1. F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
CUPRINS
OBIECTUL DE STUDIU AL GESTIUNII FINANCIARE A FIRMEI... 3
SARCINILE GESTIUNII FINANCIARE............................................... 5
MAXIMIZAREA VALORII ÎNTREPRINDERII ...........................................................6
MEN INEREA NIVELULUI PERFORMAN ELOR FINANCIARE ...........................6
ST PÂNIREA RISCURILOR FINANCIARE ...............................................................7
RISCURI FINANCIARE SPECIFICE ............................................................................8
DIMENSIONAREA GLOBAL A RISCULUI FINANCIAR .......................................9
MEN INEREA SOLVABILIT II FIRMEI.................................................................9
RESPONSABILIT ILE OPERA IONALE ALE GESTIUNII FINANCIARE 10
PRINCIPALELE SARCINI OPERA IONALE ALE GESTIUNII FINANCIARE .......10
STRUCTURA I ATRIBU IILE PERSONALULUI DIRECT IMPLICAT ÎN
GESTIUNEA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERII....................................................10
LOCUL GESTIUNII FINANCIARE ÎN SISTEMUL DE GESTIUNE AL
ÎNTREPRINDERII.......................................................................................................11
INFLUEN A SISTEMULUI FINANCIAR GLOBAL ASUPRA GESTIUNII
FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII................................................... 13
SISTEMUL FINANCIAR I STRUCTURA FINANCIAR GLOBAL ....................13
CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE STRUCTURII FINANCIARE GLOBALE
.....................................................................................................................................13
MODURILE DE FINAN ARE FUNDAMENTALE ...................................................14
NECESITATEA DEZVOLT RII FINAN RII DIN EXTERIORUL ÎNTREPRINDERII ......................15
CARACTERISTICILE I ETAPELE EVOLU IEI SISTEMELOR FINANCIARE NA IONALE.............16
GESTIUNEA FINANCIAR I DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERII.............................................16
CON INUTUL GESTIUNII FINANCIARE I CICLUL DE VIA AL ÎNTREPRINDERII ..................16
DEZVOLTAREA EXTERN , DEZVOLTAREA INTERN I GESTIUNEA FINANCIAR ................17
SITUA IA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERII APRECIAT PE BAZA BILAN ULUI
............................................................................................................. 19
MODELE BILAN IERE FOLOSITE ÎN ANALIZA FINANCIAR ...........................19
ELEMENTELE DE DIFEREN IERE ÎNTRE MODELELE DE BILAN ...................20
BILAN UL FUNC IONAL ........................................................................................26
BILAN UL PATRIMONIAL SAU FINANCIAR ........................................................27
ANALIZA INDICATORILOR FURNIZA I DE BILAN UL CONTABIL 29
FONDUL DE RULMENT............................................................................................29
INTERPRETAREA FONDULUI DE RULMENT........................................................31
RELA IA FUNDAMENTALA A TREZORERIEI ......................................................35
NECESARUL DE FOND DE RULMENT DE EXPLOATARE (NFRE)......................36
NECESARUL DE FOND DE RULMENT DIN AFARA EXPLOAT RII ...................37
LIMITELE NECESARULUI DE FOND DE RULMENT DE EXPLOATARE ............37
NO IUNEA DE TREZORERIE I SITUA IA TREZORERIEI ..................................40
RELA IA TREZORERIEI ...........................................................................................41
METODA RATELOR FOLOSIT IN STUDIUL BILAN ULUI........ 45
RATELE DE STRUCTUR .........................................................................................45
RATELE DE ROTA IE...............................................................................................47
INDICATORI DE EFICIEN PE BAZA DATELOR FINANCIARE DIN BILAN .50

2. F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
INDICATORI CE PERMIT EVALUAREA GRADULUI DE ÎNDATORARE A
FIRMEI ........................................................................................................................52
Aplica ie practic ..........................................................................................................54
CIRCUITUL FINANCIAR................................................................... 59
DESCRIEREA CIRCUITULUI FINANCIAR ..............................................................59
DECIZIILE DE INVESTIRE I DE FINAN ARE ......................................................60
PARTICIPAN II LA DERULAREA OPERA IILOR FINANCIARE .........................61
CICLURILE DE OPERA II AFERENTE CIRCUITULUI FINANCIAR ....................62
SITUA IA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERII ANALIZAT PE BAZA
INDICATORILOR CUPRIN I ÎN CONTUL DE REZULTATE.......... 64
SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE I RETRAT RILE POSIBILE ALE
ACESTORA.................................................................................................................66
ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE I RETRAT RILE
POSIBILE ....................................................................................................................68
CAPACITATEA DE AUTOFINAN ARE (C.A.F.) .....................................................71
Aplica ie practic ..........................................................................................................74
TABLOUL DE FINAN ARE I TABLOUL FLUXURILOR............. 79
6.3. Metodele, instrumentele i procedeele analizei financiare.......................................85
6.4. Tablourile de flux instrumente ale analizei dinamice ..............................................87
6.5. Diferitele modele ale tabuului de flux.....................................................................91
6.6.Modelul elaborat de c tre P. Poncet i R. Portait în 1978.......................................102
6.8.Tabloul de flux nord - american ............................................................................112
SELECTAREA MIJLOACELOR DE FINAN ARE A ÎNTREPRINDERILOR 132
IMPORTAN A DECIZIILOR DE FINAN ARE PENTRU ÎNTREPRINDERE........132
AUTOFINAN AREA................................................................................................133
APORTUL LA CAPITALUL PROPRIU....................................................................136
RECURGEREA LA ÎNDATORARE .........................................................................137
COSTUL FINAN RII I CORELA IA ACESTUIA CU STRUCTURA FINANCIAR
A ÎNTREPRINDERII......................................................................... 140
COSTUL SPECIFIC PENTRU FIECARE RESURS DE FINAN ARE...................140
COSTUL GLOBAL AL FINAN RII.......................................................................143
CORELA IA DINTRE STRUCTURA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERII I
COSTUL FINAN RII .............................................................................................144
CONCLUZII PRIVIND TEORIILE REFERITOARE LA INFLUEN A STRUCTURII
FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII ASUPRA COSTULUI FINAN RII..............151
ANALIZA GESTIUNII FINANCIARE A UNEI FIRME – APLICA IE PRACTIC 152
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILAN ULUI CONTABIL...152
ANALIZA FINANCIAR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT I PIERDERE........156
CAPACITATEA DE AUTOFINAN ARE:................................................................158
ANALIZA FINANCIAR PE BAZA TABLOULUI DE FINAN ARE:....................160
ANALIZA RATELOR DE STRUCTUR PATRIMONIAL ...................................161
ANALIZA RATELOR DE SRUCTUR PENTRU PASIVUL BILAN ULUI ..........163
DIAGNOSTICUL RENTABILIT II ÎNTREPRINDERII ........................................164

3. F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
Lec ia 1
OBIECTUL DE STUDIU AL GESTIUNII FINANCIARE
A FIRMEI
Orice agent economic trebuie s stabileasc rela ii comerciale cu alte persoane fizice
sau juridice. Aceste rela ii comerciale presupun dezvoltarea fluxurilor materiale (de bunuri
materiale sau nemateriale) precum i fluxuri financiare, care de cele mai multe ori (în
condi iile în care ele însele nu reprezint obiectul tranzac iilor) au rolul de a stinge
angajamente generate de fluxurile materiale. Acesta reprezint principalul motiv pentru care
firmele evolueaz într-un spa iu numit mediu financiar.
Spa iul financiar ofer firmei instrumente i posibilit i de ac iune specifice, dar o
supune i unor constrângeri deosebite. Obiectul gestiunii financiare sau al finan elor
întreprinderii se poate defini prin raportarea la oportunit ile i constrângerile determinate de
mediul financiar.
Problematica gestiunii financiare i con inutul s u tehnic sunt în strâns leg tur cu
contextul intern i cu cel extern. În aceste condi ii apare necesar eviden ierea aspectelor
identificate de teoria i practica financiar , dar i a aspectelor conjuncturale i locale proprii
unui anumit tip de firm i unui anumit context na ional sau regional.
O firm de orice fel, trebuie s abordeze probleme de gestiune financiar de fiecare
dat când efectueaz sau are în vedere o opera iune care implic achizi ionarea, de inerea sau
cesionarea de bani sau de titluri financiare, în consecin , orice întreprindere care face parte
dintr-o economie în care exist o circula ie a banilor sau a altor crean e, e confruntat cu
oportunit i i constrângeri financiare i trebuie s i pun la punct proceduri adecvate de
gestiune financiar .
Factorii de influen ai gestiunii financiare ai unei firme sunt:
- stadiul i formele de dezvoltare ale sistemului financiar na ional sau interna ional;
- natura i diversitatea instrumentelor, institu iilor i mecanismelor.
- caracteristicilor proprii întreprinderii i caracteristicilor inerente sistemului
financiar.
Con inutul gestiunii financiare poate fi abordat într-un mod mai riguros f când referire
la obiectul s u, la sarcinile fundamentale care-i revin i la r spunderile opera ionale
încredin ate diferi ilor speciali ti din domeniul finan elor.

4. F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
(1) Obiectul gestiunii financiare
St pânirea raporturilor cu
componentele mediului financiar al
întreprinderii
GESTIUNEA
FINANCIAR
[2] Sarcinile gestiunii [3] Responsabilit ile opera ionale
financiare ale gestiunii financiare
St pânirea dificult ilor financiare Diviziunea interna a muncii de gestiune
fundamentale si urm rirea financiara si diferen ierea intre specialit ile
obiectivelor financiare majore finan elor întreprinderii
Figura 1 Con inutul gestiunii financiare a întreprinderilor
Spa iul financiar în care î i desf oar activitatea întreprinderile constituie un
ansamblu de procese legate de crearea, conservarea i circula ia banilor i a altor active
financiare. Banii i celelalte active financiare constituie una din formele de manifestare ale
sistemelor financiare complexe care pun în mi care, cinci ansambluri de componente:
1. un ansamblu de instrumente care reprezint activele financiare, având multiple
forme. Aceste active constituie titlurile financiare, adic documente reprezentând drepturi de
proprietate sau drepturi de crean de inute de o persoan fa de alt persoan . Oricare ar fi
forma lor, material sau imaterial , oricare ar fi identitatea persoanei care le emite i a celei
care le de ine, oricare ar fi natura exact a drepturilor care le sunt ata ate, ac iunile,
obliga iunile, bonurile, biletele de trezorerie, activele în bani i diverse alte titluri de crean
sau de proprietate apar in unei prime componente a sistemului financiar, aceasta fiind titlurile
financiare. Se pot caracteriza opera iunile financiare ca fiind opera iuni de creare,
achizi ionare, de inere sau cesionare a titlurilor financiare.
2. agen i cu specializare exclusiv sau principal în realizarea opera iunilor
financiare i care sunt caracteriza i ca institu ii financiare. Este cazul, de exemplu, al
ncilor, al caselor de economii, al societ ilor de asigur ri, al intermediarilor specializa i în
efectuarea tranzac iilor bursiere.
3. pie ele activelor financiare unde se încheie tranzac iile care pun titlurile financiare în
circula ie. Aceste pie e pot avea unul din urm toarele roluri:
de finan are a ansamblului economiei (cum e cazul pie elor bursiere);
de refinan are a institu iilor financiare i le sunt rezervate acestora în
exclusivitate sau în principal (este cazul pie elor monetare i ipotecare);
acoperirea riscurilor financiare (este cazul pie elor pentru op iuni i al pie elor
pentru contracte financiare la termen).
4. reglement ri juridice i tehnice care definesc regulile formale ale practicii
financiare. Aceste reglement ri, au ca scop organizarea i reglarea comportamentelor
financiare i a pie elor financiare. Ele înglobeaz , atât dispozi iile referitoare la controlul
creditului i la organizarea profesiunilor bancare, cât i regulile profesionale ale asocia iilor
agen ilor de valori mobiliare, fiscalitatea referitoare la veniturile din plasamente sau regulile

5. F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
de deschidere a unei pie e financiare.
5. variabile care influen eaz modul de ac iune al operatorilor financiari i care includ de
exemplu, ratele dobânzilor care regleaz raportul între cei care dau i cei care iau cu
împrumut, cursurile de schimb care regleaz schimburile între monedele na ionale, cota iile
care fixeaz pre urile activelor financiare supuse tranzac iilor.
Pe baza celor cinci componente se poate reprezenta celor cinci ramuri ale gestiunii
financiare, prezentate în figura 2.
Figura 2 Întreprinderea i mediul s u financiar
Aceast reprezentare arat c , în cazul oric rei organiza ii sau întreprinderi, gestiunea
financiar trebuie s asigure cunoa terea instrumentelor sau activelor financiare (1), a
variabilelor (2) i procedeelor de reglare (3), s coordoneze opera iunile financiare i s
st pâneasc rela iile cu partenerii financiari (4) i cu pie ele (5) care au implica ii în
activitatea întreprinderii.
SARCINILE GESTIUNII FINANCIARE
Înainte ca departamentul de conducere s ia orice decizie, trebuie stabilite obiectivele
firmei. De i unele firme pot avea unele obiective specifice organiz rii lor, obiectivul principal
al majorit ii firmelor este maximizarea bog iei proprietarilor. Mai exist i alte obiective
importante dar acestea sunt în general subordonate acestuia.
Avu ia ac ionarilor este direct afectat atât de cursul de pia al ac iunilor pe care le
de in cât i de dividendele primite. Cursul de pia al ac iunilor reflect , printre alte lucruri,
tept rile privind dividendele ce se vor primi în viitor. Deoarece pre ul ac iunilor firmei
reflect cele dou aspecte ale bog iei ac ionarilor, obiectivul managementului este s
maximizeze valoarea ac iunilor firmei.
De i valoarea ac iunilor firmei (ceea ce ele valoreaz în realitate) i valoarea de pia
pot fi diferite în condi iile unei pie e imperfecte, managerii nu pot controla diferen a. De
aceea, managementul poate cel mult încerca s maximizeze valoarea ac iunilor i s spere la
un pre corect din partea investitorilor.
Rolul fundamental al gestiunii financiare a întreprinderii îl reprezint
maximizarea valorii acesteia sau maximizarea avu iei proprietarilor s i. Formul rile propuse

6. F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
sufer uneori adapt ri pentru a ine seama de forma juridic a întreprinderii. Astfel, se va
vorbi de maximizarea avu iei ac ionarilor în cazul societ ilor pe ac iuni i de maximizarea
cursurilor, când titlurile reprezentative ale capitalului sunt negociate la burs . Maximizarea
valorii necesit ca patrimoniul s fie angajat în proiecte de investi ii, care s -1 valorifice,
gra ie rentabilit ii lor viitoare.
Alte scopuri ale gestiunii financiare sunt:
- asigurarea calit ii i nivelului performan elor realizate de întreprindere în
diversele sale proiecte i activit i.
- evitarea risipirea patrimoniului cauzat de un faliment;
- vegheze la men inerea solvabilit ii sau a echilibrului financiar al
întreprinderii.
Riscul falimentului constituie o form particular a riscului financiar. Firma este
supus unor riscuri multiple legate de instabilitatea mediului s u financiar.
MAXIMIZAREA VALORII ÎNTREPRINDERII
Gestiunea financiar se ocup în primul rând de maximizarea valorii întreprinderii.
Aceast valoare nu poate fi apreciat numai în raport cu patrimoniul s u, cu bog iile
acumulate de întreprindere pân la un anumit moment. Ea trebuie analizat i în raport cu
proiectele i activit ile viitoare în care va fi angajat patrimoniul.
Bog ia acumulat de întreprindere la un moment dat nu constituie decât unul din
elementele care permit aprecierea valorii sale. Aceasta trebuie s in seama i de rezultatele
teptate în viitor, ca urmare a folosirii patrimoniului acumulat. În acest sens valoarea
întreprinderii este o valoare anticipat . Ea ine seama de valoarea actual , corelat cu
veniturile viitoare preconizate, provenite din activit ile întreprinderii.
Valoarea unei întreprinderi nu poate fi asimilat valorii patrimoniului ei prezent.
Pentru a evalua o întreprindere trebuie luate în considerare trei aspecte:
1. valoarea întreprinderii este o valoare actualizat , adic echivalentul prezent al
rezultatelor viitoare preconizate.
2. valoarea este o m rime dinamic , inseparabil de procesul de valorificare a
patrimoniului. Percep iile legate de calitatea proiectelor desf urate, de perspectivele lor
viitoare în ceea ce prive te rezultatele, determin o reexaminare permanent a valorii
întreprinderii. A a se explic sensibilitatea evalu rii la informa iile noi care orienteaz
anticip rile într-un sens favorabil sau defavorabil. Astfel, cursul unei ac iuni la burs se
modific în func ie de informa iile care apar pe pia în leg tur cu evolu ia firmei.
3. evaluarea este sensibil la toate riscurile percepute ca susceptibile s afecteze nivelul
i stabilitatea viitoare a rezultatelor preconizate. Aceste riscuri ar putea fi legate de
caracteristicile proprii întreprinderii, sau de evolu iile mediului înconjur tor.
Maximizarea valorii întreprinderii este dependent de nivelul performan elor asigurate
de activit ile întreprinderii i de st pânirea riscului de faliment i a riscurilor financiare în
general.
MEN INEREA NIVELULUI PERFORMAN ELOR FINANCIARE
Gestiunea financiar trebuie s vegheze asupra men inerii performan elor
întreprinderii la un nivel satisf tor. C utarea unui anumit nivel al rezultatelor reflect , pe de
o parte, o constrângere major suferit de întreprindere i pe de alta, alegerea deliberat a
proprietarilor i a conduc torilor s i.
Întreprinderea folose te resurse care implic un anumit cost. Gestiunea financiar
trebuie s verifice, mai întâi, dac activitatea este destul de eficient pentru a ob ine veniturile

7. F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
care s permit plata furnizorilor de resurse i, dac va fi cazul, s asigure restituirea acestor
resurse. Astfel, în cazul unui împrumut, responsabilul financiar va trebui s se asigure c
resursele financiare ob inute vor fi utilizate în condi ii eficiente pentru a permite plata de c tre
întreprindere a dobânzilor i ramburs rile la termenele convenite cu cel de la care a luat
împrumutul.
Ob inerea de c tre întreprindere a unor rezultate defavorabile sau insuficiente va
reflecta o risipire a resurselor, d un toare, atât pentru întreprindere, cât i pentru furnizorii s i
de fonduri i pentru economia na ional .
Finan ele întreprinderii nu urm re te c utarea cu orice pre a ob inerii unui profit
maxim pe termen scurt. Ele apreciaz , dimpotriv , într-un mod favorabil, stabilitatea
performan elor i introducând no iunile de valoare actualizat i de risc, caut s ob in un
compromis satisf tor între stabilitate i rentabilitate.
Resurse Angajare a
financiare resurselor
Resurse
reale PROIECTE
FURNIZORI
ÎNTREPRINDERE SAU
DE RESURSE
Recuperarea ACTIVIT I
Restituiri i resurselor i un
remuner ri eventual
surplus
Figura 3 Constrângerea întreprinderii de a fi eficient
Cre terea profiturilor este important pentru firm , dar nu este obiectivul principal,
deoarece bog ia ac ionarilor poate chiar s scad în ciuda cre terii profitului. Investitorii sunt
dispu i s fac o investi ie riscant numai dac se a teapt s fie compensa i printr-un venit
superior. Cu cât este mai mare riscul, cu atât trebuie s fie mai mare venitul ob inut.
ST PÂNIREA RISCURILOR FINANCIARE
St pânirea riscurilor financiare constituie al treilea imperativ major al gestiunii
financiare. În general, riscul legat de un activ, de un ansamblu de active i deci de o
întreprindere care folose te un anumit volum de fonduri poate fi definit în raport cu
variabilitatea anticipat a rezultatelor susceptibile a fi ob inute. Aceast no iune general de
risc se bazeaz pe luarea în considera ie a instabilit ii sau a variabilit ii prev zute a
performan elor financiare viitoare.
Gestiunea financiar studiaz i caut s controleze instabilitatea legat de anumite
situa ii sau opera iuni precum: riscul în exploatare legat de structura costurilor, riscul
îndator rii legat de efectul structurii financiare a întreprinderii, riscul de faliment legat de o
eventual insolvabilitate. De asemenea, gestiunea financiar caut s controleze influen ele
exercitate asupra întreprinderii de instabilitatea inerent a unor variabile ale mediului, de
exemplu: riscul de schimb valutar, riscul ratei dobânzii, sau de unele transform ri deosebite
care au loc în mediul institu ional: riscul administrativ i riscul politic.

8. F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
RISCURI FINANCIARE SPECIFICE
Nu numai forma general a riscului financiar definit prin variabilitatea (sau
volatilitatea) rezultatelor, dar i formele specifice ale riscului trebuie s fie analizate i
st pânite de gestiunea financiar .
a) Riscul de exploatare determinat de structura costurilor. Riscul de exploatare are
în vedere structura costurilor întreprinderii. Reparti ia între costurile fixe i costurile variabile
face rezultatele întreprinderii mai mult sau mai pu in sensibile la varia ia nivelului produc iei
i vânz rilor. O întreprindere care are cheltuieli fixe sau de structur foarte ridicate va avea
rezultatele mai instabile i este deci mai riscant . în cazul când produc ia e sc zut ,
întreprinderea nu va putea s repartizeze cheltuielile sale fixe asupra unui num r suficient de
produse i va ob ine astfel pierderi. La modul general, cre terea p ii cheltuielilor fixe în
cheltuielile întreprinderii se exprim prin cre terea diferen ei între rezultatele ob inute în
ipotezele cele mai favorabile i cele ob inute în ipotezele cele mai pesimiste. Aceast rela ie
între dispersia rezultatelor (care d m rimea riscului) i structura costurilor pune în discu ie
activitatea curent a întreprinderii, adic activitatea de produc ie, de aprovizionare i de
vânzare, care constituie exploatarea curent . Structura costurilor exercit astfel, un risc
specific care poate fi caracterizat ca risc de exploatare.
b) Riscul îndator rii ca efect al structurii financiare. Riscul îndator rii e legat de
structura finan rii întreprinderii. Când întreprinderea contracteaz noi datorii, ea se oblig s
ob in beneficii suplimentare pentru a asigura remunerarea i rambursarea împrumuturilor
contractate.
Cre terea îndator rii amplific dispersia rezultatelor i determin un risc financiar
propriu. Se m resc speran ele de rentabilitate a teptat dac evolu ia viitoare confirm
ipotezele favorabile, dar rezultatele a teptate se reduc în cazul când ipotezele defavorabile se
confirm .
c) Riscul de faliment. Situa ia de criz sau falimentul constituie sanc iunea posibil
pentru insolvabilitatea întreprinderii. Controlarea acestui risc explic pentru ce men inerea
solvabilit ii sau a echilibrului financiar constituie un imperativ major al gestiunii financiare.
Crizele de solvabilitate nu conduc totdeauna la faliment. Când criza poate fi în final dep it
întreprinderea va sc pa de amenin area dispari iei i î i asigur supravie uirea. În acest caz,
criza antreneaz costuri specifice care trebuie s fie luate în calcul când se urm re te a se
aprecia riscul de faliment.
d) Riscul cursului de schimb valutar i riscul ratei dobânzii. Întreprinderea
suport riscuri financiare specifice legate de evolu ia cursului de schimb al monedei na ionale
în raport cu monedele str ine i legate de evolu ia posibil a ratei dobânzii.
Pe de o parte, de fiecare dat când întreprinderea efectueaz opera iuni exprimate în
devize sau moned str in , ea se expune riscului de pierdere legat de evolu ia defavorabil a
ratelor de schimb. Astfel, o întreprindere exportatoare, care realizeaz o vânzare în str in tate
i factureaz în devize risc o pierdere din schimb dac moneda str in utilizat se depreciaz
în raport cu moneda na ional . Invers, un împrumut tor care s-a angajat s i pl teasc
furnizorii str ini în devize se expune unei pierderi dac rata de schimb a acestor devize în
raport cu moneda na ional cre te înainte ca plata s se fi efectuat. Instabilitatea ratelor de
schimb constituie deci o cauz a variabilit ii rezultatelor. Ea creeaz riscul de schimb valutar,
pe care gestiunea financiar trebuie s -1 controleze i s -1 st pâneasc .
Pe de alt parte, multe întreprinderi sunt expuse efectelor defavorabile date de varia ia
ratelor dobânzii pe pie ele de capital. O întreprindere care face apel la împrumuturi bancare pe
termen scurt va fi, de exemplu, obligat s suporte cheltuieli financiare majorate în cazul
cre terii dobânzii. Dimpotriv , un împrumut tor, care a acordat un credit cu dobând fix i
care ob ine deci, un randament plafonat sufer o "pierdere de câ tig" dac dobânzile cresc pe

9. F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
pia , în timp ce remunerarea pe care el o prime te nu este înso it de aceea i cre tere.
Evolu ia ratelor dobânzii constituie deci i ea o surs de instabilitate a rezultatelor. In acest
sens se poate vorbi de un risc al ratei dobânzilor, a c rui urm rire i st pânire creeaz o
responsabilitate deosebit pentru gestiunea financiar .
DIMENSIONAREA GLOBAL A RISCULUI FINANCIAR
Un activ oarecare sau un ansamblu de active permit, atunci când sunt valorificate,
speran a unor rezultate viitoare care s aib o rat de rentabilitate anticipat R,. Se pot asocia
acestui activ o serie de rate de rentabilitate anticipate R1,R2,.....,Rn corespunzând diferitelor
ipoteze susceptibile de a fi enun ate în leg tur cu viitorul întreprinderii, cu activitatea i cu
mediul s u. Fiecare din aceste rate va avea o probabilitate subiectiv Pj, ceea ce duce la
asocierea unui ansamblu de probabilit i (P1, P2,...,Pn) la ansamblul de rate preconizate (R1,
R2,...,Rn).
Distribu ia ratelor de rentabilitate preconizate permite stabilirea speran ei matematice
corespunz toare ratelor de rentabilitate preconizate, ponderate cu probabilit ile asociate lor.
n
R PjRj
Se poate stabili de asemenea, instabilitatea acestor rezultate a teptate, avându-se în
j 1
vedere amploarea distan ei fa de medie (Rj, - R ) pentru diferitele rate preconizate.
Dispersia 2(R) i abaterea medie p tratic (R) sunt m rimile care m soar aceast
instabilitate sau volatilitate a rentabilit ii prev zut i deci m rimea riscului.
Riscul ob inerii randamentelor preconizate e mai mare sau mai mic, dup cum sunt
rezultatele acestor calcule.
MEN INEREA SOLVABILIT II FIRMEI
Analiza riscurilor financiare c rora trebuie s le fac fa întreprinderea a dus la
sublinierea importan ei riscului de faliment. Sursa fundamental a unui astfel de risc se afl în
insolvabilitatea posibil a întreprinderii.
Solvabilitatea exprim aptitudinea unui agent economic oarecare de a face fa
datoriilor sale, când acestea ajung la scaden . Mai concret, men inerea solvabilit ii const în
executarea cu scrupulozitate a ramburs rilor promise împrumut torilor i altor creditori.
În cazul unei organiza ii i în special al unei întreprinderi insolvabilitatea îi conduce pe
creditori la constatarea încet rii pl ilor prin intermediul instan ei judec tore ti. Procedura
judec toreasc de "faliment", sau de "redresare pe cale judec toreasc ", astfel început poate
duce la lichidare i deci la dispari ia întreprinderii.

10. F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
RESPONSABILIT ILE OPERA IONALE ALE
GESTIUNII FINANCIARE
Domeniul competen elor gestiunii financiare prive te ansamblul problemelor ridicate
de rela iile între întreprindere i mediul s u financiar. Sarcinile fundamentale care revin
finan elor întreprinderii privesc men inerea valorii acesteia, a performan elor sale financiare,
st pânirea riscurilor cu care întreprinderea e confruntat i men inerea solvabilit ii.
PRINCIPALELE SARCINI OPERA IONALE ALE GESTIUNII
FINANCIARE
Responsabilit ile opera ionale ale gestiunii financiare sunt distribuite pe cele trei faze
ale unui ciclu fundamental al gestiunii financiare.
Acest ciclu cuprinde:
- faza de diagnosticare sau analiza financiar care are în principal ca obiect
aprecierea situa iei i a activit ii financiare a întreprinderii, pentru a preg ti adoptarea de
suri concrete care s permit dep irea lacunelor i valorificarea avantajelor.
- faza de formulare i de aplicare a deciziilor financiare care se înscriu în
perspectiva proiectelor pe termen lung i mediu i pun în mi care opera iuni de investi ii i de
finan are. Ele urm resc îns i efecte pe termen scurt care definesc domeniul gestiunii
trezoreriei. Pe de alt parte, anumite m suri trebuie oprite pentru a proteja întreprinderea
împotriva riscurilor financiare c rora trebuie s le fac fa în diverse situa ii.
- faza urm ririi i controlului proiectelor a c ror aplicare a fost hot rât de
întreprindere. Aceast faz permite, cel mai adesea, constatarea "diferen elor" între realiz rile
efective i proiectele ini iale. Ea ar trebui s duc la declan area unor m suri de corec ie, care
ar însemna fie o rectificare a traiectoriei i apropierea de proiectele ini iale, fie adaptarea sau
revizuirea proiectelor ini iale.
STRUCTURA I ATRIBU IILE PERSONALULUI DIRECT
IMPLICAT ÎN GESTIUNEA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERII
Într-o firm , în general, responsabilul financiar este ajutat de dou persoane:
trezorierul (casierul) i revizorul. Revizorul este, în general, responsabil de calcula ia
costurilor, contabilitatea financiar , contabilitatea taxelor i impozitelor. Aceste func ii ajut
la furnizarea de informa ii managementului cu privire la activit ile trecute i situa ia curent
a firmei, ajutând la proiectarea unor planuri viitoare. Celelalte func ii financiare sunt
subordonate casierului (trezorierului). Aceste func ii sunt: managementul capitalului circulant,
bugetarea capitalului, managementul structurii capitalului, analiza financiar i planificarea.
Managementul capitalului circulant implic atât managementul activelor curente ale
firmei (cash, inventar, valori imobiliare, etc.) cât i managementul pasivelor (taxe, facturi de
plat ).
Bugetarea capitalului implic achizi ia i vânzarea activelor fixe ale firmei. Aceast
activitate este deosebit de important deoarece implic cheltuieli mari i irevocabile.
Managementul structurii capitalului determin luarea deciziilor privind propor ia
fondurilor pe termen lung, decizie bazat pe volumul datoriilor i m rimea veniturilor.
Analiza financiar i planificarea (planning) implic evaluarea situa iei curente a
firmei, determinarea situa iei financiare a firmei i stabilirea modalit ilor prin care pot fi
atinse obiectivele.

11. F T ra n sf o F T ra n sf o
PD rm PD rm
Y Y
Y
Y
er
er
ABB
ABB
y
y
bu
bu
2.0
2.0
to
to
re
re
he
he
k
k
lic
lic
C
C
w om w om
w
w
w. w.
A B B Y Y.c A B B Y Y.c
În practic , responsabilit ile gestiunii financiare sunt prezentate pe baza unei
enumer ri analitice a sarcinilor concrete care îi sunt încredin ate.
LOCUL GESTIUNII FINANCIARE ÎN SISTEMUL DE GESTIUNE
AL ÎNTREPRINDERII
În calitate de proprietari ai firmei, ac ionarii de in autoritatea suprem i controlul
activit ii firmei. Imediat sub ac ionari se afl consiliul de administra ie, care este ales de c tre
ac ionari. Ac ionarii au dreptul (puterea) de a înlocui membrii consiliului de administra ie ale
ror rezultate sunt considerate nesatisf toare. Consiliul de administra ie nume te
pre edintele firmei i traseaz liniile directoare în ceea ce prive te managementul firmei. Dac
responsabilii numi i de c tre consiliu nu- i îndeplinesc corespunz tor datoria, ace tia pot fi
înlocui i.
Managementul financiar este doar unul dintre aspectele ce privesc activitatea firmei,
marketingul i produc ia fiind alte dou aspecte. împreun ele trebuie s coopereze eficient
pentru ca firma în ansamblu s fie eficient .
Între domeniile marketing, finan e, produc ie exist numeroase interdependen e. De
exemplu, pentru a determina nivelul produc iei, managerul produc iei trebuie s primeasc
informa ii de la departamentul marketing privind nivelul a teptat al vânz rilor. Iar pentru a
determina nivelul vânz rilor, directorul comercial trebuie s colaboreze cu managerul
financiar pentru a determina cea mai potrivit politic comercial a firmei. Numeroase aspecte
ale activit ilor interdepartamentale necesit ca managerii din diferite arii func ionale s fie
familiariza i cu activit ile din alte departamente i arii func ionale.
Pe de o parte, gestiunea financiar are o tehnic proprie, ceea ce face s i se
recunoasc o anumit autonomie de decizie. Pe de alt parte, deciziile luate de celelalte
domenii de gestiune atrag consecin e în plan financiar, deoarece ele presupun resurse i
necesit i financiare, presupun încas ri i pl i. în consecin , gestiunea financiar este sub
influen a ansamblului deciziilor privind gestiunea, ea reac ioneaz la m surile de tot felul
luate în întreprindere, pentru c aceste m suri au consecin e în plan financiar. Dar ea trebuie
în plus s se angajeze în ac iuni de adaptare, corelându-se cu proiectele celorlalte func ii de
gestiune, pentru a asigura respectarea de c tre întreprindere a constrângerilor financiare
majore.
Modurile de încadrare a gestiunii financiare în cadrul organiz rii întreprinderii sunt
multiple i exprim , în acela i timp, caracteristici istorice (competen ele ini iale ale
fondatorilor i ale înal ilor responsabili) i exigen e proprii ale întreprinderii. Reu ita
încadr rii gestiunii financiare în structura organizatoric a întreprinderii depinde de
respectarea a trei condi ii fundamentale:
structura organizatoric trebuie s exprime recunoa terea autonomiei i a
competen elor tehnice proprii finan elor întreprinderii
structura organizatoric trebuie s comporte procedee sau mecanisme intime de
coordonare, de negociere i de arbitraj între gestiunea financiar i celelalte func iuni,
consumatoare de resurse sau generatoare de resurse pentru întreprindere
structura organizatoric trebuie s aib grij ca rela iile cu partenerii financiari externi
(bancheri, operatori bursieri, ac ionari) s fie între inute de responsabili a c ror
competen , autonomie i nivel ierarhic s fie adaptate situa iei întreprinderii.
Se poate spune c gestiunea financiar constituie un ansamblu de metode de analiz i
de instrumente de lucru care permit întreprinderilor i altor organiza ii s î i asigure o
încadrare eficient în mediul lor financiar.