prof.logoped AMALIA BULEA prof. logoped BEATRICE GARDIN CENTRUL SCOLAR PENTRU EDUCATIE INCLUZIVA Brasov, ROMANIA PSIHOMOTRICITATEA „Exemple de bune practici si fise de lucru aplicate copiilor cu CES in terapia tulburarilor de limbaj” PSYCHOMOTRICITY Examples of good practice and work sheets for children with special needs in SPEECH therapy

1. PSIHOMOTRICITATEA
Exemple de bune practici
si fise de lucru
aplicate copiilor cu CES
in terapia tulburarilor de limbaj
Propunatori:
Amalia Bulea
Beatrice Gardin
PSYCHOMOTRICITY.
Examples of good practice and work sheets
for children with special needs
in SPEECH therapy

2. “If your body is like a car engine, sometimes it runs on low,
sometimes on high or sometimes just right.”
Williams & Shellenberger(1996)
Corpul uman este adesea asemuit cu o masinarie
perfecta.
Pentru a putea intelege ce se intampla in corpul nostru
trebuie sa intelegem cum functioneaza acesta
masinarie si , mai ales , rolul fundamental pe care il are
stimularea senzorio-percepto -motorie
pentru o dezvoltare armonioasa.

3. SISTEMUL NERVOS CENTRAL
SISTEMUL SENZORIAL
Olfactiv Vizual Auditiv Gustativ
Tactil Vestibular Proprioceptiv
INTELECTCOGNITIE
Schema
coeporala
Maturitatea
reflexelor
Postura Lateralitatea Motricitatea
Capac.de
transmitere msg
Competente
lingvistice
Perceptie
spatiala Atentia
Coord.
ochi-mana
Coord.
oculo-motorie
Reglare
posturala
Activitati
zilnice
Comporta
ment
Invatare
academica

5. Sistemul senzorial:
a. Cele 5 simturi -de baza
b. Simturile *ascunse* -percep semnalele din interiorul
corpului nostru care ne transmit
unde este corpul nostru in spatiu
si cum se misca.
-percep semnalele care vin dinspre mediu spre corpul nostru
PROPRIOCEPTIV ( definitie simplificata) : simtul care ne spune unde sunt partile corpului nostru si
ce fac intr-un anumit moment / miscari pe care nu intotdeauna le constientizam
Exemple: urmarim un film ,si in acelasi timp mancam pop-corn. Miscarea pe care nu o constientizam
este aceea ca putem lua pop-cornul din vas, fara a urmari mana cu privirea si fara a o directiona
intentionat. In acest timp putem rade, glumi cu ceilalti.
Pozitie
si
miscare
Spatialitate,
echilibru

6. Deci, cum functioneaza corpul nostru?
Exploreaza "vitezele" motorului, în primul rând
pe propria ta persoana și apoi a copilului pe
care vrei sa il ajuti!
Ambele *motoare* trebuie sa functioneze in
acelasi ritm ,pentru a exista comunicare!
High/Fast - ridicat/ repede
Low/Slow – jos / lent
Just Right - corect
jos / lent
corect
ridicat/ repede
hiperactiv, lipsit
de control, iritabil,
frustrat, anxios
calm, focusat,
relaxat, bucuros,
pregatit pentru a invata
obosit, plictisit,
tonus scazut,
bolnav, trist

7. Copilul este o personalitate
în devenire, reprezintă un
material maleabil sub influenţa
factorilor de mediu şi
educaţionali care, ca orice
fiinţă umană, are nevoi şi
trebuinţe de deficienţă şi de
creştere sau dezvoltare.
Putem să educăm bine un copil dacă-l cunoaştem şi îl cunoaştem mai bine educându-l.
Cunoaşterea, educarea şi formarea copilului se împletesc în procesul activităţii concrete,
desfăşurată în şcoală. Deosebirile dintre copii, deosebiri ce trebuie cunoscute, se răsfrâng
asupra procesului instructiv-educativ.
Aceleaşi acţiuni sau măsuri educative pot să ducă la rezultate diferite, uneori contrare, în
funcţie de particularităţile individuale şi de vârstă ale copiilor căror li se aplică.

8. “Psihologia demonstreaza ca actul motor sta la baza
organizarii cunoasterii si invatarii, determinand, intr-o proportie
considerabila, organizarea mintala a persoanei… “, spune C.
Paunescu.
PSIHOMOTRICITATEA
In acest fel, studiul psihomotricitatii are un rol determinant
in organizarea procesului instructiv-educativ-recuperator
pentru toate varstele si tipurile de oameni.
In general, handicapul de intelect implica lipsa bagajului psihologic al primei
copilarii, ceea ce necesita ca printr-o educatie algoritmica sa se reia si sa se completeze
cunostintele privitoare la mecanismele motorii si psihomotrice care determina baza
pentru toate mecanismele mentale, pregatind formele de activitate intelectuala
superioara.

9. Dezvoltarea psihomotricitatii la copil prezinta cateva caracteristici determinante
pentru ca ele stau la baza testarii nivelului si calitatii dezvoltarii la un moment dat. Aceste
caracteristici sunt urmatoarele:
 dezvoltarea psihomotricitatii inregistreaza salturi calitative, pe baza unor acumulari
cantitative; formele noi de comportament sunt intotdeauna superioare celor precedente;
 noile calitati nu le desfiinteaza pe cele anterioare, ci le includ prin restructurari succesive
 dezvoltarea psihomotricitatii se produce stadial, in etape distincte, cu caracteristici proprii
fiecarei varste
 transformarile din domeniul psihomotricitatii sunt continue si imperceptibile la intervale
mici de timp.
Miscarea incepe chiar din perioada fetala. In
ontogeneza functiile apar odata cu dezvoltarea tesuturilor si
a organelor corespunzatoare, inainte de a putea sa se
justifice prin functionare. Abia catre luna a IV-a a sarcinii,
mama percepe primele deplasari active ale copilului.
Dezvoltarea psihomotrica evolueaza dupa nastere progresiv,
in stransa legatura cu maturizarea neuromotrica si cu
formarea educationala.
Deseori dezvoltarea psihomotorica nu este sincrona la nivelul diferitelor procese si insusiri,
la diverse etape de varsta, unele avand ritmuri proprii de dezvoltare.

10. 1.Motricitatea generala
5.Structuri perceptiv-motrice de baza:
• culoare
• forma si marime
• spatiu
• timp
Rezultatele se inregistreaza in
*Fisa de evaluare psihomotrica*
fisa care constituie unul din
pilonii de baza ai interventiei
logopedice
a)Mobilitatea capului si a gâtului
b)Motricitatea membrelor superioare
c)Motricitatea membrelor inferioare
2.Motricitatea fina
Educarea psihomotricitatii ocupa un loc
important in terapia educationala, tinand cont
de faptul ca deficienta mintala este asociata,
in general, cu debilitatea motrica.
include toate activitățile copiilor
care au nevoie de precizie și un nivel ridicat de coordonare.

11. COORDONAREA OCULO-MOTORIE
Plimbarea degetului , creionului sau a altor obiecte
pe un traseu dat
Insirarea de margele ,
obiecte pe ata/sfoara
Asezarea
pionilor pe
tablita cu gaurele
Colorarea unui desen in format A4
Conturarea dupa sablon (mana)
Teste proiective/autocunoastere: ex: *Omuletul*, *Casa*, *Arborele*
Utilizarea corecta a mouse-ului in cadrul soft-urilor educationale
Stimulare polisenzoriala (auditiva, tactila, kinestezica)
se poate realiza prin:

14. Stimulare polisenzoriala
(auditiva, tactila,
kinestezica)

16. Cand ne descoperim in oglinda

18. Teste proiective

19. Decupaj/lipire
 atenţia cocentrata (stabilitate, durată)
 arcul oculo-motor ( abilitatea de a focaliza şi de
a urmări cu privirea oiecte/elemente din câmpul
său vizual – urmărirea traseului)
 coordonarea mână – ochi (abilitatea de a realiza
activiăţi în care mâna este ghidată de ochi,
implicând criterii de acurateţe, direcţie, orientare
în spaţiu)
 dexteritatea manuală (capacitatea de a manipula
obiectele cu măinile şi cu degetele, în activităţi
precum scrisul de mână, decupat, lipit, cusut, etc)
vizeaza:

23. Plimbarea degetului , creionului sau a altor obiecte
pe un traseu dat
Trasarea liniilor cu creta pe tabla

24.  dezvoltarea abilităţilor grafomotrice –
antrenarea perioadei pregrafice (perioadă ce precede
şi pregăteşte învăţarea şi dobândirea scrisului)
 dezvoltarea arcului oculo-motor (abilitatea de a
focaliza şi de a urmări cu privirea oiecte/elemente din
câmpul său vizual – urmărirea traseului)
 dezvoltarea coordonării mână – ochi (abilitatea
de a realiza activiăţi în care mâna este ghidată de
ochi, implicând criterii de acurateţe, direcţie, orientare
în spaţiu)
 dezvoltarea atenţiei concentrate (stabilitate,
durată)
Contur punctat

25. Imitatia grafica
-dezvoltarea abilitatilor perceptive
-atentie concentrata
-coordonare ochi -mana

26. Incheierea/ descheierea
nasturilor
Legarea sireturilorInsurubare/desurubare

28. Utilizarea corecta a mouse-ului in cadrul soft-urilor educationale

30. Schema corporala ,este reprezentarea pe care o persoana o are cu privire la corpul sau in
diverse ipostaze: - corpul aflat miscare sau in repaus;
- corpul in raport cu alte obiecte din mediul inconjurator;
- partile corpului in relatie unele cu altele sau cu intregul.
Probe de verificare a achiziţiilor privind schema
corporală
-indica/numeste notiuni corporale pe propriul corp /papusa / imagine;
-reconstruire imagistica a schemei corporaledintr-un numar gradat de
piese
-duce mâna dreapta la ochiul, urechea, piciorul, mâna stânga;
-duce mâna stânga la ochiul, urechea, piciorul, mana dreapta;
-indica partile corpului pe o imagine;
-deseneaza o figura umana/asambleaza siluete din carton decupat;
-completeaza o figura umana lacunara;
- reconstruire in plan obiectual (papusa demontabila)a schemei
corporale

32. Semne ale unei tulburari de schema corporala:
- nu poate indica/ denumi diverse parti ale
corpului la el insusi si/sau la alte persoane cu
toate ca alti copii de varsta lui fac aceste
lucruri;
- orientare spatiala deficitara: nu
intelege concepte opuse (sus-jos, in fata-in
spate, la stanga-la dreapta, inainte-
inapoi);
- lateralitatea (stangaci sau dreptaci) nu este
definitivata in ciuda varstei inaintate a
copilului;
-nu poate spune unde se afla el/alte
persoane in raport cu obiectele din jur (in
spatele mesei, langa calorifer, in fata
pomului etc.);
- apar dificultati perceptive care ii afecteaza
performanta scolara: confunda stanga cu
dreapta, citeste cuvintele de la dreapta la
stanga, confunda literele asemanatoare (b-d, p-
q, u-n) etc.;
- ii este greu sa realizeze sarcini motorii
fine, care necesita precizie si coordonare;
- incepe sa evite sistematic activitatile sportive, de coordonare; se observa izolare sociala
datorata sentimentului de nesiguranta de sine.
Schema corporala deficitara apare la o gama larga de tulburari si deficiente, incepand cu
tulburarile de dezvoltare (autism, retard psihomotor, sindroame genetice etc.) , de invatare
(dislexie, discalculie, disgrafie), neurologice (de exemplu, leziuni ale cerebelului) si
terminand cu deficientele fizice punctuale (membre amputate).

33. Etapele formării schemei corporale
 Cunoaşterea schemei corporale proprii
(denumirea elementelor propriului corp)
 Cunoaşterea schemei corporale a partenerului
sau a altei persoane
 Situarea obiectelor din mediul înconjurător
în raport cu propriul corp sau cu alte obiecte
 Orientarea în spaţiu în raport cu diferiţi
parametrii topologici sau elemente de mediufetita- baiat

37. Numeste si arata….

39. Partile capului
FRUNTE
SPRANEANA
URECHE
OCHI
NAS
GURA

40. -indica/numeste organele de simt
pe propriul corp /papusa / imagine;

46. Imbracamintea

48. Coloraeza, decupeaza, imbraca!

49. suspicios
plictisit
fericit
confuz
ameţit
surprins
optimist
trist
Cum te simţi?

51. Autoportret
Uita-te în oglindă şi încearcă să-ţi faci autoportretul. Desenează-ţi gura, nasul, părul.

52. Tulburări de însuşire a schemei corporale
şi consecinţele acestora în activitatea şcolară
Întârzieri simple
în ritmul formării noţiunilor de schemă corporală
Incapacitate de a denumi părţile corpului
Agnozii digitale
incapacitatea de a distinge, a arăta sau a
denumi diferite degete de la mâna proprie sau
al altuia
Acalculie
incapacitatea de a lucra cu simboluri
Dislexie şi disgarfie
confuzii în procesul citirii şi scrierii literelor, silabelor şi cuvintelor datorate orientării
literelor(pot să apară confuzii optice între litere ca p-b, m/n/u, la/al, nu/un)sau a cifrelor
Dificultăţi
în realizarea activităţilor ce
necesită abilităţi manuale

53. Completeaza desenul!

54. -indica partea dreapta/stânga în raport cu
propriul corp;
- indica partea dreapta/stânga în raport cu
corpul altor persoane;
-indica partea dreapta/stânga pe o imagine
grafica data;
LATERALITATE

56. *Dreapta* (la usa!)
*In fata!*
*Priveste sus!*
*Du-te langa fotoliu*
*Pe fotoliu!*

57. Lateralitatea

58. Opuse

62. inauntru pe la langa sub peste
dedesubt deasupra in cerc prin printre intre
in spate
peste
in fata de-alungul de-alatul in sus in jos
opus in afara inauntru afara din in urma
urmatorul / alaturi impotriva peste de la…la catre

63. Simetria

64. STRUCTURA PERCEPTIV –MOTRICA DE
CULOARE- denumeste culoarea obiectelor;
-denumeste culorile din imaginile date;
- realizeaza clasificari dupa criteriul culoare;
-utilizeaza la cerere anumite culori în cadrul unui desen;
VERDE VIOLET ROZ ROSU

67. STRUCTURA PERCEPTIV –MOTRICA DE
FORMA SI MARIME-prezinta si denumeste principalele forme
geometrice: patratul, cercul, triunghiul,
dreptunghiul;
-identifica forme geometrice dintr-o multime,
pe anumite criterii: mare/mic, subtire/gros;
-construieste imagini simple cu ajutorul
figurilor geometrice (casa, masina);

71. Colorat simetric
1. dezvoltarea percepţiei vizuale
2. dezvoltarea atenţiei concentrate
(stabilitate, durată)
3. dezvoltarea capacităţii de imitare, de
“copiere”, de respectare a unui pattern
(matrice)
4. dezvoltarea simţului de observaţie şi a
abilităţii de comparare
5. dezvoltarea gândirii algoritmice (urmărirea
patternului)

75. Potriveste umbra
1. dezvoltarea percepţiei vizuale
2. dezvoltarea atenţiei concentrate
(stabilitate, durată)
3. dezvoltarea abilitatilor perceptive
dezvoltarea simţului de observaţie şi a
abilităţii de comparare
4. dezvoltarea gândirii algoritmice (urmărirea
patternului)
5. Discriminarea formelor si a culorilor

76. STRUCTURA PERCEPTIV –MOTRICA DE
SPATIU-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului
(stânga/dreapta, sus/jos, lânga, )
-executa miscari ale corpului în diferite directii;
-indica reperele spatiale fata de propriul corp;
-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului foii;

77. Structurarea spatiala implica miscarea copilului in spatiul general, si in spatiul personal.
Spatiul general este acel spatiu in care copilul se misca tinand cont de cei din jurul sau, iar
spatiul personal presupune propriile miscari ale copilului asupra carora acesta isi
concentreaza atentia. Incepand cu varsta de 2 ani si jumatate copilul isi va cunoaste spatiul familial, camera lui,jucariile,
dormitorul, bucataria etc.

78. In timpul terapiei , se vor crea
conditii de dezvoltare a memoriei spatiale, prin:
 regasirea locului intr-un spatiu delimitat,
 memorare a reperelor intr-un spatiu precizat,
 exercitii de plasare a obiectelor fata de un
partener sau alt reper, inainte, inapoi, la
dreapta, la stanga,sus,jos.
De mare importanta va fi si formarea aprecierii
vitezei de deplasare a corpului sau a obiectelor in
spatiu. Se vor utiliza exercitii de mers, alergare,
cu orpriri, porniri, cu diferite viteze de deplasare,
mai incet, mai repede, si mai repede, ne oprim,
pornim, in diferite formatii in coloana, pe
perechi,etc.

85. STRUCTURA PERCEPTIV –MOTRICA DE
TIMP-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea
timpului (înainte, dupa, ultimul);
-parcurge o distanta, mai întâi încet, apoi cu pas
normal si în final în fuga, urmarind timpul necesar
parcurgerii (timp mai scurt sau mai lung);
-recunoaste momentul în care are loc o actiune (bate
din palme când cineva spune un cuvânt, când trece
prin dreptul unui obiect);
-cunoaste momentul/succesiunea unei actiuni (mai
întâi îmi pun haina, apoi caciula);
-descrie actiuni ce vizeaza propria persoana
(programul zilnic);
-raspunde la întrebari legate de reperele temporale de
baza (momentele zilei, zilele saptamânii, lunile
anului, anotimpuri).

87. LEXIE- GRAFIE

91. Litere si imagini

93. Cuvinte,activitati, imagini

94.  “Ocupatia copilului este
aceea de a se juca”. Copiii
invata prin joc, deci dragi
colegi , activitatile trebuie
sa fie destinse , distractive!
 Copilul, sa fie in centrul
atentiei dumneavoastra!
Cand lucrati cu el,
limpeziti-va mintea, uitati
de problemele personale,
*fiti acolo!*
 Invatati sa fiti un bun
*detectiv* , observand
copilul, ceea ce-l motiveaza
, dar mai ales cum
raspunde la anumiti
stimuli si cum se comporta
in anumite activitati.
 Incepeti cu acele activitati
in care se simte confortabil
si a avut rezultate pozitive,
apoi, treptat intoduceti
noutatile, provocarile.

95. https://www.facebook.com/NewOdyssey.ro/photos
https://www.pinterest.com/cupictograme
https://profesoriitineranti.wordpress.com/tag/ghid-invatam-cu-pictograme
Cassie @ 3Dinosaurs.com
https:// Educacion preescolar
http://www.orientacionandujar.es/2015/01/22/conjunto-de-sesiones-de-psicomotricidad-para-3-anos-educacion-infantil-o-preescolar/
http://search.tb.ask.com/search/AJimage.jhtml?searchfor=LA+PSICOMOTRICIDAD+EN+EDUCACIN+INFANTIL
http://www.cabinet-logopedic-alexia.ro/importanta-dezvoltarii-psihomotrice-a-copilului/
https://annetharesseconsulting.wordpress.com/2012/03/29/03-pictograme-actiuni-color/
http://www.imageneseducativas.com/wp-content/uploads/2015/02/Juegos-para-trabajar-la-motricidad-fina.pdf
www.audreyschilaty.com
www.krokotak.com
Imagini/fise de lucru : TATIANA CORCIOVEI
http://gabi.csms.ro/index.php?fel=5&pag=3
http://www.imageneseducativas.com/wp-content/uploads/2015/02/Juegos-para-trabajar-la-motricidad-fina.pdf
http://jucarii-vorbarete.ro/
http://www.orientacionandujar.es/2015/01/22/conjunto-de-sesiones-de-psicomotricidad-para-3-anos-educacion-infantil-o-preescolar/
http://www.cabinet-logopedic-alexia.ro/importanta-dezvoltarii-psihomotrice-a-copilului/
http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Dezvoltarea-psihomotrica-un-fa43461.php
Amalia Bulea si Angela Tata(coord),*Profesorul, cel care deschide o fereastra catre lume*-ghid metodic pentru invatamantul
special, Editura Gotic, Brasov 2013
Dawn Hoffman, extras din cursul *Introducere in Intelegerea Procesarii Senzoriale*
MOŢET, D ( 2001), Psihopedagogia recuperării handicapurilor neuromotorii, Editura Fundaţiei Humanitas.
VERZA, E (1982), Ce este logopedia?
VRASMAS, E (1994), Terapia tulburarilor de limbaj, Bucuresti.
Bibliografie
Surse internet:
Multumim tuturor celor preocupati de recuperarea diferitelor deficiente, materialele propuse (fise de lucru),
ne sunt foarte folositoare ,sunt adevarate surse de inspiratie pentru noi, si, ceea ce este cel mai important, sunt
foarte bine primite de copii.