62 ma te 1 4

2 Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a
MATEMATICA
CLASA I
1. A fost odată o capră care avea trei iezi. Într-o zi, ea a
plecat după mâncare. Nu a uitat nici desertul pentru
iezişori. Câte dulciuri a adus capra?
a) 16 b) 10 c) 5 d) 13 e) 15
2. Lupul îl întreabă pe iedul cel mic :
– Câ i ani ai ?
– Peste 10 ani voi avea 15 ani ! răspunde el.
Câ i ani are iedul ?
a) 6 b) 17 c) 8 d) 12 e) 5
3. Vârsta iezişorilor este notată pe cartonaş.
Care este cel mai mare număr de două cifre care se poate
forma folosind numai aceste cifre ?
a) 75 b) 15 c) 79 d) 97 e) 95
4. Află numărul care urmează în şirul de mai jos şi vei
descoperi câ i iezi ieşeau pe uli ă la joacă.
15, 18, 21, … .
a) 25 b) 21 c) 27 d) 24 e) 23
5. Pe uli a caprei, ultima casă avea numărul 25.
Câte case aveau număr cu so ?
a) 10 b) 11 c) 12 d) 13 e) 25
9 57

Matematică Olimpiadele Cunoaşterii edi ia a VI-a, etapa a ll-a 3
6. Distan a în metri dintre două case este cel mai mic număr
par de două cifre identice. Care este distan a de la prima
casă până la casa caprei, dacă aceasta locuia în a treia
casă?
a) 10 b) 20 c) 44 d) 22 e) 28
7. Doi dintre iedu i se iau la întrecere. Primul a ob inut 25 de
puncte, iar al doilea 14 puncte. Primul ied a ob inut cu …
mai multe puncte decât al doilea.
a) 25 b) 14 c) 39 d) 11 e) 19
8. Iedul cel mare a numărat pe o ramură 21 de flori de
salcâm, cel mijlociu 15 flori, iar cel mic a numărat 13 flori.
Câte flori au numărat iezii în total ?
a) 21 b) 15 c) 13 d) 36 e) 49
9. Iedul cel mic şi mama lui au cules împreună 10 flori. Câte
flori ar fi putut să culeagă fiecare?
a) 10 şi 10 b) 2 şi 5 c) 3 şi 4 d) 5 şi 4 e) 8 şi 2
10. Văzând că nu a reuşit să-i păcălească pe cei trei iezişori,
lupul a mers la fierar. Ca să-i sub ieze glasul, acesta i-a
pilit din ii. Descoperă ce ascunde fluturaşul şi vei afla
despre câ i din i este vorba.
+ 25 = 39
a) 2 b) 3 c) 4 d) 5 e) 6

11. Ca să aprindă focul, ursul fierar a pregătit 35 cărbuni
mari şi 24 cărbuni mici. Câ i cărbuni a pregătit fierarul?
a) 24 b) 35 c) 77 d) 59 e) 11
12. Pentru a împleti o rogojină, capra a adunat 53 de fire
înguste de papură şi 45 fire late. Câte fire de papură a
folosit capra pentru rogojină, dacă 7 din ele s-au rupt?
a) 98 b) 89 c) 82 d) 90 e) 91
13. Capra a pregătit atâtea sarmale cât suma numerelor cu
cifre identice din şirul: 11, 27, 33, 61, 19, 44
a) 88 b) 44 c) 66 d) 55 e) 39
14. Capra a copt 56 plăcinte. Iezii vecinelor au mâncat 23.
Atunci a mai copt 32 plăcinte. Câte plăcinte a copt în total
capra?
a) 46 b) 64 c) 65 d) 54 e) 45
15. Capra le-a spus iezilor să nu deschidă uşa decât atunci
când o vor auzi cântând :
Dragii mamei cucuie i,
Uşa mamei descuie i
Că mama vă aduce vouă
Drob de sare în spinare
Mălăieş în călcăieş
Snop de flori la subsuori.
Care este suma dintre numărul cuvintelor cântecului şi
numărul versurilor (rândurilor) ?
a) 24 b) 30 c) 6 d) 26 e) 13

16. Invitat la ospă , lupul a mâncat 15 sarmale, iar plăcinte
cât cel mai mic număr cu so de două cifre.
Câte sarmale şi plăcinte a mâncat lupul în total ?
a) 12 b) 17 c) 73 d) 37 e) 25
17. Pentru ospă , capra a pregătit 3 mese. La fiecare masă
s-au aşezat câte 3 capre şi 2 iezi.
Câte capre au venit la masă?
a) 12 b) 5 c) 9 d) 13 e) 15
18. Ordonează logic enun urile pentru a ob ine con inutul
unei probleme :
A. După un timp, doi dintre ei pleacă acasă.
B. În poieni ă zburdă 5 iezişori.
C. Câ i iezişori sunt acum în poieni ă ?
D. Mai vin la joacă încă 4 iezişori.
a) A B C D
b) B C D A
c) C D B A
d) B D A C
e) B D C A
19. Rezolvă pe foaia de concurs problema ob inută la
exerci iul 18.
MULT SUCCES !

CLASA A II-A
1. A fost odată un moş şi o babă. Fiecare avea câte o fată.
Într-o zi, mergând în poieni ă, fata babei a cules 38 floricele,
iar fata moşului 57 floricele. Câte floricele au cules cele două
fete în total?
a) 125 b) 95 c) 57 d) 44 e) 38
2. Mergând la pădure după vreascuri pentru foc, fata moşului a
adus 125 de vreascuri, iar fata babei mai pu ine cu 37.
Câte vreascuri au adus împreună cele două fete ?
a) 125 b) 37 c) 162 d) 213 e) 88
3. Povestea «Fata babei şi fata moşneagului» a fost
scrisă de ION . . . . . . . . . Scrie numele autorului.
Numerotează crescător literele, începând cu 1 de
la ini ială. Apoi formează cu aceste cifre cel mai
mare număr natural de trei cifre distincte.
a) 765 b) 867 c) 123 d) 321 e) 987
4. Vârstele moşului şi babei erau cât vecinii
numărului 58. Câ i ani aveau împreună ?
a) 57 b) 58 c) 59 d) 116 e) 106
5. Fetele aveau împreună 47 ani. Dacă fata babei avea
28 ani, câ i ani avea fata moşului ?
a) 23 b) 21 c) 19 d) 28 e) 26
6. Fata moşului era foarte harnică. În fiecare zi muncea
mai mult cu o oră decât în ziua precedentă. Dacă luni
a muncit 10 ore, câte ore a muncit de luni până joi ?
a) 24 b) 12 c)42 d) 84 e) 46
7. Fata a plecat la Sfânta Vineri pe drumul cu numere care nu sunt
pare. Distan a parcursă în metri este cât suma acestor numere.
23 29 31
24 28 32
a) 52 m b) 83 m c) 84 m d) 25 m e) 48m

8. Fata moşului a cură at fântâna şi a văruit-o. Din fântână a
scos 127 pietricele mici şi cu 39 mai multe pietricele mari.
Câte pietricele a scos fata moşneagului în total ?
a) 221 b) 284 c) 350 d) 584 e) 293
9. Ca să le facă baie copiilor, a folosit numai apa din găle ile cu număr
format din cifre consecutive. Care găle i au rămas pline ?
A B C D E F
a) A, C, D b) B, E, F c) B, E, C d) E, D, B e) E, F, C
10. Pentru a-i hrăni pe copiii Sfintei Vineri, fata
moşului i-a aranjat în ordinea crescătoare a
numărului corespunzător fiecărui nume.
a) COCO, PIKI, SISI, KITY, DODO
b) DODO, PIKI, SISI, KITY, COCO
c) COCO, KITY, SISI, PIKI, DODO
d) KITY, SISI, DODO, COCO, PIKI
e) COCO, KITY, PIKI, SISI, DODO
11. La şezătoare, fata moşneagului a tors 127 de fuse de lână, iar
fata babei cu 49 mai pu ine.
Câte fuse a tors fata babei ?
a) 176 b) 78 c) 205 d) 49 e) 252
12. Fata moşului a rămas la Sfânta Vineri atâtea minute cât suma
dintre numărul 142 şi el însuşi la care adaug numărul 400.
a) 542 b) 942 c) 123 d) 684 e) 245
327 COCO 890 DODO 723 PIKI
609 KITY 732 SISI
23
l
78 56 3831 11

13. Că eluşa i-a dăruit fetei moşului o salbă cu bănu i.
În salbă erau atâ ia bănu i cât diferen a dintre numărul 65 şi
succesorul numărului 55. Câ i bănu i erau în salbă?
a) 5 b) 10 c) 9 d) 7 e) 11
14. Fântâna i-a oferit fetei apă rece. Adâncimea fântânii era cât
suma dintre răsturnatul numărului 84 şi predecesorul
numărului 128.
a) 100 b) 136 c) 212 d) 175 e) 106
15. Cuptorul a servit-o cu plăcinte. Numărul lor a fost cel mai
mare număr par scris cu cifre identice, mai mic decât 200.
a) 111 b) 222 c) 99 d) 88 e) 198
16. Părul o aştepta pe fata moşului cu 38 pere mari şi 46 pere
mici. Dacă a mâncat 9 pere mari şi 7 pere mici, câte pere
mari au rămas în pom?
a) 37 b) 68 c) 39 d) 29 e) 65
17. Din cutia fetei moşului au ieşit o mul ime de animale: 73 cai,
cu 27 mai pu ine vaci, cu 13 mai multe oi decât cai.
Care este diferen a dintre cel mai mare şi cel mai mic număr
de animale?
a) 40 b) 26 c) 46 d) 60 e) 31
18. Fata babei a plecat şi ea spre Sfânta Vineri. A mers de acasă
până la că eluşă 240 m, de la că eluşă până la păr 130 m, de
la păr până la fântână 210 m, de la fântână până la cuptor
220 m, iar de la cuptor până la casa Sfintei Vineri, 200 m.
Câ i metri a parcurs fata babei de la că eluşă până la cuptor?
a) 1000 m b) 580 m c) 560 m d) 630 m e) 960 m
19. Compune o problemă, după exerci iul:
150 + 150 - 120 =
Rezolvă problema pe foaia de concurs folosind planul de
rezolvare.
MULT SUCCES !

CLASA A III-A
1. În cuvintele OLIMPICII CUNOAŞTERII valoarea unei vocale
este 4, iar a unei consoane este 6. Care este suma literelor?
a) 96 b) 97 c) 98 d) 99 e) 100
2. Care din următoarele personaje nu minte?
a) 9 998: Eu sunt cel mai mare număr de 4 cifre
b) 9 962: Eu sunt cel mai mic număr cu suma cifrelor 26
c) 9 997: Eu sunt cel mai mare număr impar de 4 cifre
d) 1 001: Eu sunt cel mai mic număr par de 4 cifre
e) 9 999: Eu sunt cel mai mare număr de 4 cifre identice
3. Ce număr se ascunde sub fluturaş? 2 + 8 x 5 = 6 x
a) 5 b) 6 c) 9 d) 8 e) 7
4. O gospodină face o tartă cu fructe. Ea taie 20 de
mere în două, după care jumătate din numărul
bucă ilor le mai taie o dată în două. Câte bucă i de
mere are tarta?
a) 60 b) 80 c) 40 d) 15 e) 30
5. Într-o grădină sunt lalele. Ana culege 21 de lalele, iar
Cristina de 3 ori mai pu in. În grădină au rămas 47 lalele.
Câte lalele au fost la început?
a) 61 b) 70 c) 75 d) 81 e) 72
6. Care este suma a 3 numere consecutive, ştiind că al
treilea număr este predecesorul lui 200?
a) 694 b) 593 c) 595 d) 594 e) 592
7. Câte caiete poate cumpăra Sonia dacă are 40 de lei, iar
un caiet costă 9 lei ?
a) 3 b) 4 c) 5 d) 6 e) 7

8. Pe o stradă sunt 21 case. Câte cifre sunt necesare pentru
a scrie numerele tuturor caselor?
a) 29 b) 31 c) 32 d) 33 e) 34
9. Adaugă la diferen a dintre numărul 100 şi jumătatea lui,
cel mai mic număr de trei cifre distincte.
a) 204 b) 152 c) 102 d) 124 e) 202
10. Într-o livadă s-au adus pentru a fi planta i 25 meri şi de 3
ori mai mul i cireşi. Câte rânduri s-au plantat, dacă pe fiecare
rând erau câte 10 pomi ?
a) 8 b) 9 c) 10 d) 11 e) 12
11. În care din exerci iile de mai jos rezultatul este cu 27 mai
mic decât 200?
a) 400 – 139 = b) 169 - 7 x 7 =
c) 197 – 3 x 8 = d) 6 x 9 + 227 =
e)100 : 10 +314 =
12. Un iepuraş are lungimea de 30 cm. El poate face un salt
de 2 ori mai mare decât lungimea lui. Ce distan ă parcurge
după 5 salturi şi jumătate?
a) 30 cm b) 60 cm c) 330 cm d) 500 cm e) 360 cm
13. Ri a-Veveri a are vârsta egală cu dublul sfertului jumătă ii
numărului 16. Care este vârsta ei?
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 5
14. Cinci copii rezolvă următorul exerci iu:
72 : 9 x (2 + 32 : 4 )=
Rezultatul corect este:
a) 24 b) 90 c) 12 d) 70 e) 80
15. Mircea merge într-o expedi ie împreună cu colegii lui de
clasă. În urma lui sunt 14 colegi, iar înaintea lui triplul
numărului 6. Câ i copii merg în expedi ie?
a) 16 b) 33 c) 32 d) 16 e) 17

16. Furnicu a şi Hărnicu a adună grăun e. Grăun ele
Furnicu ei sunt de 4 ori mai multe decât ale Hărnicu ei.
Dacă împreună au strâns 40 de grăuncioare, află câte a
strâns fiecare?
a) 5; 35 b) 20; 20 c) 30; 10 d) 35; 5 e) 32; 8
17. Şase feti e au confec ionat crengu e cu flori de măr. Câte
floricele au pregătit dacă fiecare feti ă a confec ionat câte 3
crengu e cu câte 5 floricele şi le-au mai rămas câte 9
floricele?
a) 144 b) 130 c) 90 d) 100 e) 154
18. Sunt elev în clasa a lll-a. Vârsta mea este 9 ani. Mama
mea are de 4 ori mai mult decât mine, iar tatăl meu a avut
anul trecut succesorul lui 36.
Câ i ani vom avea împreună peste 5 ani?
a) 88 b) 98 c) 97 d) 96 e) 95
19. Compune o problemă după exerci iul următor:
1000 – (25 x 9 + 7 x 37) =
Foloseşte planul de rezolvare.
Rezolvă problema pe foaia de concurs.
MULT SUCCES !

Clasa a IV-a
1. Rezultatul calculului 1354 – 596 : 4 = este:
a) 189 b) 205 c) 1205 d) 1215 e) 758
2. Care este numărul natural pe care împăr indu-l la 7, ob ii
câtul 58 ?
a) 297 b) 364 c) 411 d) 406 e) 401
3. Numărul 678 este câtul dintre 4 746 şi numărul:
a) 5 b) 6 c) 8 d) 9 e) 7
4. Determină deîmpăr itul, ştiind că împăr itorul este 4, câtul
224, iar restul 3.
a) 896 b) 56 c) 59 d) 496 e) 899
5. Sfertul sfertului numărului 48 este:
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 6
6. Problemele pe care le-am rezolvat sunt cu 36
mai multe decât treimea numărului 81. Câte
probleme am rezolvat?
a) 63 b) 36 c) 27 d) 48 e) 72
7. Într-o familie sunt 4 membri. Suma vârstelor lor este 116.
Cât a fost suma vârstelor în urmă cu 2 ani?
a) 102 b) 108 c) 114 d) 112 e) 98
8. Într-un cireş sunt tot atâtea flori cât produsul dintre cel
mai mare număr par de trei cifre identice şi cel mai mic
număr de două cifre:
a) 8890 b) 9999 c) 8880 d) 9890 e) 9870
9. În clasele a IV-a dintr-o şcoală sunt 624 de
elevi. Fetele sunt de 3 ori mai multe decât băie ii.
Câte fete sunt?
a) 864 b) 156 c) 598 d) 648 e) 468

10. Diferen a a două numere este 318, iar câtul lor este 7.
Care sunt numerele?
a) 371 şi 53 b) 314 şi 56 c) 311 şi 7
d) 255 şi 63 e) 279 şi 39
11. O rândunică şi-a construit cuibul în 10 zile, realizând
câte 45 transporturi pe zi. Dacă la fiecare transport cară
câte 8 fire de iarbă uscată, din câte fire şi-a construit
cuibul rândunica?
a) 3600 b) 360 c) 450 d) 4500 e) 440
12. Suntem într-o zi de duminică, 21 iulie. În
care din zilele lunii august va fi prima duminică?
a) 2 b) 4 c) 31 d) 11 e) 25
13. La ora de educa ie fizică, elevii sunt aşeza i în grupe de câte trei.
Paul se află în a şaptea grupă, iar în spatele său se mai află patru
grupe. Câ i elevi sunt în clasă?
a) 30 b) 32 c) 33 d) 31 e) 27
14. Ri a-Veveri a a adunat în trei zile 491 alune.
În primele două zile a strâns 275 alune, iar în
ultimele două zile a strâns 314 alune. Câte alune
a adunat Ri a-Veveri a în a doua zi?
a) 127 b) 98 c) 216 d) 177 e) 89
15. Care este cel mai mic număr natural format din 3 cifre
care are suma cifrelor 9?
a) 123 b) 102 c) 111 d) 18 e) 108
16. Dublând suma a două numere ob ii 400. Care sunt
numerele, dacă primul este de 4 ori mai mare decât al doilea?
a) 50 şi 150 b) 120 şi 80 c) 40 şi 160
d) 100 şi 300 e) 80 şi 320
17. Un număr se adună cu întreitul numărului 125 şi se
ob ine 942. Care este numărul?
a) 281 b) 425 c) 475 d) 567 e) 92

18. Cornel are 24 de be işoare. Rupe în două jumătate din ele şi
pleacă. Vine fratele lui şi rupe în două jumătate din be işoarele
găsite. Câte be işoare sunt acum?
a) 72 b) 48 c) 36 d) 24 e) 54
19. Compune o problemă după exerci iul de mai jos.
Foloseşte planul de rezolvare.
Scrie problema şi rezolvarea pe foaia de concurs.
1000 + 863 – (7x 36 + 10 x 56) =
MULT SUCCES !

Clubul Olimpicilor
Felicitări, olimpic al cunoaşterii!
Ne bucurăm să te avem alături acum, la finalul concursului, ca membru al
clubului, împreună cu alte sute de mii de participan i din întreaga ară.
Ce este proiectul Olimpiadele Cunoaşterii?
Olimpiadele Cunoaşterii este un proiect complex de activită i menite să
sporească interesul elevilor pentru aprofundarea cunoştin elor, dezvoltarea
creativită ii, a spiritului de echipă, de competi ie şi a celui umanitar.
Prin activită ile ini iate, concursuri pe discipline, schimburi de vizite între
elevii din diferite şcoli, programe umanitare, concursuri de crea ie, proiectul
oferă participan ilor ocazia afirmării personalită ii şi pregătirii lor
Ce este concursul Olimpiadele Cunoaşterii?
Principala activitate a proiectului, Concursurile Olimpiadele Cunoaşterii,
urmăreşte verificarea şi completarea cunoştin elor dobândite la clasă şi
motivarea concuren ilor pentru pregătirea continuă.
Fiecare probă de concurs cuprinde 18 itemi cu 5 variante de răspuns, dintre
care una singură corectă. Rezolvarea primelor 15 subiecte se consideră
prima fază a concursului, respectiv faza jude eană. Ultimele 3 subiecte (16,
17, 18) reprezintă a doua fază a concursului, faza na ională. Fiecare probă
de concurs mai cuprinde şi un al 19-lea subiect care reprezintă probă de
baraj pentru departajarea câştigătorilor premiilor edi iei.
Care sunt premiile acestei edi ii?
•••• Premii extrem de motivante pentru mii de câştigători: căr i,
reviste, calculatoare ştiin ifice, tricouri, mingi de baschet şi de volei,
palete de tenis, rechizite, memory stick-uri, laptopuri, console
PlayStation portabile, MP4, MP3;
•••• MARELE PREMIU al edi iei: 4 excursii la Disneyland Paris
(copil şi părinte).
Desemnarea câştigătorilor se face în cel mai transparent mod: de
către o comisie specială, constituită prin invita ie deschisă adresată tuturor
participan ilor, în cadrul unei şcoli partenere cu rezultate deosebite.
La Olimpiadele Cunoaşterii to i participan ii câştigă!

Clubul Olimpicilor
CREA IE
De ce particip la sec iunea Crea ie?
Este şansa mea de a demonstra creativitate şi talent artistic la probele de
literatură, desen, grafică, pictură, muzică şi dans ale sec iunii Crea ie, din
cadrul Clubului Olimpicilor şi de a câştiga premii extrem de motivante.
Ce se mai premiază la această sec iune?
Imnul proiectului, numele cenaclului şi tema edi iei viitoare.
Bucurându-se de o mare popularitate, va fi continuat concursul de
fotografie „Miss şi Mister Olimpic” al edi iei, câştigătorii ob inând premii
speciale.
Ce premii constituie fondul acestei sec iuni?
MP3, memory stick-uri, căr i, reviste, calculatoare ştiin ifice, rechizite etc.
Cum particip?
Pentru concursul de fotografie „Miss şi Mister Olimpic” trimit o fotografie
recentă cu tema „Tradi ii populare”.
Pentru concursul de pictură, grafică sau literatură, trimit crea ia mea
realizată în cadrul acestei edi ii.
Nou! La cererea concuren ilor, începând cu această edi ie, în cadrul Clubului
Olimpicilor, vor fi incluse şi premiate interpretări de muzică sau dans, care
se vor desfăşura în cadrul unui cenaclu. Trimite-ne lucrări cu cele mai
interesante obiceiuri din zona în care locuieşti (despre evenimente, portul
popular, dansuri, muzică, meşteşuguri etc.). Alege tu numele numele
cenaclului! Cea mai interesanta denumire va fi premiată!
Cele mai reuşite lucrări, premiile şi câştigătorii lor vor fi afişate pe site-ul
proiectului: www.olimpiciicunoasterii.ro, la finalul edi iei.
Toate lucrările pentru sec iunea crea ie vor fi predate profesorului
organizator care le va trimite asocia iei până la data de 10 mai 2011.
Tema acestei edi ii este: „Tradi ii populare”.

Clubul Olimpicilor
COPII PENTRU COPII
Ce este programul Copii pentru copii?
O activitate importantă a Clubului Olimpicilor este programul umanitar Copii
pentru Copii, program de ajutorare a copiilor afla i în dificultate (probleme
medicale, zone calamitate, probleme sociale).
Cum şi cu ce pot să ajut?
Contribu ia partenerilor şi a participan ilor, cu diverse materiale sau cu
suma de aproximativ 1 leu, a făcut posibilă sprijinirea, etapă de etapă, a
unui număr din ce în ce mai mare de copii. Alimente, îmbrăcăminte,
rechizite, jucării, mijloace financiare reprezintă un ajutor important pentru ei
şi chiar o şansă în plus de a reuşi în via ă.
Oricât de mic, gestul tău contează. Lui i se va alătura ajutorul oferit de
participan i din întreaga ară.
Adresează-te profesorului organizator pentru a afla mai mult!
Amintim gestul de solidaritate pe care sute de membri ai Clubului
Olimpicilor l-au făcut pentru copiii de la aşezământul din Valea
Plopului, jud. Prahova, şi le mul umim pentru ajutorul acordat.
Deoarece aşezământul îngrijeşte, prin stăruin a Părintelui Nicolae
Tănase, sute de copii cu probleme deosebite, programul va
continua şi pe parcursul acestei edi ii.
„Cred că fiecare avem undeva, acolo sus, răsplata faptelor mari şi
bune.” (inst. Maria Corfar – Şc. „Mihai Eminescu”, Mediaş, jud. Sibiu).
Începând cu această edi ie, Clubul Olimpicilor va participa la
ctitorirea Athosului românesc, Mănăstirea Ponor.
"Dacă cineva ar dori să devină ctitor, adică întemeietor sau fondator al
acestei mănăstiri, precum a făcut cândva Domnitorul Sfânt Ştefan cel Mare,
ar putea dărui o cărămidă pentru construirea ei din temelie". (părintele
Irineu Curtescu, stare ul Mănăstirii Ponor).
AJUTORUL TĂU CONTEAZĂ.
Participă şi tu!

Clubul Olimpicilor
SCHIMBURI DE VIZITE
Cine poate participa?
Orice şcoală din ară înscrisă în program şi orice membru al Clubului
Olimpicilor (la un proiect pot participa două, trei sau mai multe şcoli).
De ce să particip?
Po i să întâlneşti noi prieteni printre membrii clubului, să afli despre
pasiunile şi preocupările lor. Să afli mai multe despre tradi iile şi obiceiurile
locurilor vizitate. Să laşi la rândul tău un semn al trecerii tale prin acele
locuri prin finalizarea unor ac iuni comune.
Ce pot face în cadrul acestor schimburi de vizite?
- ai ocazia să vizitezi zone deosebite, să descoperi locuri noi şi interesante.
- po i învă a despre artă, meşteşuguri locale, cântece, jocuri, serbări
câmpeneşti;
- po i participa la competi ii sportive, culturale sau pe diferite teme;
- po i lua parte la activită i ale altor cluburi (arheologie, numismatică,
orientare în natură, aeromodele, navomodele, S.F.).
Unde şi când se desfăşoară?
În orice regiune din ară, alături de parteneri de la şcoli din aceeaşi
localitate, din acelaşi jude sau din alte jude e ale ării (de exemplu: la
munte, la mare, în Delta Dunării, zone geografice cu importante obiective
istorice, culturale, turistice).
În vacan e, la sfârşit de săptămână, cu ocazia unor evenimente de
importan ă locală sau na ională sau la o dată stabilită de coordonatori.
Membrii clubului din întreaga ară aşteaptă să te cunoască.
Detalii despre toate activită ile vor fi afişate pe site-ul proiectului:
www.olimpiciicunoasterii.ro

Mul umim tuturor cadrelor didactice organizatoare atât pentru
efortul, corectitudinea şi seriozitatea cu care au organizat
proiectul la nivelul fiecărei şcoli, cât şi pentru sugestiile făcute în
scopul dezvoltării permanente a tuturor programelor!
„Vă mul umesc pentru cuvintele de apreciere şi salut sprijinul pe care
proiectul "Olimpiadele Cunoaşterii" îl dă procesului de învă ământ. Avem
nevoie de o constantă în via a noastră, de un prieten vechi şi drag cu care
am pornit la drum în urmă cu patru ani. Avem nevoie de seriozitate şi
perseveren ă şi toate converg spre O.C.”
(prof. Daniela Titoveanu – Lic. Teoretic Balş)
Vă mul umim, dragi elevi, pentru participarea corectă şi aşteptăm
cu interes impresiile voastre cu ajutorul cărora activită ile clubului
vor deveni şi mai interesante. Vă aşteptăm să le descoperim
împreună la edi ia a VI-a, an şcolar 2010 – 2011.
„Mi-au plăcut revistele, subiectele, premiile şi activită ile clubului. Într-un
cuvânt, toate.”
Elev Neacşu Andrei Dragoş, Şcoala “Mihai viteazul” Băbiciu, Jude ul Olt
„Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este să câştigi, ci
să participi, aşa cum în via ă nu contează triumful, ci lupta.
Esen ial nu e să cucereşti, ci să lup i bine.”
(Jurământul olimpic)
Părerea ta contează!
Vino cu idei noi pentru edi ia următoare. Vom ine cont de părerea şi de
sugestiile tale!
Scrie-ne pe adresa poştală:
Asocia ia Olimpicii Cunoaşterii, O.P. 68, C.P. 47, sector 1, Bucureşti, sau
trimite-ne un e-mail la adresa: olimpiciicunoasterii@yahoo.com.
În paginile următoare te invităm să afli câteva lucruri interesante despre
locuri minunate din lume, despre locuri care au fost şi vor fi destina ii de vis
ale olimpicilor.

ISRAEL - MUNTELE GHETSIMANI
Statul Israel cunoscut ca şi ara Sfântă are aproximativ 7,5 milioane de
locuitori. Israelul are două limbi oficiale : ebraică şi arabă.
ara Sfântă este locul în care s-au desfăşurat via a, activitatea, predicile,
minunile şi jertfa lui Iisus Hristos, dar şi tărâmul măre ei istorii din Vechiul
Testament. Cele mai cunoscute atrac ii turistice din ară sunt: Biserica
Sfântului Mormânt, Cetatea Ierusalimului, Grădinile suspendate din Haifa,
Stâlpul Biciuirii, Altarul pe Piatra Sfântului Mormânt.
Pe Muntele Ghetsimani se afla numeroase biserici printre care: Flevit, în
traducere Domnul a plâns,
Biserica Maicii Domnului,
Biserica Pater Noster sau
Peştera Ghetsimani, precum şi
o livadă de măslini despre care
se zice că ar fi veche de peste
2000 de ani. Grădina
Ghetsimani este unul din
locurile sfinte cele mai dragi
pentru tradi ia creştină. Pe
Muntele Măslinilor, în fiecare
Duminică a Floriilor se aduna
sute de oameni pentru a
reedita intrarea lui Iisus în
Ierusalim. Locul unde Domnul
a plâns e marcat de o biserică
în formă de lacrimă.
Tatăl nostru este cea mai
cunoscută rugăciune a
creștinătății, fiind dată de
Domnul Iisus Hristos în cadrul
cuvântării şi cunoscută sub
numele de „Predica de pe
munte”, rugăciunea cea mai
potrivită prin care omul se
poate apropia de Dumnezu.
În Biserica Pater Noster,
rugăciunea Domnească, este
scrisă în toate limbile
pământului, iar primă scrisă
este în limba română.

MUN II APUSENI - MICUL ATHOS - MĂNĂSTIREA PONOR
A i auzit, dragii mei, de
Grădina Maicii Domnului?
De locul binecuvântat în
care trăiesc călugării în
Mun ii Apuseni, de Athosul
românesc? La Ponor este o
gură de rai mioritică, unde
se ridică o mănăstire-
cetate. I se spune cetate
pentru că are 4 laturi
închise de chilii, într-unul
din col uri fiind clopotni a,
iar în alt col – Paraclisul.
Părintele zideşte aici o
mănăstire-cetate pentru
veşnicie. Zidul exterior al
cetă ii va fi căptuşit cu
blocuri mari de piatră,
ridicate cu macaraua, pentru veşnica dăinuire a mănăstirii.
Pu in mai jos, în vale, la mănăstirea de maici, locul e mai adăpostit. Poiana
în care stau ele este înconjurată de pădure, care opreşte vânturile să bată
direct şi o protejează. Chiliile maicilor sunt aliniate şi ele provizoriu până se
va construi şi la ele o cetate mai mică. Ele sunt adăpostite de privirile
trecătorilor ca într-o Dumbravă minunată. Maicile au şi ele Paraclisul lor, pe
care şi l-au pictat singure cu chipuri de sfin i.
Primăvara, de cum se topeşte zăpada, apar puzderie de ghiocei pe deal. Cât
vezi cu ochii, ghioceii gingaşi te înconjoară ca o mare albă. Po i culege bra e
întregi de ghiocei şi le po i pune la icoana Maicii Domnului, Împărăteasa
noastră. Toamna, aurul roşcat al frunzelor formează un tablou mirific. Cât
vezi cu ochii, pădurea se îmbracă într-un costum multicolor cu nuan e
ruginii. Covorul galben de frunze presărate formează aureole în jurul
rădăcinilor. Fiecare zonă de copaci îşi are culoarea ei. Ştii că acum urmează
pâlcul gălbui, său roşcat, sau ruginiu.
Noaptea, puzderia de stele veghează la cântările sobre ale călugărilor ce se
aud chiar şi din curte.
Aici nu este curent electric. Aici oamenii vor vie ui veşnic aşa cum a lăsat
Dumnezeu: zgomotul asurzitor al lumii nu-i va ajunge.
Numai liniştea raiului se aude pretutindeni.
AJUTORUL TĂU CONTEAZĂ!
Intră în rândul ctitorilor acestei mănăstiri şi dăruieşte o cărămidă
pentru construirea ei din temelie.

NADIA COMĂNECI – “ZEI A DE LA MONTREAL”
Nadia Elena Comăneci (născută la 12 noiembrie
1961, în Onești, județul Bacău) este o gimnastă
română, prima gimnastă din lume care a primit
nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică.
Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur.
Este considerată a fi una dintre cele mai bune
sportive ale secolului XX și una dintre cele mai
bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița
de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne
care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român
inclus în memorialul International Gymnastics Hall
of Fame.
A concurat pentru prima dată la nivel național în
România, în 1970, ca membră a echipei orașului
său. Curând, a început antrenamentele cu Béla
Károlyi și soția acestuia, Márta Károlyi, care au
emigrat mai târziu în Statele Unite, devenind
antrenori ai multor gimnaste americane. La vârsta de 13 ani, primul succes
major al Nadiei a fost câștigarea a trei medalii de aur și una de argint la
Campionatele Europene din 1975, de la Skien, Norvegia. În același an,
agenția de știri Associated Press a numit-o "Atleta Anului în România".
La 14 ani, Nadia a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de
la Montreal, Québec. Nu numai că a devenit prima gimnasta care a obținut
scorul perfect de zece la olimpiadă (de șapte ori), dar a și câștigat trei
medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint
(echipă compus) și bronz (sol).
A participat și la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova, clasându-se a
doua după Elena Davîdova la individual compus, când a fost nevoită să
aștepte pentru notă până ce Davîdova și-a încheiat exercițiul. Nadia și-a
păstrat titlul la bârnă, dar a câștigat și o nouă medalie de aur, la sol, și una
de argint, împreună cu echipa.
În 1999, Nadia a devenit primul sportiv invitat să vorbească la Națiunile
Unite, pentru a lansa Anul 2000, Anul Internațional al Voluntariatului.
În prezent Nadia Comăneci este vicepreședinte al Consiliului Director al
Special Olympics, Președinte Onorific al Federației Române de Gimnastică,
Președinte Onorific al Comitetului Olimpic Român, Ambasadorul Sporturilor
Românești, Vicepreședinte în Consiliul Director al Asociației Distrofiei
Musculare, și membră a Fundației Federației Internaționale de Gimnastică. A
fost distinsă de două ori cu Ordinul Olimpic, acordat de CIO.

PARIS - CATEDRALA NOTRE DAME
Catedrala Notre-Dame
(Doamna Noastră), cu referire la
Sfânta Fecioară, este prima
capodoperă a stilului gotic
timpuriu. Notre Dame nu este
chiar cea mai mare catedrală din
lume, dar cu siguran ă este cea
mai faimoasă. Capodopera este
localizată în Île de la Cité, o mică
insulă în inima oraşului Paris.
Episcopul Parisului Maurice de
Sully a început construc ia în
1163. Catedrala trebuia să
reflecte statutul Parisului de
capitală a regatului francez. A
fost prima catedrală construită la
o scară uriaşă devenind astfel
prototipul pentru catedralele ce
s-au construit în Fran a în
perioada următoare. Rezultatul este o clădire copleşitoare având 128 de
metri lungime şi turnuri de 69 de metri înăl ime.
Din Pia a Notre Dame, admiri din fa ă cele trei por i bogat ornamentate: cea
din stânga dedicată Fecioarei Maria, cea din centru ilustrând Judecata de
Apoi şi cea din dreapta, inchinată Sfintei Ana (are una dintre cele mai vechi
statui ale catedralei, ce o înfă işează pe Fecioada Maria pe tron, inând
pruncul Iisus în bra e). Deasupra celor trei por i po i vedea o galerie cu 28
de statui ale regilor Israelului. La următorul nivel se afla minunată rozetă,
cu un diametru de 10 metri, iar deasupra acesteia se po i vedea “grande
galerie” care uneşte cele două turnuri, aceasta fiind decorată cu păsări şi
alte creaturi.
Cele două turnuri au devenit celebre datorită romanului scris de Victor Hugo
în secolul 19. Personajul Quasimodo, cocoşatul de la Notre Dame,
locuia în turnul sudic al catedralei. În turnul de sud este un clopot uriaş ce
cântăreşte 13 tone. Elementele cu adevărat deosebite din interior sunt
vitraliile colorate ale rozetelor, colec iile de bijuterii, sculpturi, mobilă,
literatură, medalii etc. Notre Dame are două orgi: Orga Mare care are
7.374 tuburi şi Orgă Corului care are 1.840 de tuburi.
Aproximativ 13 milioane de oameni din toată lumea vizitează anual
catedrala (o medie de 30 000 de oameni pe zi).
În fata catedralei, se afla “kilometrul 0” al Parisului.

Vine limuzina să-l ia pe Papa de la aeroport. Şoferul baga bagajele în
portbagaj şi îl vede pe Papa aşteptând.
- Sfin ia Ta, vă rog să pofti i.
- Ştii, fiule, pe mine nu mă lasă niciodată să conduc. Lasă-mă tu, te rog...
După multe insistente şoferul cedează. Papă la volan, 110 km la oră.
Şoferul:
- Sfin ia Ta, vă rog, mai încet că ne prinde poli ia.
Papa nimic. Ajunge la 16o km la oră. Apare şi maşina poli iei, care îi ajunge
din urmă. Papa lasă geamul jos şi salută. Poli aiul, prin sta ie:
- Sunt 1435. Şefu, nu ştiu ce să fac. Am prins pe cineva cu 160 la oră.
- Arde-l!
- Nu cred că pot, e tare!
- Cine e, primarul, un senator?...
- Maaai tare!
- Cine e, mai?
- Cred că-i Dumnezeu ca Papă îi conduce maşina.
Un vânător intră într-un magazin de profil.
- Pantaloni de camuflaj ave i?
- Avem, dar nu-i găsim!
O voce disperată la telefon, la ora 5 diminea a:
- Alo! Salvarea?
- Da.
- Veni i repede căci în curte e un nebun ce sună goarna şi ne dispera pe
to i.
- Imediat, da i-ne adresa!
- UM 04032.
AVOCATUL: Această astenie gravă vă afectează memoria?
MARTORUL: Da.
AVOCATUL: În ce fel vă afectează memoria?
MARTORUL: Uit.
AVOCATUL: Uita i? Ne pute i da un exemplu de ceva pe care l-a i uitat?
AVOCATUL: Doctore, e adevărat că dacă o persoană moare în somn, el
nu-şi va da seama de treaba asta pană a doua zi diminea a?
MARTORUL: E adevărat că dumneata chiar ai trecut examenul de barou?

62 ma te 1 4

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (6)

Similar to 62 ma te 1 4

Similar to 62 ma te 1 4 (11)

More from danaregal

More from danaregal (7)

62 ma te 1 4