Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Numele                                               Prenumele  MINISTERUL EDUCAŢIEI                         Patronimicul ...
SUBIECTUL I (36 de puncte)       Scrie, în spaţiile rezervate, răspunsul la fiecare dintre cerinţe, pentru a demonstraînţe...
6    Explică, în 2-3 enunţuri, starea de spirit a eului liric, exprimată în versurile subliniate.   L    L                ...
Se simţea din ce în ce mai vinovată. Niciodată nu vorbise, niciodată nu ascultase sufletul unuiromân de vîrsta ei. Prieten...
5
SUBIECTUL AL III-LEA (10 de puncte)       Te numeşti Felix/ Felicia Popescu. Eşti elev/ elevă în clasa a XII-a B. Astăzi a...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Pretestare română

  • Be the first to comment

Pretestare română

  1. 1. Numele Prenumele MINISTERUL EDUCAŢIEI Patronimicul AL REPUBLICII MOLDOVA Instituţia de învăţămînt Localitatea Raionul LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PRETESTARE EXAMEN DE BACALAUREAT Profilurile real, sport, tehnologic 28 martie 2012 Timp alocat: 180 de minute.Rechizite şi materiale permise: pix de culoare albastră.Instrucţiuni pentru candidat: - Citeşte cu atenţie fiecare item şi efectuează operaţiile solicitate. - Lucrează independent. Îţi dorim mult succes! Scor total acumulat _________
  2. 2. SUBIECTUL I (36 de puncte) Scrie, în spaţiile rezervate, răspunsul la fiecare dintre cerinţe, pentru a demonstraînţelegerea textului de mai jos: O, vreme, nu-atinge fiinţa iubitei... O, vreme, nu-atinge fiinţa iubitei. Nici tata-pămîntul cruţare nu are, O bucură floarea, dar floarea păleşte, cu trecerea anilor vlaga şi-o pierde. o apără frunza, dar frunza se trece, Ştiu, vreme, că una le schimbă pe toate, oglindă i-i rîul, dar rîul e tulbur. ştiu, vreme, că toate le dăm pentru una, Nici codrul, o, Doamne, scăpat nu-i de vamă dar, totuşi, te-ndură de chipul iubitei! şi el e ca roua, şi el se-nfioară. N-o vezi cum rodeşte şi-n pară se lasă? Nici munţii, îmi pare, nu pot să adoarmă: De parcă-i eternă îşi dăruie viaţa gîndind la ce vine li-i tîmpla căruntă. clipelor care primesc şi nu iartă. Liviu DamianNr. Item Puncte1 Scrie cîte un sinonim contextual pentru verbele date: L L Apără 0 0 1 1 Schimbă 2 2 Gîndind 3 32 Plasează, în spaţiul rezervat, cîte un substantiv care numeşte părţi ale corpului, L L utilizat cu sens figurat, respectînd modelul: Tîmpla munţilor. 0 0 dealului 1 1 2 2 rîului 3 3 codrului3 Propune un titlu alcătuit dintr-o sintagmă, argumentîndu-ţi, într-un enunţ, alegerea. L L Titlul 0 0 1 1 Argumentul 2 2 3 34 Comentează, în 4-5 rînduri, sugestia contextuală a metaforei tata-pămîntul. L L 0 0 1 1 2 2 3 3 4 4 5 55 Interpretează, în 2-3 enunţuri, motivul literar al rugăciunii, în raport cu mesajul L L textului. 0 0 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 2
  3. 3. 6 Explică, în 2-3 enunţuri, starea de spirit a eului liric, exprimată în versurile subliniate. L L 0 0 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 67 Comentează, în 10-12 rînduri, semnificaţia mesajului global al poeziei, relaţionînd-o L L cu afirmaţia Iubirii îi pune capăt timpul, nu cugetul. (Syrus) 0 0 În acest mini-eseu, urmează: 1 1 a. să formulezi mesajul global al poeziei; 2 2 b. să raportezi mesajul la titlul poeziei; 3 3 c. să relaţionezi propriul punct de vedere despre mesaj cu citatul; 4 4 d. să angajezi şi să dezvolţi ideea citatului. 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9 10 10 SUBIECTUL AL II-LEA (30 de puncte) Realizează, în limita a 1-1,5 pagini, o caracterizare a personajului Ştefana Velisar, în bazafragmentului dat: Ştefana Velisar trăise mai mult în străinătate, urmîndu-şi tatăl, diplomat. Acum, revenităacasă, îi părea că-şi trădase ţara, îndepărtîndu-se de necazurile ei. Îşi petrecuse aproape toată viaţaprintre străini, afară de anii primei copilării şi ai războiului. Şi acum se încălzise din nou la un foc românesc, ascultînd flăcările care-i aminteau şicopilăria, şi războiul, şi casele de ţară; şi acum asculta suferinţa unui frate de-al ei, a unui român, aunui moldovean, în sufletul căruia vuiseră mereu tăcerile, vînturile iernilor româneşti, ploile şineliniştile venite parcă toate din Siberia. Ea zîmbise prea mult, se bucurase prea mult. Îl vedea pe Andi chinuit cum sînt copacii culmilor stîncoase, trăind mereu sub trăsnete, răsuciţide vînturi, dominînd numai prăpăstii, ascultînd numai rostogoliri de stînci. Sufletul ei nu-şi pierduse nici la douăzeci de ani elasticitatea de minge roşie a copilăriei.Trecuse din an în an, din ţară în ţară, pe sub cele mai zîmbitoare ceruri ale Europei, pe cînd sufletulfratelui ei din România zăcuse greu, neclintit, pe pămîntul românesc, bătut de viscole şi ploi. Îi eraruşine de bucuriile vieţii ei ca de inele prea scumpe şi prea strălucitoare, care i-ar fi împodobitdegetele în faţa unei mîini degerate, întinsă spre ea. 3
  4. 4. Se simţea din ce în ce mai vinovată. Niciodată nu vorbise, niciodată nu ascultase sufletul unuiromân de vîrsta ei. Prietenele ei din străinătate erau camarade întru tinereţe şi bucuria tinereţii.Uitase treptat sunetul românesc al focului din sobă, al vorbei, al tăcerii, al amintirii, al văzduhului.Treptat, pentru ea toamna nu mai însemna cerul albastru în care se călătoresc rîndunelele şi cocoriiRomâniei, în ţări străine, fiindcă ea însăşi era cu cocorii şi rîndunelele, în ţări mereu calde, unde sesimţea la ea acasă, nu între străini. Fructele pentru ea nu mai însemnau vara, vacanţa cea mare, încare se coc obrajii copiilor la lumina aceluiaşi soare, care coace pe rînd cireşile, caisele, merele,perele, gutuile – fiindcă trăise în ţări unde mereu erau aproape toate fructele. Şi începu în ea marea dorinţă de a intra în ritmul vorbelor care răsunau în noapte, înmonahala asprime a limbii şi a sufletului românesc. În odaia ei, aşezată turceşte pe pat, Ştefanamedita privind lumina fără s-o vadă, neclintită; apăruse pe fruntea ei dreaptă o dungă verticală, dinacelea care pe faţa pămîntului despart continente, şi, în unele suflete, trecutul de viitor. Ionel Teodoreanu. BAL MASCATÎn compoziţia ta, vei ţine cont de următoarele cerinţe:• identificarea şi comentarea a trei trăsături morale proprii personajului respectiv; 6 puncte• comentarea a două dintre modalităţile/ procedeele de caracterizare a personajului Ştefana Velisar, cu utilizarea citatelor adecvate; 8 puncte• interpretarea adecvată a atitudinii Ştefanei faţă de semeni; 4 puncte• exprimarea viziunii proprii, în raport cu ideile ce se desprind din cele două secvenţe subliniate; 6 puncte• formularea a două concluzii cu referire la sentimentului uman al dorului de ţară. 6 puncte (ordinea încadrării parametrilor în text este la alegere, dar fiecare va începe din alineat)În atenţia candidatului!Pentru redactarea eseului vei obţine, suplimentar, 24 de puncte.În acest scop, vei respecta următoarele condiţii:• organizarea corectă a ideilor în scris; 2 puncte• utilizarea limbii literare; 4 puncte• demonstrarea aptitudinilor de analiză şi de interpretare critică; 4 puncte• respectarea normelor de ortografie; 6 puncte• respectarea normelor de punctuaţie; 6 puncte• aşezarea în pagină, încadrarea în limitele de spaţiu. 2 puncte 4
  5. 5. 5
  6. 6. SUBIECTUL AL III-LEA (10 de puncte) Te numeşti Felix/ Felicia Popescu. Eşti elev/ elevă în clasa a XII-a B. Astăzi ai uitat îngarderoba liceului o geantă cu paleta de tenis. Redactează, în spaţiul rezervat, un anunţ pe care îl vei afişa pe avizierul liceului, pentru arecupera obiectul pierdut.Atenţie! În anunţ, trebuie: • să utilizezi convenţiile specifice acestui tip de compunere; 4 puncte • să respecţi structura şi conţinutul adecvate; 4 puncte • să respecţi normele de ortografie şi de punctuaţie. 2 puncte 6

×