Acest articol urmărește o perspectivă psihologică, în viziunea Domnului Daniel David, Doctor în Psihologie și profesor universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Acest articol este recomandat omului ”normal”, populației la modul general, însă celor aflați pe calea unei evoluții spirituale, care urmăresc accesarea și dezvoltarea unei ”conștiințe de nivel superior”, demers ce presupune ieșirea din această ”normalitate” generală, le atrag atenția că acest articol nu li adresează lor.

1. Kato - Katona Nicolae
Nov 12, 2021 at 4:42 PM
Trăirile emoționale pozitive, negative, funcționale și disfuncționale
Acest articol va urmări o perspectivă psihologică, în viziunea Domnului
Daniel David, Doctor în Psihologie și profesor universitar la Universitatea
Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
Aveți linkuri aici pentru cei interesați să afle mai multe date despre CVul și
biografia sa: https://danieldavidubb.wordpress.com/about/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Daniel_David
Am cerut mai demult permisiunea domnului Daniel David privind citarea și
copierea din articolele sale, și mi-a acordat-o, spunându-mi că pot prelua
ce și cât vreau, cu condiția de a prezenta linkurile către sursă. Deci aveți
mai jos textul preluat, din două articole, și linkurile către ele, la final.
Am efectuat doar mici modificări privind expunerea în pagină,

2. sistematizarea textului, și modul de adresare față de cititor, considerând că
astfel mesajul este transmis mai eficient, mai direct, cu impact mai mare.
Ai mai jos două subiecte, din două articole:
1. Când în viaţă “pozitivul” devine “negativ”.
2. Când în viaţă “negativul” devine “pozitiv”.
Pentru uşurinţa discursului adresat publicului, autorul (DD) a folosit
termenul de „emoţii” sinonim cu cel de „stări afective”.
.
Țin să remarc faptul că acest articol este recomandat omului ”normal”,
populației la modul general, însă celor aflați pe calea unei evoluții spirituale,
care urmăresc accesarea și dezvoltarea unei ”conștiințe de nivel superior”,
demers ce presupune ieșirea din această ”normalitate” generală, le atrag
atenția că acest articol nu li adresează lor.
Recomand, deci, acest articol, oamenilor normali, care constituie marea
majoritate a populației.
În perspectiva de mai jos avem:
- emoții ”pozitive” funcționale și disfuncționale
- emoții ”negative” funcționale și disfuncționale.
Este ceea ce eu afirm sub forma: ”insuficiența și excesul sunt dăunătoare”.
Dăunătoare aici le privim ca disfuncționale, în sensul că dăunează
funcționalității normale mentale și comportamentale, dăunează adaptării
eficiente la lume și viață.
Funcționale le privim ca având o doză/ măsură corectă, adecvată, în sensul
de nici prea mult nici prea puțin, un echilibru adecvat. Echilibru funcțional
necesar adaptării.
.

3. 1. CÂND ÎN VIAȚĂ ”POZITIVUL” DEVINE NEGATIV:
Situația în care emoţii pe care le considerăm “bune” (pozitive) sunt de fapt
“rele” (negative).
Oamenii cred adesea că emoţiile cu valenţă pozitivă (de exemplu, bucuria,
mulţumirea, optimismul) le fac bine.
Deşi au valenţă pozitivă, ele pot fi funcţionale sau disfuncţionale,
afectându-le sănătatea mintală şi interacţiunile sociale.
Caracterul lor funcţional sau disfuncţional este determinat de mai mulţi
factori:
1 - Momentul apariţiei emoţiilor pozitive.
Raportat la scopurile pe care le avem, emoţiile pozitive pot să apară înainte
de atingerea lor (“pre-goal emotions”/ emoții pre-obiectiv) sau după ce ele
au fost atinse (“post-goal emotions“/ emoții post-obiectiv). Goal = obiectiv
Emoţiile pozitive “pre-obiectiv” funcţionale sunt cele care măresc
capacitatea memoriei de lucru şi a altor funcţii executive, stimulându-ne să
ne mobilizăm în vederea atingerii scopului propus. Exemple: optimismul,
speranţa, încrederea, nerăbdarea.
Emoţiile “post-obiectiv“ funcţionale sunt cele care stabilizează în memorie
informaţiile obţinute după atingerea scopului. Exemple: bucuria,
mulţumirea, satisfacţia și relaxarea.
Dacă emoţiile “post-goal“ apar înaintea atingerii scopului propus, ele devin
disfuncţionale, reducând capacităţile tale executive.
În mod similar, dacă emoţiile “pre-goal“ apar după atingerea scopului, ele
devin disfuncţionale, deoarece nu asigură perioada de “linişte” necesară
pentru sedimentarea informaţiilor obţinute, ci te pregătesc şi te
mobilizează rapid pentru o altă sarcină.
Abia ieşit dintr-o sarcină, nu ești pregătit la capacitate maximă pentru una
nouă.

4. 2 - Intensitatea emoţiilor pozitive.
Orice emoţie iniţial pozitivă, dacă devine foarte intensă, îți afectează
capacitatea de a rezolva sarcini, mai ales sarcini complexe.
Un exemplu cunoscut este acela al trăirilor emoţionale pozitive care apar în
episoadele (hipo)maniacale.
Fiind foarte intense, ele te fac să crezi că ai resurse extraordinare, că poți
rezolva sarcini foarte grele, că nimeni nu se poate compara cu tine, că
nimeni nu îți poate sta în cale.
Ele devin un factor de risc comportamental, prin faptul că te angajezi în
situaţii la care nu poți face faţă (se reduce capacitatea executivă de a
evalua critic riscul şi problemele pe care vri să le rezolvi).
3 - Procesele cognitive care cauzează emoţiile pozitive.
Dacă emoţiile pozitive derivă din cogniţii iraţionale (inflexibile şi
absolutiste, exprimate în termeni de “trebuie cu necesitate”) de genul:
“Trebuie neapărat să fiu apreciat de toţi“, ele sunt disfuncţionale.
Se poate întâmpla uneori ca unele cogniţii iraţionale (care afirmă lucruri
puţin plauzibile) să fie confirmate de evenimente, şi să trăiești astfel emoţii
pozitive.
Pe termen mediu şi lung însă, este puţin probabil să fii mereu apreciat de
toată lumea.
Atunci când acest lucru nu se va mai întâmpla, vei cădea de pe soclu, dacă
gândeşti în acest fel.
Altfel spus, vei trăi emoţii negative disfuncţionale (de ex., de tip depresiv)
care nu permit apariţia concomitentă sau alternativă a emoţiilor pozitive şi
funcţionale, care definesc şi jalonează calitatea vieţii.
Dacă emoţiile pozitive derivă din cogniţii raţionale (flexibile, exprimate în
termeni “preferenţiali”) de genul: “Mi-ar plăcea foarte mult să fiu apreciat
de toţi, şi fac tot ce depinde de mine în acest sens, dar pot accepta faptul
că unii nu mă vor aprecia indiferent ce aş face“, ele sunt funcţionale.

5. Dacă cogniţia raţională este confirmată, vei experienţia emoţii pozitive
funcţionale, iar dacă nu este confirmată, vei experienţia emoţii negative
funcţionale, care însă permit apariţia simultană sau alternativă şi a
emoţiilor pozitive funcţionale.
Aşadar, pentru ca pozitivul să fie cu adevărat pozitiv, el trebuie:
1 - să derive din cogniţii raţionale (fii motivat, dar flexibil, în stabilirea
scopului);
2 - să nu aibă o intensitate exagerată (controlează stările de activare
fiziologică exagerată) şi
3 - să fie consistente, din punct de vedere temporal, cu scopul (nu te
bucura înainte de a-ţi atinge scopul şi nu uita să iei o pauză după atingerea
lui, pentru a „savura” reușita).
.
2. CÂND ÎN VIAȚĂ ”NEGATIVUL” DEVINE ”POZITIV”:
Este normal, adică sănătos psihologic,
1 - să ai emoţii negative - ex. tristeţe puternică, îngrijorări, stări de
nemulţumire intensă, regrete puternice şi / sau
2 - să fii frustrat?
Sănătatea mintală este definită ca o stare de bine fizic, psihic şi social
(OMS).
Acest „bine” nu trebuie însă echivalat cu „pozitivul”.
Uneori a fi „normal” înseamnă a reacţiona la confruntarea cu evenimente
stresante (negative) cu emoţii negative funcţionale.
Spre exemplu, atunci când te părăseşte persoana iubită este „normal” să fii
foarte trist, teribil de îngrijorat, poate să ai regrete şi/sau să fii foarte
nemulțumit. Acestea sunt un semn de normalitate, privind condiția ta de
om.

6. Aceste emoţii sunt funcţionale deoarece te ajută să te confrunţi cu situaţia
negativă, şi să cauţi soluţii creative de ieşire din impas.
Nu este normal să reacţionezi la un astfel de eveniment stresant (negativ)
cu emoţii negative disfuncţionale.
Deoarece dacă eşti
- deprimat (nu trist),
- panicat/anxios (nu îngrijorat),
- furios/agresiv (nu nemulţumit),
- copleşit de vinovăţie (nu de regrete),
aluneci în psihopatologie, deoarece aceste stări afective nu te ajută să
găseşti soluţii adecvate la situaţiile negative cu care te confrunţi.
Un depresiv, un anxios, un om furios, sau un om copleşit de vinovăţie nu mai
caută şi/sau nu poate găsi uşor soluţii creative de ieşire din impas,
deoarece aceste emoţii ne reduc capacitatea motivaţională şi ne afectează
resursele mintale.
Similar, nu este normal să reacţionăm la evenimente negative cu stări
emoţionale pozitive (ex. bucurie, calm şi relaxare), ele neajutându-ne nici
psihologic nici biologic să trecem peste trauma suferită (este şi
contraintuitiv).
Aşadar, în anumite situaţii, „negativul” este „pozitiv”, adică este bun,
adecvat.
FRUSTRAREA - privind frustrarea, lucrurile sunt nuanţate, căci frustrarea
poate fi şi ea raţională sau iraţională.
Dacă cineva „calcă” obraznic şi cu tupeu munca, idealurile şi dorinţele tale,
pentru care ai depus efort, vei fi frustrat (dorinţele nu s-au realizat).
Dacă frustrarea rezultă dintr-o formulare/conceptualizare raţională,
preferenţială şi flexibilă, a dorinţelor (ex. „Mi-aş dori teribil de mult şi fac tot
ce depinde de mine să…dar pot accepta faptul, chiar dacă nu îmi place, că

7. uneori lucrurile nu stau cum vreau eu”) şi este urmată de emoţii funcţionale
şi negative (ex. tristeţe şi/sau îngrijorare şi/sau nemulţumire şi/sau
regrete), atunci frustrarea este una raţională, şi este pentru noi un semn de
normalitate.
Dacă frustrarea rezultă dintr-o formulare/conceptualizare iraţională,
dogmatică (în termeni de „trebuie cu necesitate”), a dorinţelor (ex. „Trebuie
cu necesitate să…şi nu pot concepe altfel”) şi este urmată de emoţii
disfuncţionale şi negative (stări depresive şi/sau panică/anxietate şi/sau
furie şi/sau vinovăţie) care te împiedică în atingerea scopurilor, atunci
frustarea este una iraţională.
Aşadar, în anumite condiţii, când dorinţele (neîndeplinite) sunt flexibile şi
reacţiile emoţionale sunt negative dar funcţionale, a fi frustrat este un
semn de normalitate.
NORMALITATEA - lumea înţelege prost normalitatea.
A fi psiholog nu înseamnă că nu eşti om şi că nu trebuie să reacţionezi
normal, să nu ai frustrări.
Cum ar trebui să reacţioneze un om atunci când alţii îi calcă în picioare
dorinţele, munca etc.?
Cu emoţii pozitive? Calm şi relaxat? Păi asta nu este normalitate mintală.
Ar trebui să reacţioneze cu emoţii negative funcţionale (ex. nemulţumire)
care îl fac să găsească soluţii (ex. să confrunte în mod asertiv şi corect
agresorul); nu trebuie însă să reacţioneze cu emoţii negative disfuncţionale
(ex. furie), deoarece ele doar complică situaţia.
Fii normal, dă-ţi voie să experienţiezi în situaţii problematice emoţii
negative funcţionale, iar atunci când este cazul poţi să fii şi frustrat, dar să
fie o frustrare raţională.
.
Coroborând cele două articole pe această temă, atunci când situaţiile de
viaţă îţi invalidează aşteptările, este sănătos să trăiești emoţii negative
funcţionale.

8. Atunci când situaţiile de viaţă îţi validează aşteptările, este sănătos să
experienţiezi emoţii pozitive funcţionale.
Este întotdeauna bine să-ţi formulezi aşteptările în termeni flexibili şi
preferenţiali.
Succes!
.
SURSA:
https://danieldavidubb.wordpress.com/2010/09/19/cand-in-viata-
pozitivul-trebuie-sa-fie-negativ/ 19 Septembrie 2010
https://danieldavidubb.wordpress.com/2010/09/28/cand-in-viata-
%E2%80%9Cpozitivul%E2%80%9D-devine-%E2%80%9Cnegativ
%E2%80%9D/ 28 Septembrie 2010
.
Desigur, rămân multe întrebări și răspunsuri privind tematica aceasta,
unele răspunsuri le puteți găsi pe blogul domnului profesor, sau în cărțile
sale, altele nu.
Eu am articole care privesc din alte perspective acest subiect, dar am ținut
să am și acest articol, ca o referință a viziunii psihologice, la care să trimit
când va fi necesar.
În acestă viziune, oamenii pendulează zilnic între diferitele stări de
conștiință, prin reacțiile lor, și toate aceste niveluri de conștiință sunt
considerate normale, funcționale. Disfuncționalitatea ar consta într-un
blocaj într-o anumită stare, blocaj care împiedecă pendularea, fluctuația
normală de stare.
Din punct de vedere spiritual, însă, este posibil să te situezi în ceea ce
numim o stare mai înaltă de conștiință, ca atitudine permanentizată, și să
funcționezi din acea stare. Posibil însă doar pentru cei care urmează o
inițiere, exerciții, antrenament, cu eforturi personale. Pentru ceilalți,
neinițiații, este un demers pe care nu îl pot înțelege, și de aceea nici

9. accepta.
Un psiholog, un psihoteraput, un psihiatru, nu urmărește așa ceva, nici nu a
fost învățat în facultate despre așa ceva, și de aceea nici nu poate
recomanda nimănui așa ceva. Este ceva de neînțeles și de neacceptat și
pentru ei, desigur.
Din această perspectivă, încerc să te fac să înțelegi faptul că perspectiva
psihologului are valoarea și utilitatea sa, pentru oamenii normali, iar
perspectiva spirituală a diferitelor sisteme, cum este Yoga, nu se adresează
tuturor, ci doar celor care vor cu adevărat să trăiescă și să funcționeze la un
alt nivel decât cel normal, fluctuant, la un nivel superior. aceste niveluri ale
conștiinței le poți vedea pe Piramida conștinței elaborată de David
Hawkins, figura de mai jos.
La nivelul 3, cel al sincronicităților și întâmplărilor extraordinare, nu poți
ajunge să te situezi și să funcționezi, ca atitudine de viață permanentizată,
fără a urma un sistem inițiatic, conceput în mod special pentru așa ceva.
Psihologia nu a fost creată pentru asta, deci este inutil să cauți în cărțile de
psihologie o astfel de îndrumare. Eu personal am fost foarte dezamăgit în
facultate, că nu am găsit profesori îndrumători în această direcție.
.

10. În concluzie: este un articol bun, bun pentru marea majoritate a populației,
îl recomand.
Dar nu îl recomand celor care vor să urmeze un sistem inițiatic pentru
dezvoltarea lor spirituală, decât ca și... cultură generală.
.
Există, dar sunt puțini, excepții, excepționali, care întăresc regula...
.
Poți downloada acest articol în format pdf să-l (re)citești când vrei unde
vrei, de aici: https://cupdf.com/u/katonanico
sau de aici: https://www.slideshare.net/katonanicolae/documents
sau de mai jos de la ATTACHMENTS.
Voi crea ebookuri pdf din toate articolele mele, și îți vei putea face o

11. ”bibliotecă” din cele care ți-au plăcut, să-ți fie la îndemână oricând.
.
Pe această platformă poți sprijini, sponsorizând, activitatea mea, ocazional
cu ce sumă vrei, sau devenind membru (membership lunar) și având acces
astfel apoi la materiale bonus accesibile doar sponsorilor.
https://www.patreon.com/KatoKatonaNicolae
Membershipul de 10 usd este o investiție în dezvoltarea ta personală, nu
doar o simplă sponsorizare, investește în dezvoltarea ta!
.
Toate siteurile și conturile mele, activitatea mea, resursele oferite ție:
https://www.buymeacoffee.com/7a4dFhE/kato-resurse-utile-dezvoltare-
spirituala
.
Mulțumesc
Daniel David Kato Katona Nicolae Patreon adaptarea atitudinea dezvoltare spirituală
disfuncționalitatea emoții disfuncționale emoții funcționale emoții negative emoții pozitive
emoțiile evoluție spirituală funcționalitatea normalitatea pdf psihologie sentimentele
spiritualitate trăirile emoționale
Share Tweet

12. Recent Posts
Despre amprenta energetică și purificarea obiectelor, hainelor, etc
November 11 at 11:11 PM
Despre Karma și legătura sa cu Interpretarea, Acceptarea, Înțelegerea
November 11 at 9:28 PM
Intrarea și ieșirea din Infern. Despre conflictele născute din relația acceptare - aprobare
November 11 at 9:11 PM
Tu alegi pe ce vrei să îți focusezi atenția, în ce stare de conștiință vrei să te situezi
November 11 at 9:02 PM
Poate deveni Știința o nouă Religie Mondială?
November 11 at 8:52 PM
Your tiers
Patronează cu $10 sau mai mult pe lună
$10 per month
Deveniți patron oficial și vă mulțumesc pentru asta!
Acces timpuriu - veți putea accesa materiale create de mine, înaintea tuturor.
Show more tiers
Language: English (United States)
Currency: USD
About Help Center & FAQs

13. Careers Developers
Invite Creators App Directory
Brand Blog
Press Patreon U | Creator Coaching
Partners Community Guidelines
Sitemap Terms of Use
Privacy Policy
Privacy Preferences
Accessibility
© Patreon
600 Townsend Street, Suite 500
San Francisco, CA 94103
USA
Phone: +1 (833) 972-8766