2. Sângele
ţesut conjunctiv specializat (7- 8% din greutatea corpului; ~ 5-6 l )
- Celule - 45% din vol. sanguin
- Matrice extracelulara fluida – plasmă- 55% din vol. sanguin
• 90-91% apă
• 7-8% proteine plasmatice (albumină,
globuline, fibrinogen)
• 1-2% alte elemente
Sângele se examinează de obicei pe
frotiuri fixate şi colorate
– metoda May-Grünwald-Giemsa
Celulele sanguine au originea în măduva osoasă, din celule stem
2
3. Hematocrit = volumul de eritrocite
sedimentate
Normal: ♂= 40-50%; ♀ = 35-45%
Dupa centrifugare si adaos de subst.
anticoagulante
3
4. Plasma care nu mai conține
Sânge: plasmă, ser şi celule factorii de coagulare este
numit ser sanguin acesta
se obține prin centrifugarea
sângelui după coagulare
Concentrat leucocitar
hematii
4
5. ELEMENTELE FIGURATE
E R IT R O C IT E L E U C O C IT E T R O M B O C IT E
H E M A T II G LO BU LE ALBE P L A C H E T E S A N G U IN E
G L O B U L E R O S II
G R A N U L O C IT E A G R A N U L O C IT E
P O L IM O R F O N U C L E A R E M O NO NUCLEARE
N E U T R O F IL E A C ID O F IL E B A Z O F IL E M O N O C IT E L IM F O C IT E
5
9. HEMATOPOIEZA
Este procesul:
care asigură formarea tuturor elementelor figurate din sângele
periferic şi reînnoirea (înlocuirea) lor permanentă (echilibru
numeric);
localizat în organele hematopoietice
(la adult: măduva osoasă roşie, hematogenă);
realizat prin: fenomene de multiplicare, diferenţiere, maturare
autoîntreţinut şi supus unor mecanisme de reglare şi control
Hematopoieza se desfăşora diferit în viaţa embrio-fetală şi la
adult.
9
10. Hematopoieza prenatală
Decurge în următoarele perioade:
● Perioada prehepatică sau
mezoblastică
● Perioada hepato-splenică
S pleen
● Perioada medulo-ganglionară
10
11. Perioada prehepatică sau mezoblastică
primele 2 luni de viaţă intrauterină
mezenchimul extraembrionar - insulele Wolff şi Pander- sacul Yolk
+ Celule
stem
11
12. de remarcat:
– migrarea cel stem şi colonizarea primordiilor
viitoarelor organe hemato şi limfopoetice: ficat,
splină, măduvă, timus, limfoganglioni
– formarea hematiilor primitive (megaloblaste),
lunile III-IV apare factorul antianemic, în prezenţa căruia
sunt transformate în hematii definitive.
Nu se formează leucocite în acest stadiu
In condiţii patologice (anemii pernicioase) megaloblastele pot
reapărea.
12
13. Perioada hepato-splenică
Începe în săptămâna a VI-a → naştere
Hematiile definitive
Începe formarea de granulocite, megacariocite şi limfocite in ficat si splina,
ca urmare a colonizării acestora cu celule stem din insulele lui Wolff şi
Pander
Ficatul
– Formează hematii, granulocite şi megacariocite-trombocite.
– Funcţia lui diminuă considerabil în luna a VI -a, fără a dispare total
Splina
– Până în luna a V -a, formează numai elemente mieloide: hematii,
granulocite, trombocite
– Din luna a V -a, consecutiv migrării de celule de tip limfatic din timus, va
forma numai elemente limfoide (organ limfopoetic).
13
14. Perioada medulo-ganglionară
Hematopoieza medulară (MRH)
– începe in luna a III-a (la nivelul claviculei)
– devine eficientă în lunile a V-a şi a VI-a
– este constituită complet în luna a VIII-a, menţinându-
se toată viaţa individului.
– Progresiv, măduva preia funcţia eritropoietică,
granulocitopoietică şi trombocitopoietică de la nivelul
ficatului.
Limfoganglionul
– devine organ limfopoetic după migrarea celulelor de tip
limfatic din timus, în luna a V-a, funcţie pe care o menţine
toată viaţa. 14
15. ! Măduva preia treptat funcţia de eritropoieză,
granulocitopoieză şi megacariocito-
trombopoieză;
! Limfoganglionul şi splina sunt sediile de
formare a limfocitelor .
15
16. Hematopoieza postnatală (a adultului)
La adult există un echilibru perfect între rata de pierdere a
celulelor sanguine mature şi ritmul de eliberare în circulaţie a
celulelor nou formate.
Hematopoieza adultului se desfăşoară în organele
hematopoetice şi limfopoetice.
– În măduva roşie hematogenă (tesut mieloid) se vor forma
celule mieloide, monocitele, limfocite B
– În organele limfopoetice centrale şi periferice (ţesut limfoid)
se formează limfocitele şi plasmocitele.
16
17. La adult
– COMPARTIMENTUL CENTRAL AL STHI
măduva roşie hematogenă
organe limfoide centrale : timus ul , echiv. Bursei
lui Fabricius
– Odată formate, elementele mieloide si celulele
imunocompetente sunt lansate in circulatie, sângele
reprezentând COMPARTIMENTUL CIRCULANT
– Pe cale sanguină, aceste celule ajung la ţesuturi care
formează COMPARTIMENTUL PERIFERIC
( pentru cel. imunocompetente comp. periferic= org. limfoide
periferice: limfoganglion şi splină)
17
19. Între cele trei compartimente este o dependenţă în cascadă.
- de starea compartimentului central depinde compoziţia
compartimentului circulant şi periferic.
- sângele poate da informaţii asupra stării compartimentului
central.
Hematopoeza adultului - preponderent medulară, cu un
potenţial de rezervă extramedular (ficat, splină).
Pierderea celulelor sanguine:
– datorită procesului de „îmbătrânire” fiziologică (hematii)
– în cursul îndeplinirii funcţiei lor (granulocite, trombocite)
19
20. SISTEMUL TISULAR HEMO-IMUN
CELULE MIELOIDE (hematii, granulocite,
megacariocite- trombocite):
– Origine - măduva roşie hematogenă
– Evoluţie unidirecţională
CELULE IMUNOCOMPETENTE ( limfocite B şi T ):
– Origine - măduva roşie hematogenă şi timus
– Capacitatea de transformare blastică
– Capacitate de recirculaţie
MONOCITE (în ţesuturi devin macrofage ):
– Origine- măduva roşie hematogenă
– Rol în procesele de apărare specifică şi nespecifică.
20
21. Celulele sistemului tisular hemo- imun au origine comună, în
CELULA STEM PLURIPOTENTĂ (în MRH)
CELULE STEM MULTIPOTENTE limfoide şi mieloide
CELULE PROGENITOARE - cel. orientate pe o
anumită linie, neidentificabile morfologic pe frotiu
CELULE PRECURSOARE- elemente tinere, identificabile
morfologic pe frotiu
• cele mai tinere – celulele cap de serie (proeritroblasti,
mieloblasti, monoblasti, megacarioblasti).
Urmează etapele de proliferare, diferentiere si maturare cu
formarea in final a unor CELULE MATURE , funcţionale,
incapabile de diviziune.
21
23. Celula stem hematopoietică
Toate celulele STHI au origine în celula stem
hematopoietică (CSH)
CSH sunt:
nediferenţiate
răspund la mecanisme de control complexe
au capacitate migratorie
pot coloniza: măduva osoasă galbena, splina,
ficatul
Celula stem pluripotentă
– cea mai primitivă celulă stem:
– prezintă CD34+, CD90, Lin-, CD 38
– dă naştere altor celule stem multipotente
CFU-S (colony forming unit – spleen) unităţi
formatoare de colonii splenice.
– CFU – celulă capabilă să formeze in vivo Noduli-
sau in vitro o colonie de celule de un anumit CFU-S
tip
23
Sunt identificabile doar prin IHC
24. CELULA STEM HEMATOPOIETICA - prezintă
CD34+
CSH au capacitatea de autoîntreţinere (self-renewal)
Capacitatea de autoreînnoire a CSH
Prin diviziune, CSH dă naştere:
- unei CSH orientată spre o anumita linie, cu capacitate de diferenţiere;
- unei CSH
identică cu celula “mamă” - reface rezervorul de celule stem.
CSH se diferenţiază sub acţiunea unor stimuli specifici
Capacitatea de diferenţiere a CSH.
Da naştere la două celule CSH multipotente:
- CFU-S (celula
stem mieloidă), predecesorul celulelor mieloide (eritrocite, granulocite,
monocite şi trombocite);
24
26. Celulele stem prezintă
Potenţialitate: capacitatea de a se diferenţia în tipuri
particulare de celule (pluri-, multi-, oligo-, bi-, uni-)
– CELULE STEM PLURIPOTENTE
au capacitate de reînnoire extensivă şi
diferenţiere către toate liniile şi
au durată de viaţă lungă 26
27. CELULE STEM MULTIPOTENTE:
Celula stem mieloidă (CFU-S)
Celulele stem limfopoietice (CFU-Ly)
CELULELE PROGENITOARE :
- unipotente, bipotente sau oligopotente
(angajate în una, două sau mai multe căi de diferenţiere hematopoietică)
- au
capacitate limitată de autoreînnoire
- se divid, se diferentiaza 27
28. Celule stem bipotente:
CFU-GM
Capacitate de
– reînnoire
–diferenţiere către două din liniile unipotente 28
29. Celule stem unipotente
BFU-E, CFU-E, CFU-G, CFU-M, CFU-Eo, CFU-Baso, CFU-Meg
capacitate de reînnoire limitată
diferenţiere către o singură linie hematopoietică
29
30. Celulele precursoare
identificabile morfologic, ca
membri ai unei singure linii
hematopoietice total
diferenţiate
nu se reînnoiesc
se divid, se diferentiaza
Celule mature
funcţionale
incapabile de diviziune 30
31. Concluzie:
Hematopoieza se desfăşoară în trei compartimente celulare
succesive:
■ Compartimentul celulelor stem multipotente, capabile de
autoreînnoire;
■ Compartimentul celulelor progenitoare, cu potenţial
proliferativ ridicat, capabile de a forma colonii diferenţiate;
■ Compartimentul de maturare, funcţional, ce precede
pătrunderii celulelor în circulaţia sanguină, acestea fiind
singurele identificabile morfologic
31
33. MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ
Ţesutul mieloid este dispus în cavităţi osoase unde
constituie MĂDUVA ROŞIE HEMATOGENĂ.
Are o greutate apreciabilă, de 1.600 - 3.400 gr.,
reprezentând aproximativ 5% din greutatea corpului
La făt şi copil - toate cavităţile osoase
De la 7 ani, măduva rosie de la nivelul diafizelor
oaselor lungi va fi înlocuită cu măduvă galbenă.
33
34. Măduva hemato-formatoare va persista în:
– epifizele oaselor lungi
– craniu,
– stern, coaste, scapule, clavicule
– osul coxal
– corpii vertebrali
Restul cavităţilor osoase - măduvă galbenă
In condiţii de anemii grave, este posibil să se reactiveze
măduva galbenă de la nivelul diafizelor, care redevine roşie,
hematogenă.
Măduva cenuşie- forma de involuţie
34
35. Măduva ro şie hematogenă este organul în
care hematopoeza este independentă şi
autoîntreţinută.
Celulele sanguine au o durată de viaţă limitată, ele
fiind produse şi distruse în mod continuu.
La adult, în măduva roşie hematogenă se formează :
– Celule mieloide (eritrocitele, granulocitele,
monocitele şi trombocitele)
– Limfocite B şi progenitori ai limfocitelor T
35
36. Structura histologică a măduvei
hematogene
organ parenchimatos format din:
– capsulă
– stromă
– parenchim
CAPSULA -
– Endost
F. de reticulina
F. colagene
36
37. VASCULARIZAŢIA
MĂDUVEI
◘ La
nivelul diafizelor,
arterele nutritive →
măduvă;
se ramifică radiar
spre endost - artere
radiare –
se capilarizează.
◘ Capilarele:
de tip sinusoid;
confluează în
venule –
se deschid prin
canale venoase în
vena centrală a
măduvei –
37
38. STROMA
Ţes reticular: celulele şi fibrele formează o structură
asemănătoare unui spongiu
Capilare sinusoide - merg radiar spre endost
– Au un -perete discontinuu,
- căptuşit de celule endoteliale banale şi macrofage.
– În peretelor lor se dispun celule advenţiale
sunt celule cu prelungiri
se dispun de-a lungul suprafeţei capilarului,
participă la formarea reţelei reticulare a stromei
pot elibera factori care stimuleaza hematopoeza (IL 7)
au proprietatea de a capta lipide si se pot transforma in
38
celule adipoase.
42. PARENCHIMUL
Celule nehematopoetice
Celule hematopoetice
I. Celulele nehematopoetice
Celulele reticulare nefagocitare :
– celule cu prelungiri
– se dispun printre celulele parenchimului
– Cel. reticulare din stroma care au dobandit rol secretor:
produc factori de creştere hematopoetică
elaborează colagen I, III, fibronectină
42
43. Macrofagele (celulele reticulare fagocitare) :
– celule cu dimensiuni mari, forme neregulate cu numeroase prelungiri.
– citoplasmă- material fagocitat
– Particularitati:
1.pe frotiuri colorate cu Giemsa se pot observa incluziuni de hemosiderină.
- Numărul de granule cu fier poate da
aprecieri asupra rezervelor de fier din
organism,
2. In jurul Mf sunt precursorii eritrocitelor
ce utilizeaza Fe
3. generează diferiţi factori
de creştere hematopoetică
interleuchina 1 (IL-1)
factorul de stimulare a
formării coloniilor (CSF) 43
44. Celulele adipoase
– absente la naştere
– la 2 săpt: 15%, de la 18 ani 20-65%
– după 70 ani, peste 75%
Originea - celulele adventiţiale
- celulele reticulare nefagocitare
- când scade numărul de celule hematopoetice, creşte
compensator numărul celulelor adipoase.
În caşexia secundară din cancer, tuberculoză, - substanţă
gelatinoasă, formată din mucopolizaharide acide.
Mastocitele se dispun în jurul arteriolelor şi capilarelor
sinusoide.
44
46. II. Celulele hematopoetice
- Cel stem pluripotentă
- Cel stem multipotente (mieloidă, limfoidă)
- Cel stem progenitoare (E, G, T, Mo, Ly B, Ly T)
- Cel stem precursoare (E, G, T, Mo, Ly B)
- Cel mature – trec în circulaţie
formele tinere se dispun în jurul traveelor osoase şi arterelor
mici, la distanţă de capilare
formele mature se dispun în vecinătatea sinusoidelor, de
unde intră în circulaţie.
46
47. În preparatele histologice
– Parenchimul măduvei se prezintă ca un ţesut puternic celular, în care:
– elementele hematoformatoare : cel mici, bazofile,
dispuse în insule
– megacariocitele – element de diagnostic
celule gigant, dispuse dispersat
– celule adipoase izolate sau în grupuri.
Insulele celulare conţin:
- un tip predominant de celule în diferite stadii de
evoluţie
- în centru : 1-2 macrofage care au rolul de a
direcţiona procesul de evoluţie, fie spre
hematii, fie spre granulocite.
48
52. Măduva galbenă
La adult două feluri de măduvă:
roşie şi galbenă, care se transformă
una în alta, ca urmare a cerinţelor
hematopoietice.
-
măduva roşie: intens
hematopoietică,
- măduva galbenă cea mai mare
parte a fost înlocuită cu ţesut
adipos.
-
măduva galbenă: în condiţii de
stimulare, pot prolifera celule
nediferenţiate → celule mieloide;
-
Funcţii importante ale măduvei
galbene : ٭
- depozit pentru grăsime
- ٭rezervă
de ţesut hematopoietic (în hemoragii 54
53. Măduva cenuşie
- formă de involuţie a măduvei hematogene în
procesul de îmbătrânire;
- cea mai mare parte a măduvei suferă o
transformare gelatinoasă şi datorită culorii
caracteristice este numită „măduva cenuşie” ;
- reducerea elementele hemato-formatoare şi
hiperplazia structurilor stromale.
55
