1. ORGANELE LIMFOIDE
 Organele limfoide sunt formate
din ţesut limfoid.
 După anumite caractere morfo-
funcţionale se împart în:
 organe limfoide centrale
 timusul
 compartimentul nemieloid
al măduvei hematogene
 o parte a ţesutului
limfoepitelial din mucoasa
respiratorie şi digestivă.
 organe limfoide periferice
 Limfoganglionul
 Splina

2. Organele limfoide periferice
 Locul unde ly B şi T iau contact cu antigenii (maturare antigen
dependentă)
 Limfocitele (B sau T) prin transformare blastică ( după ce au
întâlnit un antigen) → limfoblaste, care se divid şi produc:
→ limfocitele cu memorie (B sau T) rămân în sânge şi produc un
răspuns imun foarte rapid şi foarte eficace
la o nouă expunere la acelaşi antigen.
limfocite efectoare sau reglatoare
- B efectoare – plasmocite - secretă anticorpi
- T efectoare - secretă limfochine:
• limfocite T citotoxice ( CD8)
• limfocite T helper (CD4)

3. Limfoganglionul
 Organ limfoid
periferic
 Localizare: de-a
lungul vaselor
limfatice
 Rol: filtrarea limfei
 Aspect reniform

5. Histologic: organ parenchimatos format din:
 capsulă
 stromă
 parenchim.
Capsula - ţesut conjunctiv fibrilar
 fibre colagene şi elastice
 celule: fibroblaste
 vase sanguine, nervi
Din capsula se desprind travee conjunctivo-vasculare scurte,
care împart parenchimul in compartimente incomplete

6.  Stroma
- ţesut reticular
- În ochiurile reţelei există:
- sinusurile limfatice prin care circulă limfa → limfatice
eferente
- macrofage
- alte celule prezentatoare de antigen
cel. dendritice (DC-c) – ly T (localizate mai ales in zone T
dep)
- cel foliculare dendritice FDC c –in centrii germinativi printre ly B)

7.  Cel dendritice  Cel foliculare dendritice
 Prezinta atg ly T  Leaga complexul ly B-atg si
retin atg la suprafata
 CMH II prelungirilor

8. Stroma limfoganglionului
Ţesutul reticular

9. Stroma – fibre de reticulină – AgNO3

10. Stroma – celule reticulare - HE

11. Stroma – vizibila la nivelul medularei

12. Stroma

13. ►Sinusurile limfatice
- în ochiurile ţesutului
reticular
- locul unde are loc filtrarea
limfei
- Perete :
- continuu – vin în contact
cu ţes. conj al capsulei, al
septelor
- discontinuu- vin în
contact cu ţes. limfoid şi
permit trecerea limfocitelor
- peretele este dublat de
macrofage- ce inconjura sinusurile

14. Limfaticele aferente) aduc atg circulanti si
Sinusuri limfatice 10% din totalul ly din limfoganglion
1. Sinus marginal (in care
se deschid limfaticele
aferente)
2. Sinusurile corticale →
(înguste)
3. Sinusurile medulare
(largi, sinuoase)
→ limfatice eferente

15. Sinusul marginal

16.  Sinusul marginal este bogat in Mf foarte active;
 Prelungirile citoplasmatice ale Mf repauzează pe fibrele de reticulină
care traverseaza sinusul → încetinirea curentului limfatic si
monitorizarea continutului limfei

17. Sinusuri corticale

18. Sinusurile medulare

19.  Parenchimul
 Corticala
 Corticala superficială
 Corticala profundă (paracorticala)
 Medulara

20.  Corticala superficială - zona B dependentă
Alcătuita din:
 ♦ foliculi limfoizi (ly B): primari, secundari
♦ ţesut interfolicular ( ly T) - prelungire a corticalei profunde
 Foliculii limfoizi
 Foliculii primari – aglomerare de limfocite B mici, nestimulate atg
 Foliculii secundari – au luat contact cu antigenul

21. Foliculi limfoizi primari

22. Folicul secundar
Coroana
limfocitară
Centru clar
germinativ

23. Folicul secundar
Centru germinativ
- Mărimea centrului clar exprimă intensitatea răspunsului imunologic

24.  Paracorticala (corticala profundă)
= ţesut limfoid dens difuz
- cu ly T (care se prelungeşte la nivelul corticalei superficiale cu ţesut
interfolicular) - zona T dependentă
- cel. prezentatoare de atg
- macrofage
- venule postcapilare – locul unde limfocitele ies din sange → în
parenchimul limfoganglionului 90%

25. Venule postcapilare
– locul unde are loc
recirculaţia limfocitelor
- ly B → corticala
superficială
- ly T → paracorticala
- perete discontinuu (traversat
de limfocite prin diapedeza)
- endoteliul alcătuit din
celule cubice sau
cilindrice (receptori specifici
pentru R de pe suprafaţa ly )
Majoritatea ly vor intra in
sinusurile limfatice si apoi vor
parasi limfoganglionul prin
limfaticele eferente

27. MEDULARA
- cordoane celulare
ly B memorie
plasmocite
rare ly T (modulează
formarea atc)
macrofage
- sinusurile limfatice
medulare
- septe conjunctivo-vasculare
► Aspect lacunar → se
vizualizează cel reticulare din

28. Medulara limfoganglionului

29. Macrofage si plasmocite din medulara limfoganglionului

30. Distributia macrofagelor in ganglionul limfatic
- majoritatea localizate in paracortex si medulara

31.  Circulatia limfocitelor in ganglionul limfatic

32. Vascularizaţia limfoganglionului

33. Limfoganglion

34. FUNCTIILE LIMFOGANGLIONULUI
 1. Filtru pentru limfa
 FIG: Metastaze ganglionare
într-un cancer de colon

35. FUNCTIILE LIMFOGANGLIONULUI
 2.Rol imunitar:
● imunitatea umorală (de
tip imediat)
– formarea şi creşterea centrilor clari germinativi-
● imunitatea celulară : hipertrofia si hiperplazia zonei
paracorticale;
 3.Recirculatia limfocitelor-
- limfa aferentă e mai săracă în celule decât cea eferentă

36. Corelaţii clinice
 Limfoame

37. Limfoame cu cel B

38. SPLINA
 Organ limfoid periferic
 Localizare: pe calea vaselor sanguine
 Rol:
 Filtrarea sângelui
 Distrugerea eritrocitelor degenerate
 Rezervor de sange
 Procesele imune
 Histologic:
 organ parenchimatos
 capsulă
 stromă
 parenchim

39.  Capsula – fibre colagene, elastice
- cel. conjunctive – miofibroblaste
- rare fibre musculare netede
- vase
- acoperită de mezoteliu

40.  Din capsula se desprind travee conjunctivo-vasculare sinuoase care
împart parenchimul in compartimente de formă piramidală, cu varful
spre hil şi baza spre capsulă
Pe preparatele histologice- traveele
sunt prinse fragmentat
Nu se realizează o compartimentare
completă în lobuli

41. Stroma : - tesut conjunctiv reticular de susţinere
(fibre de reticulina şi celule reticulare)
- Mf
- celule prezentatoare de antigen – spec. cel
dendritice

42. Parenchimul
 Pulpa alba
Pulpa alba
-
formata din tesut
limfoid dens
- se organizează in jurul
arterelor
Rol: procesele imune
 Pulpa rosie
– tesut reticular lax,
lacunar, Pulpa rosie
– se organizeaza in jurul

43. Splina – col. HE
Pulpa alba
Pulpa
rosie

44. Vascularizatia splinei
 În hil: → a splenică →
 a trabeculare (traveele conjunctive) →
 pătrund în parenchim : a goale sau pulpare ( fără adventiţie)
 a centrale (se înconjură de ţesut limfoid- în pulpa albă PA)
 mici capilare (ce dau ramuri pentru ţ. limf. din jur→ sinusuri venoase
marginale)
 a. penicilate ( în pulpa roşie PR)
 capilare postarteriale (înconjurate de macrofage)
 →se deschid în sinusoidele venoase din PR =circulaţia
închisă
se deschid în interstiţiul dintre sinusoidele venoase=circulaţia
deschisă (predomina la om)

45.  Sinusurile venoase splenice - se ramifică, se anastomozează
 Venule → Venele pulpei → Vene trabeculare → Vena splenică
sinusuri venoase
sinusoidele venoase
marginale

47. Structura pulpei albe
 formata din tesut limfoid dens
- se organizează in jurul arterelor
Rol: procesele imune
 arteră centrală
 ţesut limfoid =
teaca limfoidă periarterială
(PALS)- ly T (in special CD4,
putine CD8)
 Periferie - Ly B

49.  La contactul cu atg, ly B se transformă blastic → folicul secundar
cu centrul germinativ – pol clar : limfoblaste– spre PR
- pol întunecat : plasmocite, ly B memorie
– spre a centrală
Arteriola va ocupa o poziţie excentrică
Structura alcătuită din
artera excentrica+
teaca limfoida +
foliculul secundar
= corpuscul splenic Malpighi
(folicul splenic)
În PA
Limfocitele T in tecile periarteriale(PALS);
Limfocitele B - in nodulii limfoizi
– in zona marginală
(între PA şi PR)

51. Corpuscul splenic Malpighi
(folicul splenic)

52. Parenchimul splinei

53. Pulpa roşie -75% - sinusuri venoase
(~ burete, spongiu) - cordoanele celulare Billroth
Rol: filtrează singele

54.  Sinusuri venoase splenice
 Primesc sangele din arterele penicilate/ capilarele postarteriale
 lumen larg, neregulat, anastomozate
 -un perete discontinuu
- m. bazala discontinuă
–endoteliu discontinuu - spatii care faciliteaza schimbul dintre
sinusoide si tesutul din jur;
• cel endoteliale
- alungite (în axul lung al vasului)
- sunt învelite de fibre de reticulină dispuse concentric, care se
continuă cu fibrele de reticulină din stromă
 Sinusurile venoase splenice - Venule → Venele pulpei → Vene
trabeculare → Vena splenică

55. Cordoanele celulare splenice
Billroth (interstiţiu)
- reţea de fibre de reticulină şi
cel reticulare
- în ochiurile reţelei :
hematii, leucocite, limfocite,
monocite, plasmocite,
macrofage - fagociteaza resturile
eritrocitelor imbatranite
- fagociteaza antigenii
circulanti
In conditii patologice (leucemii), pot apare megakariocite, eritroblaste -

57. Pulpa roşie
 Circulaţia deschisă favorizează funcţia de filtrare a sangelui

58.  Intre pulpa alba si
cea rosie – zona
marginala
 Rol in activitatea
imunologica a
splinei, in lansarea
raspunsului imun
• sinusuri venoase
marginale,
concentrice cu
perete discontinuu
• limfocite,
plasmocite,
numeroase Mf
celule dendritice
(APC)

59.  Rol
 Contactul dintre cel
imunocompetente si antigeni
 recirculaţia limfocitelor
 Este regiunea in care limfocitele T si B
intra in splina, inainte de a fi segregate
spre localizarile lor specifice in organ;
 Lf T intra in tecile limfoide periarteriale
(raman citeva ore),
 Lf B intra in noduli (stau o lunga perioada
de timp)

61. Functiile splinei
1. Formarea ly - limfocitele se formeaza in pulpa alba →
a. centrala → pulpa rosie → circulatie
2. Distrugere de hematii - prin intermediul Mf;
3. Stocare de elemente sanguine –rezervor de sânge (datorită
structurii spongioase)
- placute sanguine;
- la fat –rezervor de hematii;
- monocitele sunt sechestrate in pulpa alba,
zona marginala si pulpa rosie
- în general, celulele sanguine sunt concentrate in
pulpa rosie si pot fi apoi relansate in circulatie;
4 Functia de aparare (filtrează sangele) – prin Mf splenice care sunt
cele mai active in fagocitarea de bacterii, virusuri,
particule inerte;

62. Organe limfoide

64. Organe limfoide