Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Autoritatea Națională de Reglementare
pentru Serviciile Comunit...
Serviciile comunitare de utilitServiciile comunitare de utilitățiăți publice = Servicii de interes economic generalpublice...
Obligația de serviciu publicObligația de serviciu public este impusă furnizorului prin atribuirea unei sarcini și peeste i...
Conceptul de SIEG este menționat la articolul 14 și la articolul 106 alineatulConceptul de SIEG este menționat la articolu...
Piaţa SCUP = Piaţa reglementatPiaţa SCUP = Piaţa reglementatăă
Legea – cadru a serviciilor comunitare de utilitLegea – cad...
Serviciul de alimentare cu apServiciul de alimentare cu apăă şşi de canalizarei de canalizare
Evoluţia reglementāriiEvoluţ...
Furnizarea serviciului la nivelul operatorilor ( Anul 2015)Furnizarea serviciului la nivelul operatorilor ( Anul 2015)
106...
Grad de asigurare a serviciului de alimentare cu apGrad de asigurare a serviciului de alimentare cu apăă la nivel naţional...
Serviciul de alimentare cu energie termică = involuţie + pericolServiciul de alimentare cu energie termică = involuţie + p...
Evolutia numarului de apartamente alimentate cu energie termica in sistem centralizatEvolutia numarului de apartamente ali...
Principalele aspecte cu care se confruntă serviciile de alimentare cu energie termică:Principalele aspecte cu care se conf...
 Introducerea obligativitătii colectării separate a deseurilor pe minim 4 fractiiIntroducerea obligativitătii colectării ...
Evolutia organizarii serviciului de salubrizareEvolutia organizarii serviciului de salubrizare
(activitatea de(activitatea...
DezvoltareaDezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor = obiectiv în cadrulsistemelor de management integr...
POS Mediu ( Perioada programare 2007-2013) :POS Mediu ( Perioada programare 2007-2013) :
32 de proiecte de implementare a ...
 Organizare slabOrganizare slabăă la nivel naţional – la nivelul anului 2015 , acesta este organizatla nivel naţional – l...
 Serviciu de transport public local în perioada 1990 – 2002 = serviciu strict comercialServiciu de transport public local...
 Serviciile comunitare de utilitServiciile comunitare de utilităţăţi publice, prin naturai publice, prin natura şşi scopu...
 Piaţa SCUP = piaţPiaţa SCUP = piaţăă reglementatreglementatăă, dar înc, dar încăă existexistăă necorelnecorelăări şi sup...
VVăă mulţumesc pentru atenţie !mulţumesc pentru atenţie !
Doru CIOCAN,Doru CIOCAN,
Preşedinte ANRSCPreşedinte ANRSC
www.an...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Doru Ciocan, "Serviciile uilitare de utilități publice-prezent şi perspectivă"

286 views

Published on

Doru Ciocan, Președinte, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice: "Serviciile uilitare de utilități publice-prezent şi perspectivă". Prezentare realizată pe 4 iulie 2016, la Forumul Administratiei Publice Locale, organizat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) la Palatul Parlamentului, in perioada 4-5 iulie 2016: http://www.mdrap.ro/forumul-administratiei-publice-2016.

Published in: Government & Nonprofit
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Doru Ciocan, "Serviciile uilitare de utilități publice-prezent şi perspectivă"

  1. 1. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice Doru Ciocan,Doru Ciocan, Presedinte A.N.R.S.C.Presedinte A.N.R.S.C. SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICESERVICIILE COMUNITARE DE UTILITĂŢI PUBLICE - Prezent şi Perspectivă -- Prezent şi Perspectivă -
  2. 2. Serviciile comunitare de utilitServiciile comunitare de utilitățiăți publice = Servicii de interes economic generalpublice = Servicii de interes economic general SOCIALSOCIAL ECONOMICECONOMIC SIGSIG INTERES GENERALINTERES GENERAL SSIG SIEG SIGSIG (servicii de interes general) = serviciile pe care autoritățile publice ale statelor(servicii de interes general) = serviciile pe care autoritățile publice ale statelor membre le consideră ca fiind de interes general și care, prin urmaremembre le consideră ca fiind de interes general și care, prin urmare, fac obiectul unor, fac obiectul unor obligații specifice de serviciu public =obligații specifice de serviciu public = atât activități economice cât și serviciiatât activități economice cât și servicii neeconomice.neeconomice. SIEG (servicii de interes economic general ) = activități economice careSIEG (servicii de interes economic general ) = activități economice care genereazăgenerează rezultate spre folosul public generalrezultate spre folosul public general pe care piața nu le-ar furniza ( sau le-arpe care piața nu le-ar furniza ( sau le-ar furniza în alte condiții în ceea ce priveștefurniza în alte condiții în ceea ce privește calitatea, siguranța,calitatea, siguranța, accesibilitatea,tratamentul egal sau accesul universal)accesibilitatea,tratamentul egal sau accesul universal) fărăfără intervenție publică.intervenție publică.
  3. 3. Obligația de serviciu publicObligația de serviciu public este impusă furnizorului prin atribuirea unei sarcini și peeste impusă furnizorului prin atribuirea unei sarcini și pe baza unui criteriu de interes general menit să asigure că serviciul este furnizat înbaza unui criteriu de interes general menit să asigure că serviciul este furnizat în condiții care îi permit să își îndeplinească misiunea.condiții care îi permit să își îndeplinească misiunea. SSIG (serviciile sociale de interes general) includ sistemele de securitate socialăSSIG (serviciile sociale de interes general) includ sistemele de securitate socială care acoperă principalele riscuri decare acoperă principalele riscuri de viață și o serie de alte servicii esențialeviață și o serie de alte servicii esențiale furnizate direct persoanelor, care joacă un rol preventiv și de coeziune/incluziunefurnizate direct persoanelor, care joacă un rol preventiv și de coeziune/incluziune socială.socială.  Unele servicii sociale (cum ar fi sistemele de securitate socială prevăzute deUnele servicii sociale (cum ar fi sistemele de securitate socială prevăzute de lege) nu sunt considerate de Curtea Europeană ca fiind activități economice , iarlege) nu sunt considerate de Curtea Europeană ca fiind activități economice , iar jurisprudența Curții precizează căjurisprudența Curții precizează că natura socială a unui serviciu nu estenatura socială a unui serviciu nu este suficientă în sine pentru clasificarea acestuia ca neeconomic.suficientă în sine pentru clasificarea acestuia ca neeconomic.  În consecință, termenul „În consecință, termenul „servicii sociale de interes generalservicii sociale de interes general” se referă atât la” se referă atât la activități economice, cât și la activități neeconomice.activități economice, cât și la activități neeconomice.
  4. 4. Conceptul de SIEG este menționat la articolul 14 și la articolul 106 alineatulConceptul de SIEG este menționat la articolul 14 și la articolul 106 alineatul (2) din TFUE ( Tratatatul de Funcţionare a Uniunii Europene ) precum și în(2) din TFUE ( Tratatatul de Funcţionare a Uniunii Europene ) precum și în Protocolul nr. 26 la TFUE însă nu este definit în TFUE sau în legislația secundară.Protocolul nr. 26 la TFUE însă nu este definit în TFUE sau în legislația secundară. Acest concept a fost definit ulterior înAcest concept a fost definit ulterior în Ghidul privind aplicarea normelorGhidul privind aplicarea normelor Uniunii privind ajutoarele de stat, achizițiile publice și piața internă în cazulUniunii privind ajutoarele de stat, achizițiile publice și piața internă în cazul serviciilor de interes economic general și, în special, în cazul serviciilor sociale deserviciilor de interes economic general și, în special, în cazul serviciilor sociale de interes general –interes general – elaborat de Comisia Europeanā SWD(2013) 53 final/2elaborat de Comisia Europeanā SWD(2013) 53 final/2 SCUP indeplinesc conditiile SIEGSCUP indeplinesc conditiile SIEG , deoarece asigură satisfacerea nevoilor, deoarece asigură satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi interes public general cu caracter social ale colectivităţiloresenţiale de utilitate şi interes public general cu caracter social ale colectivităţilor locale şi au caracter economic, fiind furnizate contracostlocale şi au caracter economic, fiind furnizate contracost
  5. 5. Piaţa SCUP = Piaţa reglementatPiaţa SCUP = Piaţa reglementatăă Legea – cadru a serviciilor comunitare de utilitLegea – cadru a serviciilor comunitare de utilităţăţi publice nr. 51/2006 si legilei publice nr. 51/2006 si legile specifice fiecspecifice fiecăărui serviciu de utilitate publicrui serviciu de utilitate publicăă :: - alimentare cu apalimentare cu apăă şi de canalizareşi de canalizare -producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termicproducţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termicăă şi sistemşi sistem centralizatcentralizat - salubrizare a localitsalubrizare a localităţăţlorlor - iluminat publiciluminat public - transport public localtransport public local sunt armonizate cu legislaţia europeansunt armonizate cu legislaţia europeanăă Reglementarea SCUP =Reglementarea SCUP =>> Dezvoltarea SCUP + Accesare fonduri europeneDezvoltarea SCUP + Accesare fonduri europene ==>> Creşterea gradului de deservire a populaţieiCreşterea gradului de deservire a populaţiei Serviciile comunitare de utilitServiciile comunitare de utilităţăţi publice – SCUPi publice – SCUP
  6. 6. Serviciul de alimentare cu apServiciul de alimentare cu apăă şşi de canalizarei de canalizare Evoluţia reglementāriiEvoluţia reglementārii ::  premisele pentru regionalizarea SAC din anul 2008premisele pentru regionalizarea SAC din anul 2008 Operatorii regionali (OR) + Asociaţiile de Dezvoltare IntercomunitarOperatorii regionali (OR) + Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitarăă (ADI)(ADI)
  7. 7. Furnizarea serviciului la nivelul operatorilor ( Anul 2015)Furnizarea serviciului la nivelul operatorilor ( Anul 2015) 1066 operatori SAC 43 operatori regionali43 operatori regionali 2 operatori municipali2 operatori municipali privati - Apa Novaprivati - Apa Nova Bucuresti si PloiestiBucuresti si Ploiesti 963 operatori locali963 operatori locali (90% ai a.a.p.l.) si 58(90% ai a.a.p.l.) si 58 operatori economicioperatori economici Deservesc 90% totalDeservesc 90% total populatie beneficiara apopulatie beneficiara a serviciului deserviciului de alimentare cu apaalimentare cu apa Furnizarea serviciului la nivelul U.A.T. - urilorFurnizarea serviciului la nivelul U.A.T. - urilor 2287 UAT2287 UAT beneficiarebeneficiare 99.8%99.8% 68.9 %68.9 % Mediul urbanMediul urban Mediul ruralMediul rural Evolutia asigurarii SAC la nivel de UATEvolutia asigurarii SAC la nivel de UAT Numar UAT 2010 2015 UrbanUrban 317317 318318 RuralRural 15581558 19691969
  8. 8. Grad de asigurare a serviciului de alimentare cu apGrad de asigurare a serviciului de alimentare cu apăă la nivel naţionalla nivel naţional (%)(%) Grad de asigurare a serviciului de canalizare la nivel naţional (%)Grad de asigurare a serviciului de canalizare la nivel naţional (%) Ţintele asumate de România prin Tratatul de AderareŢintele asumate de România prin Tratatul de Aderare - Anul 2015 :- Anul 2015 : apa potabilapa potabilăă in sistem centralizat pentru localitin sistem centralizat pentru localităţăţile >10 000 locuitoriile >10 000 locuitori  Din evidenţele ANRSC sunt 220 de astfel de localitDin evidenţele ANRSC sunt 220 de astfel de localităţăţi care deţin SAC sii care deţin SAC si persoane deservite : 86.9% din total populaţie aferentpersoane deservite : 86.9% din total populaţie aferentăă -- Anul 2018Anul 2018 : canalizare – epurare pentru localit: canalizare – epurare pentru localităţăţile >2000 l.e.ile >2000 l.e.
  9. 9. Serviciul de alimentare cu energie termică = involuţie + pericolServiciul de alimentare cu energie termică = involuţie + pericol  Evoluţia numărului localităţilor conectate la sistemul de alimentare centralizatăEvoluţia numărului localităţilor conectate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termicăcu energie termică  În perioada 1997 – 2003, în cca. 40% din localităţile urbane s-auÎn perioada 1997 – 2003, în cca. 40% din localităţile urbane s-au desfiinţat în totalitate serviciile publice de alimentare cu energie termicădesfiinţat în totalitate serviciile publice de alimentare cu energie termică furnizate în sistem centralizat.furnizate în sistem centralizat.  În perioada 1990 – 2015, din 315 localităţi care dispuneau de servicii deÎn perioada 1990 – 2015, din 315 localităţi care dispuneau de servicii de alimentare cu energie termică în sisteme centralizate pentru populaţie aualimentare cu energie termică în sisteme centralizate pentru populaţie au mai rămas doar 64;mai rămas doar 64;
  10. 10. Evolutia numarului de apartamente alimentate cu energie termica in sistem centralizatEvolutia numarului de apartamente alimentate cu energie termica in sistem centralizat APARTAMENTE /AN 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 CONECTATE 1.595.175 1.550.402 1.488.293 1.412.014 1.364.354 1.328.382 1.281.122 DECONECTATE   32.582 59.035 70.432 66.112 49.288 30.884 49.932 % 2,04% 3,8% 4,7% 4,7% 3,6% 2,3% 3,9% RECONECTATE  5.894 3.009 10.013 3.796 1.857 2.505 2682 BUCUREŞTI 569.768 569.234 567.657 566.481 565.670 564.449 563.352 - În recensământul populaţiei şi locuinţei din anul 1992 (T07_92), sunt evidenţiate- În recensământul populaţiei şi locuinţei din anul 1992 (T07_92), sunt evidenţiate 72.540 de clădiri tip bloc cu instalaţii de încălzire centrală (nr. condominii) cărora le72.540 de clădiri tip bloc cu instalaţii de încălzire centrală (nr. condominii) cărora le corespund un număr de 2.885.012 de locuinţe în care locuiesccorespund un număr de 2.885.012 de locuinţe în care locuiesc 8.463.550 de persoane.8.463.550 de persoane. - La finalul anului 2015 mai sunt 1 281 122 de apartamente conectate la SACET – cca- La finalul anului 2015 mai sunt 1 281 122 de apartamente conectate la SACET – cca 44% in decursul a 23 de ani, reprezentand cca44% in decursul a 23 de ani, reprezentand cca 3.600.000 de persoane deservite3.600.000 de persoane deservite
  11. 11. Principalele aspecte cu care se confruntă serviciile de alimentare cu energie termică:Principalele aspecte cu care se confruntă serviciile de alimentare cu energie termică: - Instalaţiile de producere, transport si distribuţie a energiei termice =învechite şi depăşite- Instalaţiile de producere, transport si distribuţie a energiei termice =învechite şi depăşite tehnologic + consumuri si costuri de exploatare mari + nivelul scăzut al surselor de finanţaretehnologic + consumuri si costuri de exploatare mari + nivelul scăzut al surselor de finanţare comparativ cu necesităţile de investiţii în infrastructură conducând la o eficienţa energeticăcomparativ cu necesităţile de investiţii în infrastructură conducând la o eficienţa energetică redusă pe lanţul producţie – transport – distribuţie - consumator final de energie;redusă pe lanţul producţie – transport – distribuţie - consumator final de energie; - Sistemele centralizate de producere a energiei termice existente trebuie adaptate la noile- Sistemele centralizate de producere a energiei termice existente trebuie adaptate la noile consumuri de energie termică, fiind necesară modernizarea şi dezvoltarea acestora înconsumuri de energie termică, fiind necesară modernizarea şi dezvoltarea acestora în condiţii de funcţionare eficientă cu încadrarea în normele de protecţia mediului.condiţii de funcţionare eficientă cu încadrarea în normele de protecţia mediului. - Neimplicarea autorităţilor locale în procesul deconectărilor/debranşarilor astfel că acestea s-- Neimplicarea autorităţilor locale în procesul deconectărilor/debranşarilor astfel că acestea s- au produs şi după termenul limită impus de lege respectiv 31decembrie 2009.au produs şi după termenul limită impus de lege respectiv 31decembrie 2009. - Toate acestea au condus la un sistem de alimentare cu energie termică hibrid, respectiv- Toate acestea au condus la un sistem de alimentare cu energie termică hibrid, respectiv existenţa într-un condominiu a mai multor surse de încălzire, contrar prevederilor din Legeaexistenţa într-un condominiu a mai multor surse de încălzire, contrar prevederilor din Legea nr. 325/2006 care stipulează principiul – un condominiu=un singur sistem de încălzirenr. 325/2006 care stipulează principiul – un condominiu=un singur sistem de încălzire - Sursele alternative de încălzire = în majoritatea cazurilor sunt centralele termice- Sursele alternative de încălzire = în majoritatea cazurilor sunt centralele termice individuale ( de apartament ) – CTIindividuale ( de apartament ) – CTI - Utilizarea CTI = efecte negative asupra sānătāţii şi securitāţii persoanelor- Utilizarea CTI = efecte negative asupra sānătāţii şi securitāţii persoanelor  
  12. 12.  Introducerea obligativitătii colectării separate a deseurilor pe minim 4 fractiiIntroducerea obligativitătii colectării separate a deseurilor pe minim 4 fractii hârtie, mase plastice, metal si sticlă -hârtie, mase plastice, metal si sticlă - În situațiile în care nu este posibilă colectarea pe 4 fractii, autoritătile administratieiÎn situațiile în care nu este posibilă colectarea pe 4 fractii, autoritătile administratiei publice locale au obligatia de colectare separată a deseurilor municipalepublice locale au obligatia de colectare separată a deseurilor municipale pe minim 2 fracţii – umedă si uscatăpe minim 2 fracţii – umedă si uscată  Se stabileste calitatea unitătii administrativ teritoriale deSe stabileste calitatea unitătii administrativ teritoriale de deţinător legal al deșeurilor municipale si similaredeţinător legal al deșeurilor municipale si similare  Se interzice operatorilor licenţiaţi încredinţarea la depozitare a fracţiilor valorificabileSe interzice operatorilor licenţiaţi încredinţarea la depozitare a fracţiilor valorificabile colectate separat la sursăcolectate separat la sursă  Se instituie în sarcina autorităților administraţiilor publice locale obligativitateaSe instituie în sarcina autorităților administraţiilor publice locale obligativitatea aprobării anuale a tarifelor de salubrizare ajustate sau modificate conform dispozițiiloraprobării anuale a tarifelor de salubrizare ajustate sau modificate conform dispozițiilor în vigoareîn vigoare .. Se introduce obligativitatea existentei fiselor de fundamentare pe elementeSe introduce obligativitatea existentei fiselor de fundamentare pe elemente de cheltuieli întocmite de operatori în conformitate cu normele metodologice dede cheltuieli întocmite de operatori în conformitate cu normele metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului destabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare, elaborate de A.N.R.S.C.salubrizare, elaborate de A.N.R.S.C.
  13. 13. Evolutia organizarii serviciului de salubrizareEvolutia organizarii serviciului de salubrizare (activitatea de(activitatea de colectarea separată i transportul separat al deşeurilor municipale şi alcolectarea separată i transportul separat al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusivdeşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deşeuri de echipamentefracţii colectate separat, fără a aduce atingere fluxului de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori)electrice şi electronice, baterii şi acumulatori) Mediul urbanMediul urban – 100% din anul 2011– 100% din anul 2011 Mediul ruralMediul rural :: Total comune = 2860 ( la nivelul anului 2015 rezulta un procent de 82.73 %)Total comune = 2860 ( la nivelul anului 2015 rezulta un procent de 82.73 %) 454 de comune nu au organizat această activitate454 de comune nu au organizat această activitate
  14. 14. DezvoltareaDezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor = obiectiv în cadrulsistemelor de management integrat al deşeurilor = obiectiv în cadrul SNDD ( H.G. Nr. 870/2013).SNDD ( H.G. Nr. 870/2013). De asemenea, în cadrul strategiei sunt prezentate următoarele obiective care privescDe asemenea, în cadrul strategiei sunt prezentate următoarele obiective care privesc gestionarea deşeurilor:gestionarea deşeurilor:  până în anul 2013 - se va reduce până la 2,4 milioane tone cantitatea anuală apână în anul 2013 - se va reduce până la 2,4 milioane tone cantitatea anuală a deşeurilor biodegradabile depozitate, reprezentând 50% din totalul produs în anul 1995;deşeurilor biodegradabile depozitate, reprezentând 50% din totalul produs în anul 1995;  - până în anul 2013 - se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din deşeurile- până în anul 2013 - se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din deşeurile de ambalaje pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie de 60% pentrude ambalaje pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie de 60% pentru hârtie/carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticlă, 50% pentru metale şi 15%hârtie/carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticlă, 50% pentru metale şi 15% pentru lemn;pentru lemn;  - până în 2015 - reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe;- până în 2015 - reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe;  - până în anul 2015 - crearea a 30 sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel- până în anul 2015 - crearea a 30 sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional/judeţean; închiderea a 1.500 depozite mici situate în zone rurale şi a 150regional/judeţean; închiderea a 1.500 depozite mici situate în zone rurale şi a 150 depozite vechi în zonele urbane;depozite vechi în zonele urbane;  asigurarea unor servicii îmbunătăţite de salubritate şi management al deşeurilor pentruasigurarea unor servicii îmbunătăţite de salubritate şi management al deşeurilor pentru un număr de 8 milioane locuitoriun număr de 8 milioane locuitori
  15. 15. POS Mediu ( Perioada programare 2007-2013) :POS Mediu ( Perioada programare 2007-2013) : 32 de proiecte de implementare a Sistemelor de Management Integrat al Deseurilor32 de proiecte de implementare a Sistemelor de Management Integrat al Deseurilor (SMID) – implementate doar în judeţele(SMID) – implementate doar în judeţele Dâmboviţa, Mureş ( licitaţii reluate pentruDâmboviţa, Mureş ( licitaţii reluate pentru depozitare), Botoşani, Teleorman, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Sălaj – implementat parţialdepozitare), Botoşani, Teleorman, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Sălaj – implementat parţial Arad, Hunedoara ( derulare licitaţie desemnare operator) şi TimişArad, Hunedoara ( derulare licitaţie desemnare operator) şi Timiş Gorj – s-a renunţat la SMIDGorj – s-a renunţat la SMID POIM ( 2014-2020) :POIM ( 2014-2020) : - Finanţarea sectorului de deşeuri este condiţionată de existenţaFinanţarea sectorului de deşeuri este condiţionată de existenţa Planului Naţional dePlanului Naţional de Gestionare a Deşeurilor 2014-2020.Gestionare a Deşeurilor 2014-2020. - Întrucât această condiţionalitate nu a fost îndeplinită, prin POIM vor fi finanţate înÎntrucât această condiţionalitate nu a fost îndeplinită, prin POIM vor fi finanţate în continuare proiectele integrate de management al deşeurilor la nivel de judeţ demaratecontinuare proiectele integrate de management al deşeurilor la nivel de judeţ demarate în perioada 2007-2013 şi nefinalizate până la finalul anului 2015 =în perioada 2007-2013 şi nefinalizate până la finalul anului 2015 = 18 proiecte =18 proiecte = propuse spre fazare cu o valoare de cca. 286 mil. Euro. precum şi cele apropuse spre fazare cu o valoare de cca. 286 mil. Euro. precum şi cele a căror pregătire a fost demarată și nefinalizată în perioada 2007-2013, judeţele :căror pregătire a fost demarată și nefinalizată în perioada 2007-2013, judeţele : Alba, Bihor, Brăila, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dolj, Harghita,Alba, Bihor, Brăila, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dolj, Harghita, Iaşi, Maramureş,Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Prahova, Suceava, Tulcea, Vâlcea, Vrancea, Caraş-Severin, VasluiMehedinţi, Prahova, Suceava, Tulcea, Vâlcea, Vrancea, Caraş-Severin, Vaslui - 4 proiecte se află în pregătire: Galați, Buzău, Brașov și Ilfov- 4 proiecte se află în pregătire: Galați, Buzău, Brașov și Ilfov - Pentru București este propusă o instalaţie de valorificare energetică- Pentru București este propusă o instalaţie de valorificare energetică a deşeurilor municipalea deşeurilor municipale
  16. 16.  Organizare slabOrganizare slabăă la nivel naţional – la nivelul anului 2015 , acesta este organizatla nivel naţional – la nivelul anului 2015 , acesta este organizat conform prevederilor legale în:conform prevederilor legale în: Mediul urbanMediul urban : 250 de municipii şi orase ( cca 78%): 250 de municipii şi orase ( cca 78%) Mediul ruralMediul rural : 1419 de comune ( cca 50%): 1419 de comune ( cca 50%)  Principala cauzPrincipala cauzăă = autorit= autorităţăţile administraţiei publice locale nu au preluat infrastructuraile administraţiei publice locale nu au preluat infrastructura sistemului de distribuţie a energiei electrice ( cu titlu gratuit) în baza unui contractsistemului de distribuţie a energiei electrice ( cu titlu gratuit) în baza unui contract încheiat între AAPL şi proprietarul sistemului de distribuţie a energiei electrice, conformîncheiat între AAPL şi proprietarul sistemului de distribuţie a energiei electrice, conform prevederilor Contractului – cadru aprobat prin Ordin comun ANRE – ANRSCprevederilor Contractului – cadru aprobat prin Ordin comun ANRE – ANRSC nr.5/93/2007 privind folosirea infrastructurii sistemului de distribuţie a energiei electricenr.5/93/2007 privind folosirea infrastructurii sistemului de distribuţie a energiei electrice pentru realizarea serviciului de iluminat publicpentru realizarea serviciului de iluminat public  Reglementarea serviciului = necorelReglementarea serviciului = necorelăări cu Legea cadru a SCUP nr. 51/2006 şiri cu Legea cadru a SCUP nr. 51/2006 şi suprapuneri legislative cu reglementarea serviciului de administrare a domeniuluisuprapuneri legislative cu reglementarea serviciului de administrare a domeniului public si privat a localitpublic si privat a localităţăţilor ( anterioarilor ( anterioarăă anului 2007)anului 2007)
  17. 17.  Serviciu de transport public local în perioada 1990 – 2002 = serviciu strict comercialServiciu de transport public local în perioada 1990 – 2002 = serviciu strict comercial  Legea serviciului de transport public local nr. 92/2007Legea serviciului de transport public local nr. 92/2007 a initiat reglementarea acestuia sia initiat reglementarea acestuia si s-a incercat o abordare unitara a tuturor activitatilor de transport :s-a incercat o abordare unitara a tuturor activitatilor de transport : - rutier, feroviar, naval-- rutier, feroviar, naval-  Serviciul de transport judetean - serviciul de transport la nivel de AAPL /ADI nu au fostServiciul de transport judetean - serviciul de transport la nivel de AAPL /ADI nu au fost delimitate foarte clar decat dpdv a delegarii gestiuniidelimitate foarte clar decat dpdv a delegarii gestiunii interpretari diferiteinterpretari diferite  Legea serviciilor publice de transport local nr. 92/2007, cu modificările şi completărileLegea serviciilor publice de transport local nr. 92/2007, cu modificările şi completările ulterioare, conţine dispoziţii contrare prevederilor dinulterioare, conţine dispoziţii contrare prevederilor din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007Regulamentul (CE) nr. 1370/2007  A fost elaborat un proiect normativ pentru serviciul de transport public local conformA fost elaborat un proiect normativ pentru serviciul de transport public local conform prevederilor regulamentului european şi este pe circuitul de avizare. Acest proiectprevederilor regulamentului european şi este pe circuitul de avizare. Acest proiect limitează influeţele comerciale pentru asigurarea OSUPlimitează influeţele comerciale pentru asigurarea OSUP
  18. 18.  Serviciile comunitare de utilitServiciile comunitare de utilităţăţi publice, prin naturai publice, prin natura şşi scopul lor fac parte dini scopul lor fac parte din categoria Serviciilor de Interes Economic General aşa cum sunt definite de Comisiacategoria Serviciilor de Interes Economic General aşa cum sunt definite de Comisia EuropeanEuropeanăă Instituirea la nivel naţional a acestui conceptInstituirea la nivel naţional a acestui concept  Implementarea legislaţiei SCUP este foarte importantImplementarea legislaţiei SCUP este foarte importantăă mai ales cmai ales căă existexistăă trei serviciitrei servicii primordiale pentruprimordiale pentru asigurarea sasigurarea săănnăăttăţăţii şi siguranţei populaţiei :ii şi siguranţei populaţiei : Mediu curat aer, apă, sol Confort termic Drept fundamental la viaţă
  19. 19.  Piaţa SCUP = piaţPiaţa SCUP = piaţăă reglementatreglementatăă, dar înc, dar încăă existexistăă necorelnecorelăări şi suprapuneri legislative curi şi suprapuneri legislative cu legislaţia cadru sau cu a altor sectoare, cât şi cu prevederile europenelegislaţia cadru sau cu a altor sectoare, cât şi cu prevederile europene  Este necesarEste necesarăă creşterea gradului de implicare a tuuror autoritcreşterea gradului de implicare a tuuror autorităţăţilor administraţieiilor administraţiei publice decidente – locale , județene şi centrale în vederea implementpublice decidente – locale , județene şi centrale în vederea implementăăriirii reglementreglementăărilor SCUP.rilor SCUP.  Respectarea reglementRespectarea reglementăărilor trebuie asiguratrilor trebuie asiguratăă de toti participanţii la piaţa SCUP :de toti participanţii la piaţa SCUP :  Creşterea roului societCreşterea roului societăţăţii civile : patronat, sindicat, asociaţii profesionale şi aleii civile : patronat, sindicat, asociaţii profesionale şi ale consumatorilor în procesul de elaborare, consultare a reglementconsumatorilor în procesul de elaborare, consultare a reglementăărilor = dezvoltarerilor = dezvoltare durabildurabilăă
  20. 20. VVăă mulţumesc pentru atenţie !mulţumesc pentru atenţie ! Doru CIOCAN,Doru CIOCAN, Preşedinte ANRSCPreşedinte ANRSC www.anrsc.rowww.anrsc.ro E-mail :E-mail : presedinte@anrsc.ropresedinte@anrsc.ro;; cabinet@anrsc.rocabinet@anrsc.ro

×