzut colegii de clasă, prietenii
şi pe doamna învăţătoare, deși știam că se pensionase!
Sunetul clopoţelului anunță festivitatea de deschidere a noului an şcolar. Domnul
director ne-a informat că diriginta noastră va fi doamna Carmina Volanin. După
festivitate, am intrat cu părinții în noua clasă, iar doamna dirigintă ne-a vorbit despre
frumusețea, dar și despre greutățile primului an de gimnaziu.
Au trecut mai multe zile până m-am acomodat, fiecare profesoară având cerințe
specifice disciplinei predate. Începutul a fost făcut însă.
Îmi voi aminti cu plăcere de primul copoțel din clasa a cincea, de această zi
încărcată de emoții, de bucurie, de frumusețe.
Popa Sonia-Maria
prof. Carmina Volanin
Sfatul unui duhovnic către
părinți
Pe copil să-l ții în frâne
De vrei om la toți săplacă,
Nu-l lăsa orice să-ngâne,
Nu-l lăsa orice să facă!
Nu-l lăsa după plăcerea-i
Unde vrea el să se ducă.
Din același lemn se scoate
Și icoană și măciucă!
Dacă stâlp ce ține casa
Este tatăl,
Luați seama:
Pentru cine vede bine:
Acoperișul este mama!
Îmi semeni mult, puiule de om!
Răsari și crești asemeni unui
pom,
Te zbați s-ajungi acolo sus pe
culme,
Îți faci un mic locșor prin lume.
Eu sunt aici pentru a te ajuta un
pic,
Să devii om mare dintr-un om
mai mic.
În noul nostru drum îți spun cu
interes
Să ai noroc în toate și foarte
mult succes!
SUCCES!

9. 9
A venit toamna....
Ziua a început să scadă, iar nopţile să fie mai lungi şi mai răcoroase. Și-a
făcut apariția toamna.
Soarele palid nu mai are putere să încălzească pământul ca în zilele de vară. De
dimineaţa până seara şi noaptea, frunzele copacilor cad în continuu, unele mai
repezi, iar altele mai domoale, formând un covor imens, multicolor. Pădurile parcă
sunt poleite în aur. Păsările călătoare se strâng în stoluri pentru a pleca departe,
tocmai în ţările calde.
Agricultorii, pe câmp, culeg recoltele bogate, fructele coapte din livezi şi pregătesc pământul pentru
arăturile de toamnă. Prin sat se aud mugetele vitelor care se întorc de la păscut. Animalele se
îndreaptă spre grajdurile lor, unde vor găsi aşternuturi din paie curate. Prin casele ţăranilor se aprind
luminile. E vremea cinei. Noaptea coboară încet peste sat, iar la ferestrele caselor luminile se sting
una câte una.
Diana-Maria Hodorogea, clasa a III-a
Afară-i toamnă, frunză-mprăștiată.....
(colaje realizate de clasele primare)

10. 10
Toamna la bunici
După zilele călduroase ale verii vine toamna, anoti
mpul roadelor bogate.
Eram la bunici. Cutreierând fiecare deal, văzusem
frumuseţile şi bogăţiile toamnei. Soarele nu mai este cel
puternic ca altădată. Zilele se micşorează şi devin mai
răcoroase. Frunzele plantelor sunt acum ruginii şi aurii, desprinzându-se una câte una de pe ram.
După un zbor legănat, se aştern pe pământ, formând un covor colorat de la galben la roşu de foc.
Toamna împrăştia arome dulci şi amărui, miresme stinse. Am trecut pe lângă livezi. Merele
pline încovoiau crenguţele ca cerceii cu grele nestemate. Părul culegătorilor zici că era de aramă. Pe
drum, dinspre lanurile de porumb, carele scarţâiau de povara porumbului.
Pe marginea drumului, floarea soarelui, fiind bătrână, este speriată că au să-i cadă în ţărână
dinţii de mizerie. Pe mirişte, vântul adie şi împrăştie miresme îmbătătoare. „Zâna Toamna” trece
pustiind cărările cu alai de frunze moarte. Norii grei îşi poartă plumbul. Nucile cădeau din coaja lor
întunecată. Păsările călătoare se pregătesc pentru marea călătorie. Copiii gălăgioşi şi bucuroşi se
revăd cu drag în curtea şcolii. Un vânt potolit aduce cu el mirosul parfumat al fructelor şi
legumelor. El cheamă oamenii în grădini şi livezi pentru a-şi culege rodul muncii.
Toamna, zâna belşugului, umple sufletele oamenilor cu dragoste şi dăruire.
Daria-Daniela Hoandră, clasa a VII-a
Zâna toamnă
A trecut vara. Este septembrie, prima lună de toamnă. Toate vieţuitoarele se pregătesc pentru
sosirea iernii. Păsărelele îşi pregătesc puii pentru marea
migraţie spre sud, veveriţele îşi adună ghinde, alune şi nuci, iar
ursul, îşi pregăteşte patul pentru lunile de iarnă când va hiberna. Iar
în pădure, frunzele copacilor cad, se aştern, formând o haină
multicoloră până la venirea iernii.
Dar încă nu se întâmplă nimic. Este soare. Ne mai putem
bucura de zile frumoase. Deşi soarele este mai palid, razele lui
tămăduitoare încălzesc natura.
În zilele când nu sunt nori, pe câmpii, iarba veştedă şi cea verde, în bătaia soarelui, formează
o bijuterie de aur şi smarald. Lanurile de grâu strălucinde se aseamănă cu părul auriu al zânelor din
basme. Soarele face ca lacurile să pară ca ochii sclipitori şi plini de mister ai prinţeselor. Livezile
încărcate de roade par a fi un cufăr cu cele mai sclipitoare şi mai alese bijuterii din lume.
Aceasta este Zâna Toamnă, care îşi arată chipul şi comorile doar în prezenţa Regelui Soare.
Eusebiu Streinu, clasa a V-a
Tehnoredactare: Evgenia Onică, Irene-Ioana Costeiu

11. 11
Cu toții știm că toamna este un anotimp bogat,
dar nu numai în roade, ci și în evenimente: începe
anul școlar, pleacă păsările călătoare...Odată cu
venirea celei de-a treia fiice a Anului, au reînceput la
grădiniță activitățile organizate împreună cu părinții.
Astfel, preșcolarii grupelor mici și mijlocii au
sărbătorit „Toamna harnică și darnică”.
Părinții i-au ascultat pentru început pe cei mici
recitând și cântând despre tainele și frumusețile
acestui anotimp de vis.
Când emoțiile prichindeilor din grupa mică s-au
risipit, cei din grupa mijlocie având experiența anului trecut, s-au
strâns împreună cu părinții în jurul meselor pline cu fructe,
legume, flori, dulceață și multe alte bunătăți. E vremea ca
borcanele cu conserve să-și dezvăluie secretul preparării și al
gustului delicios. Pentru a primi răsplata binemeritată, mamele își
ajută copiii să coloreze, să decupeze sau să lipească frunze și
flori, realizând tablouri tematice.
Activitatea s-a dovedit atât pe placul copiilor, cât și pe
acela al părinților, emoționați să-și vadă fiii și fiicele și altfel decât acasă. Privind pe fereastră la
agitația dinăuntru, Toamna, zâna belşugului, umple sufletele oamenilor cu dragoste şi dăruire. Știe
că în curând va trebui să plece, lăsând locul surorii sale. Regina multicoloră nu regretă însă. Iarna
cea albă va aduce cu ea alte activități interesante pentru părinți, bunici și copii.
Începutul a fost unul promițător, iar educatoarele sunt convinse că și celelalte întâlniri cu
părinții vor fi la fel de rodnice.
Educatoare Adriana David, Steva Nicoleta
Tehnoredactare: Valentina-Georgiana Șoima, Delia-Cristina Neagoe

12. 12
Una dintre activitățile desfășurate în școala noastră a fost cea de Halloween, la inițiativa
colegilor de la Centrul de presă. Elevii le-au oferit colegilor informații despre această sărbătoare
atât de populară peste hotare și i-au provocat la desenat și la scluptat dovleci!
Halloween-ul este o sărbătoare de origine celtică, preluată de multe popoare din lumea
occidentală și nu numai. Se sărbătorește în noaptea de 31 octombrie, precedând sărbătoarea creștină
Ziua Tuturor Sfinților, de pe 1 noiembrie.
În America se obişnuieşte ca ceicare colindă să meargă costumaţi
şi să spună „Trick or Track?’’ adică românescul „Ne daţi ori nu
ne daţi?’’ ca o ameninţare că dacă nu li se oferă dulciuri, persoanei
respective i se face o farsă. Copiii primesc dulciuri (de obicei bomboane)
de la cei pe care-i colindă.
Câteva idei de costumații ar fi: pisicuță, leopard, vampir, fantomă,
iele... dar cele mai căutate sunt ființele supranaturale. Să nu uităm şi de
dovlecii înfricoşători şi de vestitele plăcinte cu dovleac. Fiind o
sărbătoare cu provenienţă americană, nu ești obligat să participi. Poţi stă acasă, sau te poţi distra cu
prietenii colindând, urmărind un film de groază, decorând casa și așteptând colindători!
Dar asta rămâne la alegerea ta!
Denisa-Ioana Ureche, Irene –Ioana Costeiu
Halloween înseamnă, de obicei, petreceri și plimbări
nocturne în costume înfricoșătoare.
Așa cum a cucerit Europa, Halloween-ul a
devenit popular și în Asia, SUA, Canada și Puerto Rico.
Copiii se costumează în vrăjitori, mumii sau alte
personaje și colindă din casă în casă. În alte ţări, Halloween
este serbat prin parade și carnavaluri. Halloweenul se celebrează în diverse moduri, care mai de
care mai originale:
~ copii costumati merg din ușă în ușă după bunătăți sau pentru a face mici farse celor care nu le
oferă bănuți sau dulciuri; în tot acest timp cântă și fac rime de genul: „Trick or treat/smell my feet/
Give me something good to eat”;

13. 13
~ petreceri tematice unde fiecare participant se deghizează în vrăjitoare, vampiri, dovlecei, schelet,
bufniță;
~ focuri în aer liber pentru a alunga spiritele rele;
~ sculpturi sau simple tăieturi în dovlecei care prind viață o dată cu luminițele așezate în interiorul
lor.
Ioana-Elena Hoandră, Delia- Cristina Neagoe
Iată ce ne-a declarat Andra Balea, realizatoarea celui mai reușit desen
Popa Sonia: Ce te-a inspirat în realizarea desenului?
Balea Andra: Specificul acestei sărbători. Îmi place mult să desenez, așa că nu mi-a
fost greu să pun în practică ideile pe care le-am avut.
PS: Cum te simți în postura de câștigătoare?
BA: Foarte bine, simt că efortul mi-a fost răsplătit, deși au mai fost și alte desene
reușite.
PS: Vei merge și tu la colindat?
BA: Bineînțeles!
Cel mai înfricoșător bostan a
fost sculptat de Tiberiu Buta, din
clasa a V-a. „Sculptatul bostanilor
e un obicei pe care-l respectăm, eu
și tatăl meu. Și el obișnuia să
„facă” bostani când era copil, chiar
dacă pe atunci nu sărbătoreau
Halloween-ul. Alegea un bostan mare, îi făcea dinți și ochi, îi punea
o lumânare înăuntru și speria alți copii. Și acum îl ajută pe fratele
meu mai mic, dar nu ne mai speriem de dovlecii altora, pentru că
mergem împreună pe stradă, la vecini și prieteni, după dulciuri”, ne-
a mărturisit acesta.
Tehnoredactare: Radu-Cristian Cârpătorea, Sonia-Maria Popa

14. 14
SĂPTĂMÂNA EDUCAȚIEI GLOBALE
Securitatea alimentară reprezintă o problemă la scară mondială, aproximativ
un miliard de persoane din lume fiind afectate de foamete. Ea a fost definită ca
fiind o situaţie în care „toţi oamenii beneficiază în permanenţă de acces fizic, social şi economic la
alimente suficiente, sigure şi nutritive în vederea satisfacerii nevoilor şi preferinţelor lor alimentare
pentru a putea duce o viaţă activă şi sănătoasă”.
În perioada 17- 20 noiembrie 2014 s-au desfășurat în cadrul școlii noastre o serie de activități
în cadrul Săptămânii Educației Globale, având ca temă „Securitatea alimemtației”. Proiectul s-a
desfășurat în sala CDI, discuţiile axându-se pe necesitatea asigurării unei nutriţii echilibrate. Pentru
început, a fost prezentat un material despre aditivii alimentari şi a fost lansată întrebarea „Ai o
alimentaţie sănătoasă?”
S-a dovedit că elevii cunosc marile grupe de alimente şi rolul unora dintre acestea, dar nu au
prea multe cunoștințe în ceea ce privește aditivii alimentari. Acest lucru justifică încă o dată
necesitatea abordării subiectelor legate de nutriţie.
Astfel, prima activitate, Aditivii alimentari- inofensivi sau agresivi? a constat în aplicarea
unui chestionar elevilor claselor a V-a și a VIII-a, în scopul identificării cunoștințelor pe care le au
despre aditivi. Din analiza răspunsurilor date a reieşit că majoritatea elevilor cunosc efectele
negative pe care aditivii le au asupra sănătății.
Prin intermediul prezentărilor Power Point şi site-urilor dedicate acestei teme, s-a discutat
despre determinarea factorilor care pot da indicii privind starea de sănătate ca urmare a
alimentaţiei şi elevii au analizat şi comentat unele dintre răspunsuri.
A urmat o activitate- dezbatere, Piramida alimentelor. Pentru a reliefa rolul fiecărui
aliment, s-a analizat „Piramida alimentelor”, fiecare elev explicând în ce măsură respectă această
clasificare. De asemenea, s-a încercat să se justifice ponderea acestora în alimentaţia zilnică şi
impactul asupra sănătăţii. Prin intermediul Internetului, au fost prezentate teme de interes legate

15. 15
bolile de nutriţie, precum şi importanţa integrării exerciţiilor fizice în activitatea zilnică. De
asemenea, au fost discutate noile abordări privind alimentaţia – „noua piramidă a alimentaţiei” şi
identificate principalele diferenţe între piramida veche şi cea nouă.
Ultima activitate, Ce ştim despre alimentaţia echilibrată, a valorificat cunoștințele elevilor
privind rolul şi ponderea diferitelor alimente. Au realizat un poster în care au prezentat informaţii
legate de cele şase grupe de alimente, dovedind imaginaţie şi perspicacitate în realizarea acestuia.
Au notat informaţii interesante care, popularizate la nivelul şcolii şi comunităţii, pot conduce la o
conduită alimentară care să asigure o viaţă echilibrată.
Elevii au participat la activitate, dovedind interes pentru temele discutate şi realizând astfel
un dialog real privind integrarea cunoştinţelor în viaţa de zi cu zi.
Considerăm că proiectul a avut un impact pozitiv, deschizând drumul altor activități
asemănătoare.
Prof. coordonatori, Carmen-Liliana Buta, Carmina Volanin
Tehnoredactare: Valentina Șoima, Delia Neagoe

16. 16
Unirea Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al
istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii.
Și elevii Școlii Gimnaziale „Matei Basarab” au marcat cum se cuvine acest eveniment,
pregătind un program artistic de cântece și poezii. Părinții, frații și bunicii artiștilor, altături de
cadrele didactice au trăit fumoase sentimente de mândrie națională. Elevii claselor primare și-au
dovedit măiestria realizînd harta României din diverse materiale.
Tot cu ocazia acestui eveniment, un echipaj format din elevele Hașegan Carmen și Ureche
Denisa au participat la concursul de istorie „Unitate și continuitate în spațiul românesc”, obținând o
mențiune.
Ar trebui să medităm cu toții la cuvintele lui Florin Constantiniu „...Marea Unire din 1918 a
fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea
unității naționale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este
fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile
conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență
politică remarcabilă spre țelul dorit.” (O istorie sinceră a poporului român)
Prof. Claudia-Lia Purece
Tehnoredactare: Andra Balea, Camelia Spivac

17. 17
An de an, sărbătorile de iarnă sunt prilej de bucurie și de veselie pentru
fiecare, dar mai ales pentru copii. Așa cum cerurile împrăștie peste noi fulgii pufoși,
ar trebui să dăruim și noi cât de puțin din preaplinul inimilor noastre celor încercați
de soartă.
Astfel, preșcolarii grupelor
mari și mijlocii de la Școala Gimnazială
„Matei Basarab”, împreună cu
educatoarele, sub deviza Dăruim din
suflet au organizat o activitate de
voluntariat prin care au strâns jucării pe care le-au donat Asociației Filantropia
Ortodoxă Sibiu.
Campania și-a propuns să aducă zâmbetele pe buzele celor care au îndurat în
ultima vreme mai mult necazuri decât bucurii. În desaga Moşului nostru au pus și
bunătăţi, cu sprijinul părinților.
Tehnoredactare: Irene Costeiu, Evgenia Onică

18. 18
Iarna a sosit și pe meleagurile noastre, cu alaiul ei de fulgi albi, moi și pufoși.
Într-o zi, în timp ce ningea cu fulgi mititei, câţiva copii s-au apucat să
clădească un om de zăpadă. Bulgăre cu bulgăre, ființa de zăpadă a pris contur. Când
au ajuns să-i pună omului nasul, ochii şi pălăria, au început să se certe. S-au împăcat
când au acceptat cea mai bună idee: să-i pună în loc de nas un morcov, în loc de gură,
nişte seminţe şi în loc de pălărie, o mică oală. În timp ce ei munceau la omul de
zăpadă, afară s-a întunecat, aşa că au intrat în casă.
O vorbă din bătrâni zice că noaptea lucrurile prind viaţă. Şi aşa s-a întâmplat şi cu
omul nostru! A prins viaţă! Noaptea vorbea cu veveriţele şi cu celelalte animăluţe.
Omul de zăpadă putea vorbi şi ziua, dar nu voia să dezvăluie micul lui secret.
Veni ziua. Cu ea se treziră şi copiii, dar şi animăluţele. Copiii au ieşit afară şi au
început să se joace cu bulgări. Omul de zăpadă se uita fericit la ei, când,
deodată, un iepure îi fură nasul! Vai! Dar cum să-l facă să i-l dea înapoi,
fără să-şi dezvăluie taina? Ei bine, omuleţul alese mai bine să-l lase pe
iepure să-i ia nasul decât să îl audă copiii că poate vorbi. După un timp,
veniră păsările şi începură să-i mănânce gura, pentru că aceasta era
făcută din seminţe. Cum să se mişte sau să le spună să plece?
Copilaşii erau încă acolo şi l-ar fi auzit. Aşa rămase omul nostru
fără gură. Dar nu-i păsa, măcar se bucura văzându-i pe
copilaşii care l-au construit cum se distrau.
Dar veni dimineaţa. Această dimineaţă fu puţin mai călduroasă, dar omul nostru
supravieţui. Se gândea că dacă ar fi să moară, ultima lui dorinţă ar fi de a-i mai vedea
pe copiii care i-au dat viaţă. Dacă ei nu erau, nici el nu era. Şi dacă nu îl construiau cu
dragoste, el nu putea vorbi.
Totuşi, copiii ieşiră afară, dar odată cu ei şi razele
Soarelui. Omul nostru se topi! Dar înainte de asta i se îndeplini
dorinţa: i-a mai văzut o dată pe copii!
Text și desen, Andreea Streinu-Buta
Tehnoredactare: Sonia Maria Popa

19. 19
Cel mai cunoscut şi celebrat sfânt din lume este Sfântul Nicolae. Este
sfântul naţional al Rusiei şi al Greciei şi mii de biserici îi poartă numele - chiar
mai mult de 400 numai în Marea Britanie. Sfântul s-a născut în Orientul
Mijlociu, la aproximativ 350 de mile Nord-Vest de la Betleem, în secolul al
patrulea. A fost crescut să devină episcop la Myra (astăzi Kale), în oraşul său
natal, Lycia, aflat lângă coasta Turciei de astăzi. A rămas în amintirea creştinilor
prin dragostea lui pentru copii, bunătatea nemărginită şi miracolele pe care le-a
înfăptuit.
Radu-Cristian Cârpătorea
Povestea Sfântului Nicolae
Probabil cea mai cunoscută poveste despre Sfântul Nicolae spune ca acesta a ajutat trei
surori fără zestre să se mărite. Aflând ca acestea erau în nevoie, tatăl lor fiind un nobil sărac, Sfântul
Nicolae s-a hotărât să dăruiască fetelor, în secret, 3 saci cu aur, pentru ca acestea să se poată mărita.
Văzând că cea mai mare dintre fete era bună de măritiş, dar fără peţitori, Episcopul Nicolae a decis
s-o ajute. S-a urcat pe acoperişul casei unde locuiau surorile şi i-a aruncat un
săculeţ cu aur. Mai apoi, când fetei mijlocii i-a venit vremea, Sfântul Nicolae a
luat iar un sac cu aur, a urcat pe casă şi a dat drumul sacului. Când i-a venit
vremea de măritiş fetei celei mici, Sfântul Nicolae a dăruit la fel, un săculeţ
plin cu aur, pentru ca şi aceasta să poată primi peţitori. Numai că, de data
aceasta, tatăl fetelor, hotărât să afle cine este atât de generos cu fetele sale, a
pândit noaptea, la colţul casei. Acesta a fost mirat sa vadă că Episcopul
Nicolae era cel care îi ajută fetele. Se urcă pe furiş pe acoperişul casei, de unde
arunca săculeţul cu aur, care alunecă pe coş într-o şosetă pusă la uscat - de
aici venind şi obiceiul de a pune şosete sau săculeţe deasupra şemineului, de
Crăciun.
Surprins la coborârea de pe casă, Nicolae l-a rugat pe tatăl fetelor să păstreze secretul, însă,
în scurt timp, tot oraşul a aflat de bunătatea şi faptele lui. Astfel că, de atunci, de fiecare dată când
cineva primea un cadou neaşteptat, îi mulţumea lui Nicolae.
Şase sute de ani mai târziu, ţarul rus Vladimir, aflat în vizită la Constantinopol, auzind
poveştile despre episcopul Nicolae, a decis să-l numească „sfântul Rusiei”.
Camelia Spivac
Tradiţii româneşti
La noi, în noaptea de 5 decembrie, copiii îşi lustruiesc cu mare grijă
ghetuţele, pe care le aşază la uşă, în aşteptarea Sfântului Nicolae. De obicei, acesta
vine cu dulciuri, jucării, în unele locuri din ţară existând tradiţia de a pune, alături
de ghetuţe, şi câte o nuieluşă cu mesaj moralizator. În Ardeal, sărbătorile de
Crăciun încep de la Sf. Nicolae (6 decembrie), când fetele se adună în grup, încă
din seara de 5 decembrie, şi frământă plăcinţele care vor fi unse cu ou, pentru a
doua zi. Doar la 9 fix seara, nici un minut mai devreme sau mai târziu, năvălesc
flăcăii şi se încinge petrecerea, cu glume şi lapte parfumat.
Ioana-Elena Hoandră

20. 20
Sân’ Nicoară al românilor
Sân' Nicoară, cum era îndeobşte numit în lumea tradiţională,
este mai degrabă un personaj mitologic, în jurul căruia s-au ţesut
legende diverse şi uneori năstruşnice, cu vagi ecouri din cultul
bisericesc. El ar fi al doilea sfânt făcut de Dumnezeu şi ar sta de-a
stânga Acestuia (primul făcut, Mihail, are cinstea să stea de-a dreapta).
Sân' Nicoară (ajutat de Sân' Toader) păzeşte Soarele, care are adesea
tendinţa să fugă, ca un cal nărăvaş. Sân' Nicoară e acum bătrân, dar în
tinereţile lui unii zic că ar fi fost podar, iar alţii că ar fi fost corăbier şi pescar (ca protector al
corăbierilor, Sf. Nicolae este cunoscut pe scară largă, atât în Răsărit, cât şi în Apus).
Ziua de 6 decembrie aniversează ziua morţii Sfântului Nicolae. Fiind foarte aproape de
Crăciun, tradiţia Sfântului Nicolae s-a împletit cu aceea a lui Moş Crăciun, însă, la noi, ca de altfel
şi în Germania şi Olanda, Sfântul Nicolae este sărbătorit separat, pe 6 decembrie.
Prof. religie, Letiția-Ofelia Hentea
O vizită în iarnă
E iarnă. În seara de 5 spre 6 decembrie, la marginea unei
localităţi, într-o casă veche- veche, se jucau Maria și fratele ei
Gabriel, priviți cu bucurie de părinţii acestora. Copiii îl aşteptau pe
Moş Nicolae cu mare nerăbdare.
Era o seară foarte liniştită, iar în casă se auzea trosnetul
lemnelor din foc. Începe să ningă. Fulgii pluteau în aer ca nişte
fluturi albi. În scurt timp, pământul şi casele au fost acoperite cu o
mantie de nea, cu mii de steluţe scânteietoare.
Gerul se lăsase peste sat şi îi alunga pe oameni şi pe copii către casele lor călduroase. În casă,
Maria şi Gabriel au început să recite poezii, apoi să cânte colindele învăţate la şcoală. Părinţii erau
impresionaţi, pe chipul lor se observa emoţia cu care au ascultat glasurile cristaline ale copiilor.
S-au adunat cu toţii la gura sobei. E rândul celor mari să povestească despre minunatele fapte
ale lui Moş Nicolae, iar copiii îşi lustruiau ghetuţele pentru a le aşeza în geam ca să fie umplute cu
daruri. Mama copiilor era tare dezamăgită când își vedea copiii cu lacrimi în ochi, căci se gândeau
că iarăşi Moşul va uita de ei, aşa cum o făcea mai mereu.
Marcaţi de tristeţe, de sărăcie şi de faptul că nu le puteau oferi copiilor nici măcar un
zâmbet, părinţii au început să se roage din toată inima la Sfântul Nicolae. Acesta auzi rugile
disperate ale celor doi părinţi şi, impresionat de dragostea lor faţă de copii, se hotărî să le ofere
ajutorul lui. Le-a pregătit daruri minunate, pe care le-a împachetat frumos. În zorii zilei, când toţi ai
casei s-au trezit, au observat că de lustră erau atârnate cadouri pentru fiecare membru al familiei în
parte.Toţi au fost foarte fericiţi de miracolul petrecut în casa lor şi astfel au înteles că există sfântul
Nicolae.
Bucuria cea mai mare a adus în sufletele copiilor lumina credinței, căci Moş Nicolae nu i-a
mai uitat ca în alţi ani.
Gâlea Daria-Andreea, clasa a V-a
Tehnoredactare: Șoima Valentina, Ureche Denisa

21. 21
De-a lungul timpului, sărbătoarea Crăciunului a umplut sufletele a milioane de oameni, mai
ales copii, care păstrează, în fiecare an, amintirea clinchetului de clopoţei din seara de Ajun, a
frânturilor de colinde amestecate cu viforul ninsorilor şi a împodobirii bradului, în aşteptarea
darurilor aduse de Moş Crăciun. Sărbătoarea încărcată de tradiţii şi simboluri
este însoţită de mireasma proaspătă a cetinei de conifere, bradul devenind cel
mai important pom în ritualul de Crăciun.
Legenda spune că în preajma iernii, o mică pasăre nu a mai putut să plece
spre ţările calde, având o aripă ruptă. Tremurând de frig, pasărea a încercat să
se adăpostească în frunzişul unui stejar şi a unui ulm stufos, dar ambii copaci
au refuzat-o, de teamă că le va mânca fructele. Disperată, aceasta s-a culcat în
zăpadă, aşteptând să moară. Deodată a auzit chemarea unui brad, care îi promitea ocrotire. Astfel,
pasărea a fost salvată.
Dar, în seara de Crăciun, un vânt teribil a suflat cu putere peste pădure şi toţi copacii şi-au pierdut
frunzele, în afară de bradul cel generos, pe care Dumnezeu l-a răsplătit pentru gestul de bunăvoinţă
şi i-a păstrat frunzişul verde, oricât de aspre au fost iernile care au umat.
Bradul este considerat un arbore sfânt pentru că vârful său se
îndreaptă spre înaltul cerului dumnezeiesc, iar ramurile sale rămân
permanent verzi, amintind de viaţa veşnică.
Datina folosirii bradului de Crăciun a fost preluată de la romanii
antici, care îşi împodobeau locuinţele cu un brad sau cu crenguţe de brad
în timpul serbărilor.
În Rusia europeană, Ajunul Crăciunului era sărbătorit în pădurile de brad, unde era ales cel mai
frumos conifer şi împodobit cu lumânări aprinse, cu bomboane şi cu jucării.
Până în secolul al XV-lea, crenguţele verzi, ce împodobeau casele cu ocazia Crăciunului, ca şi
darurile pe care şi le făceau oamenii, unii altora, erau considerate tradiţii
păgâne. Încetul cu încetul, împodobirea bradului s-a încetăţenit în tradiţia
creştină. Numit şi Arborele Paradisului, Pomul de Crăciun a fost
împodobit la început cu mere de un roşu aprins, amintind de păcatele
comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din Rai. Primul brad a
fost împodobit la Riga, în Lituania, în 1510. În 1521 obiceiul a ajuns și la
Paris, iar la Strasburg, în 1605, s-ar fi înălţat primul Pom de Crăciun, într-
o piaţă publică, împodobit cu mere roşii. Împodobirea Pomului de Crăciun
cu globuri în care se reflectă lumina scânteietoare a lumânărilor sau a
instalaţiilor electrice este un obicei mai nou.
În România, primul brad a fost împodobit la curtea regelui Carol I, în 1866. De atunci,
poporul român nu şi-a putut imagina sărbătoarea Crăciunului fără brad. Împodobirea devine cel
mai plăcut moment pentru toţi membrii familiei, îndeosebi pentru copii, care aşteaptă cu
nerăbdare venirea lui Moş Crăciun.
Informații prelucrate de către Delia-Cristina Neagoe și Sonia-Maria Popa

22. 22
Pentru copii, Moș Crăciun nu este doar
personajul supranatural care le aduce cadourile mult visate, ci
și cel care știe tot ce au făcut de-a lungul anului și în fața
căruia trebuie să dea explicații dacă nu i-au ascultat pe părinți
sau nu au au învîțat bine la școală. Pentru a-i dovedi
Moșului că merită și în acest an cadourile dorite, elevii
Școlii Gimnaziale „Matei Basarab” i-au pregătit o
serbare.
Astfel, pe 17 decembrie, s-au strâns cu mic, cu mare, în
sala Căminului Cultural din localitate. Și-au încântat
spectatorii cu o suită de dansuri populare elevii clasei
pregătitoare, sub îndrumarea dnei înv. Lavinia Buduleța. Nu au rămas mai prejos nici prichindeii de
la grădiniță, care au cântat, au recitat și au dansat. Cei mai mari i-au pregătit Moșului o scenetă
(clasele primare), dansuri moderne și multe multe colinde.
Moș Crăciun s-a dovedit mulțumit de strădania copiilor, căci din sacul lui s-au revărsat cadouri
pentru fiecare. Aceștia au promis că și pe viitor se vor dovedi la fel de ascultători și de silitori.
Material realizat de Radu-Cristian Cârpătorea și Andra-Ioana Balea

23. 23
În cadrul parteneriatului pe care grădinița l-a încheiat cu
familia, la nivelul grupelor mijlocii şi mari au avut loc la începutul lunii decembrie mai multe
activități. Astfel, părinţii, bunicii şi fraţii au participat împreună cu educatoarele la confecţionarea
de podoabe pentru bazarul deschis cu ocazia serbării de Crăciun.
În cadrul întâlnirilor participanţi au schimbat impresii, ideii iar cei mai vârstnici şi-au
amintit şi au povestit de şesătorile de altădată. Aceste întâlniri au condus la o mai bună colaborare
între grădiniţă şi familie.
Produsele confecționate au fost expuse pe standuri în sala Căminului Cultural. Părinții veniți în
număr mare la serbare nu au ezitat să le cumpere, bazarul dovedindu-se un real succes.
Material realizat de Irene-Ioana Costeiu și Evgenia Onică

24. 24
Putem spune că Eminescu este cuvântul dintâi al limbii române. Din fântâna limpede a
versului său, au sorbit apă pură şi s-au adăpat, rând pe rând, poeţii neamului nostru. Cu dorul de
Eminescu în suflet şi iubirea pentru scrisul său, îi cântăm versul, simţim adânca magie a cuvintelor
lui şi auzim mângâietoarea şi melancolica şoaptă a codrilor şi a izvoarelor Ţării străbune.
„Vreme trece ...vreme vine …” , Eminescu rămâne mereu acolo, în spaţiul de adâncă
simţire românească, atotputernic şi visător. An de an, în zilele comemorative, aflate sub steaua
Luceafărului românesc, elevii şcolii noastre încearcă, sfielnic şi pios, gestul festiv şi creator,
totodată, menit să țină în viață neprețuitul tezaur.
„Dumnezeul
geniului
m-a sorbit din
popor
cum soarbe
soarele
un nor de aur
din marea de
amar”.

25. 25
Astfel, în săptămâna 12-16 ianuarie 2015 s-a desfășurat proiectul educațional „Un gând pentru
Eminescu” care a avut ca scop cunoașterea vieții și a operei pe care marele poet ne-a lăsat-o
moștenire.
Elevii claselor V-VIII s-au implicat în activitățile propuse. Astfel, prima activitate, câștigată de
Valentina Șoima, a constat în prezentări PPT despre viața și opera Luceafărului.
A doua zi a urmat concursul de recitare, la care s-au înscris 15 elevi, cea mai bună recitatoare
fiind Carmen Hașegan din clasa a VII-a. A urmat concursul de desene inspirate de creațiile
eminesciene, cele mai bune desenatoare fiind Andreea Balea și Valentina Șoima.
Pe 15 ianuarie, elevii au participat la un concurs despre viața și activitatea marelui scriitor. S-
au înscris mai multe echipaje, câștigătoarele fiind patru eleve din clasa a VII-a. Premierea
partipipanților a avut loc vineri. Toți elevii au primit dulciuri, iar fericiții câștigători, diplome și
volume de versuri și proză.
prof. Carmina Volanin

26. 26
Legenda, izvor al cunoașterii
În primele zile ale lunii decembrie se putea auzi pe holurile școlii noastre o muzică frumoasă,
dar diferită de cea a timpurilor noastre. Era o muzică medievală care mi-a atras atenția în mod
special. Căutând sursa muzicii am ajuns în clasa a VI-a, care semăna cu un atelier de croitorie. Se
aflau pe bănci materiale de diferite culori, foarfeci, cartoane, suluri cu folie de aluminiu, bijuterii,
săbii și sulițe de lemn, toate acestea fiind manevrate de elevii clasei a VI-a sub îndrumarea doamnei
profesoare de istorie, Purece Claudia. Foarte curioasă, am început să pun mai multe întrebări
colegilor mei:
Balea Andra: Ce se întâmplă aici? Ce faceți cu toate aceste materiale?
Hanganu Sorina: Încercăm să transformăm un vis în realitate.
Balea Andra: Despre ce este vorba, mai exact?
Hoandră Andrei: Despre un proiect propus de doamna
profesoară de istorie. Proiectul se numește Legenda,
izvor al cunoașterii și ne-a oferit posibilitatea să învățăm
despre lumea medievală într-un mod foarte plăcut.
Balea Andra: Ce activități ați derulat în cadrul
proiectului? Vă văd foarte implicați și entuziasmați.
Șoima Valentina: La început, în cadrul lecției
Literatura medievală, doamna profesoară ne-a oferit o
listă bibliografică din care noi a trebuit să ne alegem cel
puțin o legendă medievală pe care să o citim și pe urmă să-i facem rezumatul. Apoi, din toate
legendele citite: Cântecul Cidului, Tristan și Isolda, Cântecul viteazului Igor, Sigfrid și Crimhilda,
Arthur și Cavalerii Mesei Rotunde, Robin Hood, Gudrun, Roland și altele, am ales o singură
legendă pe care să o citim toți și apoi să încercăm să o punem în scenă, realizând noi scenariul și
regia.
Balea Andra: Și acum ce faceți? Pregătiți costumele și decorurile pentru scenetă?

27. 27
Rebeca Alexandra: Da. Prima dată ne-am informat cu ajutorul internetului și al enciclopediilor
despre vestimentația specifică Evului Mediu și apoi, în funcție de rolul pe care trebuie să-l
interpretăm, am început să ne procurăm materialele de care avem
nevoie.
Balea Andra: Tu ce rol vei interpreta? Te văd cu multe blănuri.
Rebeca Alexandra: Eu voi fi Attila, Biciul lui Dumnezeu.
Balea Andra: Dar nu mi-ați spus ce legendă ați ales să interpretați?
Văcăruș Georgiana: Legenda aleasă este Sigfrid și Crimhilda, o
epopee germană despre neînfricatul și viteazul Sigfrid și iubirea
nepieritoare a prințesei Crimhilda.
Balea Andra: Și când preconizați că veți avea premierea?
Deneș Luis: Premiera va fi în prima săptămână după vacanța de iarnă. Va fi în sala de sport și pot
să vină să ne vadă toți colegii din școală care sunt interesați. Te invităm și pe tine. De asemenea
doamna profesoară ne-a spus că vom participa cu acest proiect la un concurs de proiecte tematice în
cadrul proiectului POSDRU – Școala Viitorului, ce va avea loc la Târgu Mureș. Sperăm ca
proiectul nostru să fie cel mai bun.
Balea Andra: Mulțumesc de invitație. Chiar am să vin și am să vă
fac publicitate în rândul colegilor mei. Vă doresc mult succes!
Am plecat din clasa a VI-a cu gândul la ziua în care voi putea
viziona sceneta Sigfrid și Crimhilda. Și după cum a fost stabilit,
premierea a avut loc în sala de sport, în fața mai multor elevi din
clasele a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a și a VII-a. Piesa a avut mare
succes, actorii fiind îndelung aplaudați. Felicitări colegilor din clasa
a VI-a și doamnei profesoare Purece Claudia.
Proiectul tematic - Legenda, izvor al cunoașterii - poate fi considerat o activitate de succes
derulată la noi în școală.
Material realizat de Andra-Ioana Balea

28. 28
Pasiunea mea: GEOGRAFIA
Cutremur mare la Turnu
Roșu, în luna decembrie
13 vulcani, confecționați de elevi ai clasei a V-a, au erupt cu ajutorul bicarbonatului
alimentar și al oțetului. Experimentul, propus de doamna profesoară Purece Claudia, a produs mare
interes și entuziasm în rândul nostru, al elevilor. După ce am învățat ce este un vulcan și modul în
care acesta erupe, timp de o săptămână ne-am străduit să ne confecționăm propriul vulcan, folosind
materiale diverse. Astfel, unii și-au confecționat conul vulcanului din carton, alții din pământ, iar
alții din mămăligă. Indiferent de materialul folosit, toți vulcanii au erupt, spre încântarea noastră, în
timpul orei de geografie. Munca noastră a fost răsplătită de doamna profesoară cu note bune și
foarte bune, în timp ce vulcanii au putut fi admirați de colegii din alte clase în cadrul expoziției
amenajate în holul
școlii.
Experimentul ne-a
plăcut foarte mult și
ne dorim ca pe viitor
să mai încercăm și
altele.
Material realizat de Sonia-Maria Popa

29. 29
Geyser, în
limba
islandeză,
înseamnă
turbat,
înfuriat?
Buta Tiberiu, clasa a V-a
Buduleci Georgiana, clasa a VII-a
Folosirea termenului de atlas
pentru o grupare de hărți a fost
propusă de către cartograful
Gerard Mercator în secolul XVI?
Termenul i-a fost inspirat de
sculptura antică ce îl reprezintă pe
Atlas, rege legendar al
Mauritaniei, când ține pe umeri un
glob uriaș – Pământul.
Curiozități...geografice
Apele termale
cele mai
”fierbinți” se
găsesc în
Venezuela și
Mexic și au
temperaturi
de până la
97˚C?
La Băile
Herculane
sunt cele
mai
”fierbinți”
ape din
țara
noastră?
Numele de
petrol vine
de la
cuvântul
latinesc
petroleum,
care
înseamnă ulei
de piatră?
Numele de diamant
vine de la cuvântul
grecesc adamas,
care înseamnă
nebiruitul ?
Diamantul arde, dar
nu lasă cenușă ca
fratele lui,
cărbunele.
În 1943, Victor
Diamaca,
profesor din
Târgu-Jiu, a
descoperit două
comete? Una
dintre ele poartă
numele ”Cometa
Diamaca 1943”.
Varanul uriaș, descoperit pe insula Komodo,
din Arhipelagul Indonezian, este cea mai mare
șopârlă de pe planetă, având aspectul balaurilor
din povești?
Denumirea de Asia
provine, se pare, din
cuvântul asirian ”asu”,
care înseamnă
”răsărit”. A fost
folosită mai întâi de
greci, în antichitate,
pentru a desemna
pământurile aflate la
răsărit de lumea lor.
Oimiakon este un
oraș din Siberia în
care s-a înregistrat
cea mai scăzută
temperatură de pe
glob într-un punct
locuit permanent: -
71,1˚C (în iarna
anului 1964).
Delta Gange – Brahmaputra
este cea mai mare deltă de pe
glob (de circa 20 de ori mai
întinsă decât Delta Dunării) ?
Este formată de fluviile cu
aceleași nume, unite la
vărsare în Golful Bengal.

30. 30
Medalion literar
Ioan Slavici (1848-1925)
Unul dintre marii clasici ai literaturii române, Ioan Slavici s-a născut pe 18 ianuarie 1848 la
Șiria, lângă Arad, fiind al doilea copil al cojocarului Sava Slavici și al Elenei.
Dacă Eminescu este întemeietorul poeziei moderne românești, iar Caragiale al teatrului,
Slavici este, alături de Ion Creangă, cel care a pus bazele prozei moderne. A debutat în Convorbiri
literare cu o comedie, Fata de birău (1871), dar marele său talent reiese din nuvele și romane. În
1875 apare nuvela Popa Tanda, urmată de Gura satului, Budulea Taichii, Moara cu noroc și
Pădureanca. Romanele Mara, Cel din urmă armaș și poveștile Doi feți cu stea în frunte, Zâna
Zorilor, Ileana cea șireată, Băiet sărac, Florița din codru vin să completeze
opera sa în proză.
Redactor la Timpul în București, editor alături de Coșbuc al revisei
Vatra și, mai apoi, fondator al Tribunei din Sibiu (26 aprilie 1884), a
fost un jurnalist controversat, iar în urma articolelor sale a fost închis de cinci ori,
atât în Austro-Ungaria, cât și în România. Această experiență a fost
reflectată în lucrarea memorialistică Închisorile mele (1921). Istoricul Lucian
Boia a constatat cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se
constată un ușor deficit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus
de caracter” (Germanofilii. Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial)
Obosit și persecutat, se retrage la Panciu, la fiica sa, unde se va stinge din viață pe 17 august
1925. Va fi înmormântat la schitul Brazi, iar Gala Galaction va rosti cuvântul de rămas bun. În
semn de omagiu, i se publică în Adevărul literar și artistic romanul Din păcat în păcat (neapărut în
volum).
Slavici ne-a lăsat una din cele mai autentice şi mai profunde opere memorialistice. Prin
nuvelele, romanele şi memorialistica sa, Slavici este scriitorul care a avut o contribuţie decisivă la
aşezarea literaturii noastre în făgaşul modernităţii, întemeietor al realismului nostru modern, fiind
punct de reper nu numai pentru romanul social, ci si pentru cel psihologic.
CAREU LITERAR
La o dezlegare corectă, pe verticala marcată A - B veţi descoperi numele fondatorului Tribunei
A
B
Medalion literar
LIVIU REBREANU
(1885-1944)
B
prof. Carmina Volanin
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
1. Roman de Mircea Eliade (1930.....și apele
diavolului)
2. Celebra eroină a lui George Călinescu.
3. A scris Pasteluri (Vasile...........)
4. Prenumele autorului poezeie Ploaie în luna lui
Marte (....Stănescu)
5. A scris romanul Baltagul (Mihail....)
6. Vasile Voiculescu a scris această povestire
fantastică.
7. Poet și publicist, autorul lui Zdreanță (Tudor.......)
8. Prenumele muzei lui Eminescu
9. ...........din pământuri, roman de Marin Preda
10. Numele unui roman de Liviu Rebreanu (1927)
11. „.........și privaz, poezie de Mihai Eminescu

31. 31
1. Într-o cameră sunt 2 mame, 2 fiice, o bunică şi o nepoată. În total 3
persoane. Cum se explică?
2. Câte capete are un băţ? Dar trei beţe şi jumătate?
3. La 4 frăţiori, câte o surioară. Câţi copii sunt în total?
4. Am un măr; îl împart în jumătăţi şi-l ofer Cristinei şi lui Tudor. A cui jumătate este mai
mare?
5. Un cioban are 12 oi. În afară de 9 oi, restul îi mor, toate. Câte oi îi mai rămân?
6. Un pescar întors de la pescuit, întrebat câţi peşti a prins, a răspuns: 6 fără cap, 9 fără coadă şi
8 pe jumătate”
7. O fetiţă îşi duce cârdul de gâşte la păşune. O gâscă merge înaintea altor două, alta între două
şi alta în urma altor două. Câte gâşte au fost de toate?
8. Într-o cameră goală intră câteva pisici şi se aşază în colţurile camerei. Câte pisici au intrat în
acea cameră, dacă fiecare pisică vede câte 3 pisici?
9. Părinții și doi copii (un fiu și o fiică) ajung la un râu. Nu există niciun pod. Singura metodă de
a ajunge pe partea cealaltă este de a cere cu împrumut barca unui pescar. Dar barca poate căra
numai un adult sau doi copii. Cum reușește familia sa treacă pe partea cealaltă și să returneze
pescarului barca?
10. Alice se întâlnește cu un leu și un unicorn în pădure. Poarta un dialog cu ei. Cei doi sunt
foarte bizari. Leul minte în fiecare luni, marți și miercuri iar în celelalte zile spune adevărul.
Unicornul minte în fiecare joi, vineri și sâmbătă, iar în rest spune adevărul. a) Leul: Ieri
mințeam. Unicornul: Și eu la fel. În ce zi are loc acest dialog? b) Leul: Ieri mințeam și
răspoimâine voi minți din nou. În ce zi a spus asta?
(Răspunsurile le așteptăm la Poșta redacției)
Material propus de prof. Carmen-Liliana Buta

32. 32
Costel vine fericit de la școală:
- Mamă, am luat azi nota zece!
- Bravo, puiul mamei, la ce?
- Doi la artimetică, trei la istorie, patru la dictare și unu la
gramatică!
Pisica și soarecele intră la cofetărie:
- Un tort de căpșuni cu frișcă, ceru șoarecele.
- Eu, puțină frișcă pe șoarece! zise pisica.
- Cântăreața aceasta este foarte curajoasă. Anul trecut cânta într-o cușcă cu doi tigri.
- Și acum de ce nu mai cântă?
- Pentru că a intervenit asociația pentru protecția animalelor.
- Ce o să fie băiatul tău după ce termină facultatea?
- Pensionar!
- Te-am prins! Ce cauți în pom? strigă paznicul.
- A căzut un măr și vreau să-l pun la loc!
- De ce ai țipat, te-a durut dintele? întreabă mama.
- Nu eu am țipat, ci dentistul când i-am mușcat degetul.
- Ce i-a spus cifra 0 cifrei 8?
- Frumoasa curea!
- Profesorul catre elev: Nu esti deloc atent la mine! Ai probleme cu auzul?
- Elevul: Nu, doar cu ascultatul.
Material realizat de Ioana-Elena Hoandră și Irene-Ioana Costeiu

33. 33
…apa caldă cântăreşte mai mult decât apa rece?
…păsările nu transpiră?
…furnica poate să supravieţuiască până la două săptămâni sub apă?
…limba unei balene albastre este lungă cât a unui elefant?
…fructele culese dimineaţa sunt mult mai gustoase decât cele culese seara?
…elefantul este singurul mamifer care nu poate sări?
…cangurul nu poate să sară, să se desprindă de la sol, decât dacă coada îi atinge pământul?
…pe parcursul întregii sale vieţi, o singură vacă dă peste 200.000 de pahare de lapte?
…după ce mâncaţi mai mult decât este nevoie, auzul devine mai slab?
…cu ajutorul limbii sale extrem de lungi şi elastice, aproximativ 55 cm, girafa este capabilă să se
cureţe singură în urechi?
…crocodilii nu pot scoate limba din gură deoarece au o protecţie pentru a nu şi-o muşca cu ajutorul
fălcilor puternice şi a dinţilor fioroşi?
…pisica nu poate vedea imediat sub nasul ei, de aceea bunătăţile pe care i le aruncaţi pe podea vor
rămâne neatinse dacă nu este atentă când le aruncaţi?
…coada pisicii, respectiv poziţia ei, comunică foarte multe despre sentimentele şi intenţiile acesteia.
Astfel, coada ridicată înseamnă fericire, zvârcolirea ei reprezintă un semn de ameninţare, iar când
pisica îşi ţine coada în jos şi aproape de corp, înseamnă că se simte nesigură.
…câinii pot auzi sunete pe care urechea umană este incapabilă să le detecteze? De asemenea, ei
percep sunetele aflate la o frecvenţă mult mai înaltă decât limita suportată de urechea omului. Auzul
le este atât de bine dezvoltat, încât le serveşte drept metodă de orientare mult mai mult decât văzul.
…hrănite cu anumite vopsele, găinile pot face ouă colorate?
…prima pasăre domesticită a fost gâsca?
…şoarecii care au mâncat din creierul unui alt şoarece care a fost învăţat să facă o şmecherie, vor
face şmecheria respectivă de 2 ori mai repede decât primul şoarece.
prof. Silvia-Agnes Vițchii
Tehnoredactare, Andra-Ioana Balea și Denisa-Ioana Ureche

34. 34
Programul Școala Altfel 2013-2014 a reprezentat pentru Școala Gimnazială „Matei Basarab”
o sumedenie de activități de succes, activități apreciate pozitiv atât de elevi cât și de părinți. Timp
de o săptămână, s-au derulat în școala noastră următoarele proiecte educaționale:
Protejăm natura pentru viață
Proiectul s-a desfășurat pe parcursul întregii săptămâni și a avut ca finalități: o hartă cu
ecosistemul comunei Turnu Roșu, afișe privind mesaje de protejare a mediului înconjurător,
igienizarea împrejurimilor și apoi relaxarea în natura curată respectând regulile civilizate ale unui
picnic, Amenajarea unui spațiu verde în curtea școlii.

35. 35
Muzica în viața noastră, Istoria Altfel, Colecții și colecționari, Mișcarea – sănătate curată au fost
alte activități pe gustul copiilor.
Gastronomia de post
Devenit deja o tradiție în școala noastră, concursul gastronomic este foarte îndrăgit de toți
elevii. Aflată la a treia ediție, competiția gastronomică a dat posibilitatea elevilor să învețe și să
gătească preparate de post. La sfârșit, cele mai bune preparate au fost premiate cu diplome și
aprecieri din partea tuturor colegilor și profesorilor. Așteptăm cu interes și concursul de anul viitor.

36. 36
Încondeiașul,
Concurs înscris în
Calendarul Național
al Activităților
Educative, a fost
derulat pentru prima
dată la noi în școală și
a oferit elevilor
informații despre
tradiția încondeierii
ouălor și despre
semnificația culorilor
și a decorurilor
folosite la decorarea
ouălor de Paște.
Elevii au primit ouă
de lemn pe care le-au
încondeiat folosind tehnici diferite, și apoi, cele mai
frumoase au fost
premiate,
activitatea
producând mare
bucurie în rândul
elevilor.

37. 37
La sfârșitul programului „Să știi mai multe, să fii mai bun” elevii au fost solicitați să dea voturi
activităților care le-a plăcut cel mai mult. Pe baza acestor voturi a fost aleasă activitatea care să
participe la Competiția Națională Școala Altfel. Prin urmare, proiectul Istoria Altfel a participat la
competiție în cadrul domeniului științific și a obținut locul II la faza județeană, cu un punctaj foarte
bun – 90 puncte.
Istoria Altfel
Având ca principal scop stimularea interesului elevilor pentru studiul istoriei, prin antrenarea
acestora în activități practice care să ofere disciplinei un caracter funcțional, proiectul a cuprins mai
multe activități, desfășurate în mai multe etape:
Etapa pregătitoare: elevii au fost anunțați cu două luni
înainte despre această activitate și li s-a cerut să-și aleagă un
personaj din epoca istorică studiată la clasă, pe care să-l
reprezinte la Carnaval. Nu aveau voie să închirieze costume,
acestea trebuiau confecționate
de ei, după ce utilizau surse
de documentare (romane
istorice, tablouri, fresce,
manuale, internet), ajutați în
permanență de profesorul
coordonator precum și de
profesorii diriginți și
profesorul de educație
tehnologică. Pentru a veni în
ajutorul elevilor am colaborat
cu Facultatea de Științe
Socio-Umane din cadrul
Universității Lucian Blaga
Sibiu. Studenții le-au prezentat elevilor echipamente militare
de soldat grec, dac și roman și modalități de
confec
ționare
a
acestor
a și
apoi
le-au
făcut o
demon
strație
de luptă (în data de 07.04.2014).

38. 38
În etapa a doua (10.04.2014) s-a desfășurat
Carnavalul Ținutelor de Epocă, elevii claselor V-VIII s-au
echipat în costume confecționate de ei și s-au prezentat în
fața colegilor.
Elevii clasei a V-
a au dat naștere
(prin costumație)
civilizației
antice, cei din
clasa a VI-a au
renăscut
civilizația
medievală, cei
din clasa a VII-a
și-au ales
personaje din
epoca Modernă și Contemporană, iar cei din clasa a VIII-a
s-au costumat în ținute de epocă românești. Apoi s-au
distrat dansând și cântând, așteptând jurizarea.

39. 39
Mărturii relevante ale elevilor/profesorilor/părinților referitoare la această activitate
„Mi-a plăcut carnavalul pentru că am învățat cum să ne facem singuri costume, cu care ne-am
îmbrăcat, și această activitate ne-a ajutat să învățăm istoria într-un mod mai frumos şi distractiv. Eu
le mulțumesc profesorilor și aș vrea să mai particip și anul viitor la un astfel de carnaval.”
Gâlea Emma Soledad, clasa a V-a
„ Carnavalul mi-a plăcut pentru că a fost educativ și pentru că am învățat mai multe lucruri despre
istorie și cel mai mult despre zeița Diana. Căutând mai multe imagini despre zeiță am reușit să mă
costumez, dar și să învăț mai multe pentru cultura mea generală și pentru școală. Iar prezentarea de
costume făcută de studenți m-a inspirat foarte mult și m-a ajutat să îmi aleg costumul. A fost o
experiență minunată!”
Șoima Valentina, clasa a V-a
„Prin această activitate numită „Parfum de epocă” ne-am dat seama că a existat o lume foarte
diferită de lumea în care trăim. Totul a început într-o zi de luni, când la școala noastră au venit niște
studenți de la Facultatea de Istorie şi ne-au prezentat cum se costumau soldații cu câteva secole în
urmă. Studenții au interpretat atât de bine rolurile încât ne-au stârnit curiozitatea și ne-au trezit o
dorință de a cunoaște mai mult.
A fost ceva foarte frumos, iar la carnaval am văzut cu adevărat cât de mult ne-a ajutat acest lucru.
Încă un lucru foarte frumos a fost că profesorii s-au costumat și ei în rând cu noi. A fost ceva de
neuitat..”
Balea Andra-Ioana, clasa a VI-a
„Carnavalul mi s-a părut o experiență inedită deoarece am putut combina literatura cu istoria şi ne-
am putut și distra confecționând costumele. Mi-a plăcut faptul că profesorii s-au costumat și s-au
distrat împreună cu noi. A fost o adevărată încântare să vedem cum epoci trecute renasc în fața
noastră. Ideile ne-au pornit odată cu apariția studenților de la Facultatea de Istorie care ne-au
prezentat costume de soldat grec, dac și roman...”
Haşegan Maria-Carmen, clasa a VI-a
„O lume despre care noi am discutat la istorie de-a lungul a patru ani a fost readusă la viață printr-
o activitate din săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun”. Multe personalități din istoria
românilor sunt foarte cunoscute, însă eu am ales să caut informații și imagini cu scopul reînvieri lui
Iancu de Hunedoara. Prin activitatea „Istoria Altfel” am învățat mai multe lucruri despre Iancu de
Hunedoara și chiar dacă ne-am distrat foarte mult am și aflat multe informații despre domnitorul
ales”
Morar Ioana-Maria, clasa a VIII-a
„Carnavalul m-a ajutat foarte mult deoarece prin intermediul personajului interpretat am învățat
foarte multe lucruri din istorie și am putut fi un adevărat ministru de externe al României. Cu

40. 40
ajutorul profesorilor am organizat un adevărat spectacol combinând diferite epoci istorice. Din acest
fapt reiese că toți am colaborat pentru ca rezultatul final să ne bucure pe toți.”
Popa Alexandru, clasa a VIII-a
„ Din punctul meu de vedere, carnavalul cu tema Ținute cu parfum de epocă a fost o activitate
cu un impact pozitiv asupra elevilor de gimnaziu. Au putut vedea istoria altfel, ca o poveste în care
își fac apariția regi, prințese, cavaleri, zeități benefice sau malefice, oameni de cultură sau hoți la
drumul mare, iar simplii țărani și aristocrații iau parte la războaie mai mult sau mai puțin justificate
de considerentele religioase sau politice. Elevii s-au putut inspira în alegerea personajului pe care
să-l reprezinte din romanele cavalerești, din legende, din diferite tablouri care ilustrează
personalități ale istoriei. Astfel, la reușita acestei activități au contribuit atât știința și tehnica, cât și
literatura, pictura, muzica și religia.”
Carmina Volanin, prof. de limba și literatura română
„În calitate de părinte am participat pasiv la acest eveniment si am fost plăcut surprinsă de
rezultatul final. Copiii au fost stimulați să-și aleagă un personaj, să-și confecționeze costume, să se
documenteze în acest sens, să studieze atitudinea personajului , deoarece acest carnaval nu a fost
doar un simplu Bal mascat ci a fost o defilare de costume și atitudini.
Copiii au fost foarte receptivi iar, datorită faptului că fiecare grup reprezenta altă epocă, au aflat cu
această ocazie, ce evenimente au avut loc în perioadele respective sau cum se îmbrăcau oamenii în
acele vremuri. Consider că aceste activități îi ajută pe copii să înțeleagă mai bine anumite aspecte
ale istoriei, să-și dezvolte capacitățile creative și chiar de comunicare.”
Mihaela Iliuț-Grigoraș, părinte
Informații oferite de consilierul educativ, prof. Claudia-Lia Purece
Alte activități de succes s-au desfășurat pe parcursul primului semestru din anul școlar 2014-2015
în cadrul proiectului „Școala viitorului- inovație și performanță în dezvoltarea competențelor
pentru o viață de succes”, implementat în parteneriat cu Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” din
Târgu Mureș. O parte dintre acestea vor fi prezentate în paginile ce urmează.
Tehnoredactare, Denisa-Ioana Ureche, Delia-Cristina Neagoe