1. Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Danemarca, Finlanda si Islanda Aspecte turistice si culturale Prof. Indrumator : Marian Marin Paraschiv Mirela Petcu Mirela Grupa 215, anul II
34. Atractivitatea turistica a cadrului natural Situata in nordul Europei, Finlanda este o tara neasemuita, prin frumusete. Mii de lacuri puncteaza peisajul Finlandei,aceasta fiind supranumita “Tara celor o mie de lacuri”(mai precis 187 888 de lacuri) iar paduri dese acopera aproape doua treimi din teritoriu. Tarmul este crestat cu multe fiorduri (fiordul Harkmerit), golfuri si peninsule,marcat de roci de granit rosu sau gri. Aproape de coasta se intalnesc mii de insule.Acestui stat ii apartin peste 150 000 de insule, cele mai mari fiind:Ahvenanmaa si Vaasa. Tara este un platou strapuns de dealuri si vai mici, creste si depresiuni. Relieful se inalta de la sud-sud-vest catre nord–nord-est, dar altitudinea medie este 120-180 m deasupra nivelului marii. Muntele Haltia, cel mai inalt punct al tarii, 1.324 m deasupra nivelului marii, este situat in regiunea de nord-vest a Finlandei . Principalul rau este Kemi,cu izvoarele in apropierea granitei cu Federatia Rusa,ce strabate Finlanda de la NNE spre SSV.
40. Clima Finlanda o clima mai blanda decat majoritatea regiunilor lumii care se gasesc in nord. In ianuarie, de exemplu, temperatura medie este de 14-18 grade Celsius, mai ridicata decat temperaturile din zonele din Canada aflate la aceeasi latitudine. Clima Finlandei este influentata in principal de catre Curentul Golfului, un curent oceanic cald care trece prin vestul coastei norvegiene. Numeroasele lacuri, precum si golfurile Bothniei si cel al Finlandei ajuta foarte mult climei relativ blande.Temperaturile din iulie in Finlanda sunt in medie 13-17 garde Celsius. Februarie este de obicei cea mai rece luna, cu temperaturi de –22 –3 grade Celsius. In partea de nord a Finlandei temperaturile ajung pana la –30 grade Celsius, atingand cateodata si –50 grade Celsius.Sudul Finlandei este acoperit de zapada din decembrie pana in aprilie, in timp ce partea de nord din octombrie in aprilie. Nordul Finlandei se afla pe taramul Soarelui de la Miezul Noptii asa ca are parte de lumina continua in timpul verii.
41. Vegetatie si fauna Vegetatia Finlandei este reprezentata,in principal de padurile de pin,molid si mesteacan care acopera 72% din suprafata teritoriului.Aici exista peste 1100 de specii de plante indigene.Finlanda are aproape 1200 de specii de plante si ferigi si aproximativ 1000 de varietati de licheni.Cea mai bogata flora se gaseste in sudul tarii si in Insulele Alan Dintre cele 22 700 de specii ale faunei,peste 75% sunt insecte.In Finlanda exista aprox.60 de specii de mamifere autohtone.Fauna este reprezentata de vidra, jder, hermina elani,vulpi, castori si reni ce au fost domesticati de populatia Sami,astfel ca aproape nu se mai gasesc reni in salba-icie.Dintre speciile de pasari,cel mai cunoscut este cucul,ala-turi de gasca salbatica ,lebada si potarniche de tundra. In apele dulci se gasesc din abundenta biban, stiuca si somon.
45. Orasele Finlandei Finlanda numara multe orase dar numai cinci depasesc 100 000 de locuitori. Helsinki, este cel mai mare, cu o populatie de 560 553 de locuitori.Localizat pe coasta sudica,este capitala statului si centrul politic, comercial, educational si cultural al Finlandei.Totodata ,este port si reprezinta un important oras industrial. Finlandezii sunt un popor de oameni culti iar librariile si muzeele fac, bineinteles,parte din cultura lor. Biblioteca din Helsinki , fondata in 1860,adaposteste peste doua milioane de volume. Biblioteca Universitatii din Helsinki, cu aproape trei milioane de volume functioneaza ca biblioteca nationala.Pe intreg teritoriul , Finlanda numara mai mult de 1500 de biblioteci si peste 300 de muzee. Muzeul National al Finlandei din Helsinki contine scrieri in limba finlandeza si in alte limbi fino-ugrice si comparatii etnografice asemenea unui departament de arheologie.Alte muzee sunt Mannerheim, Municipalul, Ateneul din Helsinki si Muzeul de Arta. Urmatoarele orase ale Finlandei,dupa numarul de locuitori sunt:Espoo, Tampere, Turku, Naantali si Savonlinna .Turku reprezinta un mare port si centru educational,servind drept capitala pana in anul 1812.Tampere este un important oras manufacturier,centru de telecomunicatii si al industriei de tehnologie informationala. Rovaniemi este orasul lui Mos Craciun. Aici se pot comanda cadourile care vor fi oferite de Craciun, biroul lui Mos Craciun se gaseste la circa 8 km departare de centrul urban, in apropierea cercului polar arctic.
53. Cultura Limba In Finlanda sunt doua limbi oficiale, finlandeza si suedza. 93% dintre locuitori vorbesc finlandeza, o limba fino-ugrica si aproximativ 6% vorbesc suedeza. Majoritatea vorbitorilor de suedeza traiesc pe coasta de sud si vest si in Insulele Aland.Populatia Sami din Laponia, regiunea nordica a Finlandei, vorbeste un dialect al limbii finlandeze. Religia Biserica oficiala este Biserica Luterana Evanghelica, de care apartin 86% dintre locuitori.O mica comunitate de finlandezi ( aprox. 1%) apartin Bisericii Ortodoxe, aceasta fiind si acum o biserica nationala. Libertatea religioasa este garantata la nivelul tuturor cultelor. Majo-ritatea finlandezilor nu se duc la biserica in mod regulat, dar bisericile din toata tara sunt pline la sarbatori religioase.
54. In orasele finlandeze, oamenii locuiesc in apartamente inchiriate sau cumparate. Majoritatea locuitorilor din zona rurala locuiesc in vile micute – pentru o familie. Cel mai faimos articol folosit de finlandezi este o camera speciala de baie cu aburi numita sauna. Majoritatea finlandezilor folosesc sauna o data pe saptamana pentru relaxare. Intr-o sauna, se incing pietre deasupra unui cuptor. Temperatura poate creste pana la 80-100 grade celsius. Oamenii stau intinsi pe banci de lemn pana cand incep a transpire. Dupa o vreme, daca arunca apa pe pietrele incinse, se pot produce vapori - sauna devine mai fierbinte! La sfarsit, se face un dus rece sau o baie in lac – iarna, unii finlandezi se rostogolesc prin zapada sau fac o baie "la copca". Dupa ce repeta intregul ciclu, se intind pana cand temperatura corpului lor revine la normal. Finlandezii iubesc arta si activitatile in aer liber. Ei au un standard de viata ridicat si primesc multe avantaje sociale din partea guvernului. Majoritatea venitului Finlandei il aduce exploatarea forestiera, inclusiv industria lemnului si a hartiei. Viata de zi cu zi
55. Bucataria finlandeza a fost influentata de mai multe culturi, de la cea franceza la cea ruseasca dar include si o varietate larga de specialitati finlandeze utilizand pestele,fructele de mare, vanatul si vegetalele. Finlandezilor le place pestele, in special hering, biban, stiuca si somon si carnea de vita, vitel sau porc. Carnea de ren afumata este o delicatesa. Mancarea si bautura Garnitura favorita o constituie cartofii fierti cu unt si marar proaspat. De asemenea, untul si laptele sunt alimente importante Fructele de padure sunt utilizate in prepararea deserturilor si a siropurilor.Finlandezii consuma paine de secara iar sandvisurile sunt mancate la micul dejun sau drept gustare.Laptele si cafeaua raman bautururile cele mai consumate de finlandezi. Gazdele, de obicei, indica musafirilor, locul pe care acestia il ocupa la masa iar acestia, asteapa gazdele ,sa inceapa sa manance inaintea lor.Se obisnuieste ca oaspetii sa se.autoserveasca si sa nu fie serviti de gazde.
58. Finlandezii iubesc sporturile in aer liber. Iarna, se practica hochei pe gheata, patinaj pe gheata, schi, sarituri de la trambulina cu schiurile, schi fond. Dintre sporturile populare de vara amintim pesapallo – o forma finlandeza a baseball-ului, inot, yachting si alpinism. Vara, mii de familii se duc la casutele lor de vacanta pe malul unui lac, pe coasta sau pe insule. Ca spectatori, finlandezii urmaresc atletism si hochei.De asemenea, ei iubesc spectacolele de balet, concertele, filmele, teatrul si opera. Timp liber
59. Arta Finlanda are o bogata traditie populara, reflectata in obiecte, literatura, muzica si pictura. Persoana care a pastrat folclorul a fost Elias Lonnrot, un doctor de la tara. El a adunat cantece si poeme vechi de secole ale taranilor si le-a publicat in 1835. Colectia sa impresionanta, numita Kalevala, a devenit epopeea Finlandei si a inspirat multi artisti. Akseli Gallen-Kallela i-a folosit temele in picturile sale. Compozitorul Jean Sibelius s-a inspirat pentru crearea poemelor simfonice. Poetul american Henry Wadsworth Longfellow a luat Kalevala drept model pentru poemul sau, "The Song of Hiawafha". In anii 1800, Johan Ludvig Runeberg a devenit poetul national al Finlandei. Poemul sau, "Vart Land" este acum imnul tarii. Printre alti scriitori ai acelei perioade, amintim de nuvelistul Aleksis Kivi si scriitoarea de piese de teatru Minna Canth. In anii 1900, nuvelistii Frans Eemil Sillanpaa si Mika Waltari sunt recunoscuti de intreaga lume. Sillanpaa a castigat Premiul Nobel pentru literatura in 1939, devenind primul laureat din Finlanda.
60. Sticlaria, ceramica, mobila si textilele sunt faimoase in intreaga lume prin simplitatea si frumusetea designului lor. Aceeasi linie simpla poate fi vazuta si in creatiile celor mai cunoscuti arhitecti finlandezi – Eliel Saarinen si Alvar Aalto. Printre creatiile lui Saarinen intalnim Gara Centrala si Muzeul National din Helsinki. Aalto nu a dobandit faima numai ca arhitect, ci si ca proiectant de orase si designer de mobila. Design interior cu mobilier si pereti din lemn
65. Pozitia geografica Islanda (L ydveldid in islandeza) este o tara insulara situata chiar sub Cercul Polar in Oceanul Atlantic de Nord. Se afla la aproximativ 320 km est de Groenlanda si la 1050 km vest de Norvegia.Are o forma ovala cu lungimea de circa 485 de km si latimea maxima de 300 de km.Teritoriul Islandei se desfasoara pe circa 3 grade de latitudine si pe 9 grade de longitudine. Mai este numita si "Tara ghetii si focului" pentru ca ghetarii se gasesc langa izvoare termale, geysere si vulcani. Islanda a fost denumita astfel de un colonist care, dupa o iarna neobisnuit de rece si lunga, a vazut tarmul acoperit de gheata (Iceland = Taramul Ghetii).
66. Atractivitatea turistica a cadrului natural Majoritatea Islandei este un mare podis, dar de-a lungul tarmului gasim campie. Teritoriul acesta de campie este singura zona in care se poate locui. Pamantul este acoperit de iarba aici, iar oamenii pot creste animale si pot cultiva chiar plante. O parte din Curentul Golfului trece pe langa tarmul de sud si de vest al Islandei, incalzind campiile si pastrand porturile fara gheata tot timpul anului. Podisul din interiorul Islandei are un teren dur, situandu-se la aproximativ 762 metri deasupra nivelului marii. O falie se afla exact sub Islanda facand din aceasta un taram violent al minunilor naturii, incluzand vulcani, izvoare termale, geysere, ghetari. Cutremurele sunt chiar frecvente aici. Mai mult de 200 de vulcani au erupt in Islanda imprastiind lava si roci in tot podisul. Unii vulcani sunt inca activi, inclusiv faimosul vulcan Hekla , care a erupt in 1980 si 1981. Exista vulcani activi chiar si sub mare pe langa coastele Islandei. Unul a erupt in 1963, la sud de Islanda, formand o noua insula numita Surtsey . In 1973 un vulcan de pe insula Heimaey inactiv de mai mult de 5000 de ani a erupt aruncand cenusa vulcanica peste singurul oras al insulei, Vestmannaeyjar . Sn'fellsj kull este vulcanul ce are in varf un ghetar, situat in penisnsula Sn'fellsnes .
67. Islanda are cele mai multe izvoare termale din lume. Unele din izvoare termale sunt geysere. De fapt numele de geyser provine de la cel mai faimos izvor termal islandez, Geysir care arunca apa la aproximativ 59 metri in aer. Aceasta zona are multe geysere incluzand: Strokkur care erupe regulat la fiecare 7-10 minute la o inaltime de peste 30 de metri . A opta parte din Islanda este acoperita de ghetari. Aceste bucati uriase de gheata au in unele locuri 1,2 km grosime. Cel mai mare ghetar din Europa. Vatnaj"kull , situat in sud-est,situat in cel mai mare si cel mai frumos parc islandez, are o suprafata de 8.133 km patrati si este mai mare decat toti ghetarii Europei continentale la un loc. Ghetarii au sapat adanc fundul fiordurilor, transformandu-le in porturi naturale pe cele de la Akureyri, c el mai mare oras din nordul Islandei cu cea mai nordica gradina botanica si cel mai nordic teren de golf din lume,si Osafj"rdur . Ghetarii au sapat si in insula si topindu-se s-au transformat in lacuri. Cel mai mare este Thingvallavatn, situat in sud-vest. Apa de ploaie si cea provenita de la ghetarii topiti formeaza rauri repezi si niste cascade minunate. Cel mai lung rau, Thj¢rsa , are 241 km si se situeaza in sudul Islandei. Cele mai frumoase cascade din Islanda sunt Gullfoss , " Cascadele aurii"…Cascada Niagara a Islandei…cea mai mare cascada din Europa. in sud, si Dettifoss in nord.
81. Clima Islanda nu are o clima atat de rece precum alte tari aflate la aceeasi latitudine. Curentul Golfului incalzeste coastele Islandei. Nu intalnim variatii considerabile de temperatura intre sezoane,dar schimbarile de vreme, frecvente, sunt normale, in special in sud, unde sunt multe furtuni si cad precipitatii abundente.La Reykjavik,temperaturile variaza de la o medie de 11 grade , in iulie, la –1 grad, in ianuarie, atingand o medie anuala de aprox. 5 grade.Umiditatea este ridicata, iar in est este multa ceata.In nord, precipitatiile variaza de la 300 la 700 mm, in sud, de la 1270 la 2030 mm, iar in munti ating 4570 mm. Islanda este deasemenea pe taramul Soarelui de la Miezul Noptii. Iernile sunt indelungate si destul de blande, iar verile, scurte si racoroase. In iunie soarele straulceste aproape 24 ore, in timp ce in decembrie este noapte tot timpul .
83. Vegetatie si fauna Desi aici cresc cativa arbori pitici(frasini, plopi tremuratori, mes- teceni si salcii), principalele forme de vegetatie sunt ierburile,muschii si arbustii pitici. Vulpea,principalul animal autohton,este des intalnit.Renul salbatic, introdus in secolul XVIII, a fost candva o specie numeroasa, dar au fost aproape exterminati si, de aceea, in ultimii ani a fost declarat ca specie protejata.Pot fi gasiti, in principal, in zonele montane nord- estice.Apele ce inconjoara insula aduna balene, multe tipuri de foci si multe specii de pesti.Delfinii, cetaceele, delfinul brun si roqualul sunt numerosi.Alaturi de acestia se gasesc codul, egrefinul, heringul, calcani, rechini, halibuti, tobe rosii, saithe si alte specii.Somonii abunda in multe rauri, iar pastravii in rauri si lacuri.In Islanda traiesc in jur de 88 de specii de pasari, dintre care majoritatea sunt specii acvatice:eiderul si ptarmiganul.Alte specii de pasari autohtone sunt lebada, vulturul, soimul si gasca de mare, toate fiind specii protejate.In Islanda nu traiesc reptile sau broaste, iar speciile de insecte sunt putine .
85. Orasele Islandei Reykjavik, capitala Islandei, este situata in golful Faxafloy al Oceanului Atlantic in partea de sud-vest a tarii.Este cel mai mare oras, principalul port pescaresc si centru cultural, de productie si comercial al Islandei.Fabricile se ocupa cu procesarea hranei, cu productia de imbracaminte, vopsea, produse metalurgice,nave si materiale imprimate.Orasul detine un aeroport international, Keflavik.Capitala este un oras modern,majoritatea cladirilor fiind alimentate cu apa provenita de la izvoarele geotermale.Aici se gaseste Universitatea din Islanda,Conservatorul, Parlamentul (Althing) , Catedrala Luterana,Biblioteca Nationala, Arhivele Nationale si Teatrul National.Tot aici se gaseste Muzeul National de Istorie, Muzeul National care contine o colectie de antichitati islandeze,Galeria Nationala, moderna Biserica Hallgrim’s si statuia navigatorului islandez Leif Eriksson, prezentata in 1930 in Islanda de catre Statele Unite cu ocazia comemorarii a 1000 de ani de la fondarea guvernului Althing.Vikingii au fondat aici prima asezare permanenta in 874, a devenit locatie a Parlamentului in 1843 si capitala in 1918.Populatia acestui oras este estimata la 113 848 de locuitori. Akureyri, pricipalul port cu deschidere la mare si cel mai mare oras din nordul Islandei, este situat la 260 de km nord-est de capitala.Portul este situat la extremitatea sudica a fiordului Eyja, aproape de gura de varsare a raului Eyjafjardar,inconjurat in nord de o depresiune cu pietris si in toate celelalte trei parti de munti.Detine cea mai mare sociatate comerciala din Islanda si detine majoritatea industriilor cooperative ala Islandei, incluzand tesatoria si tabacitul.Orasul detine un colegiu pentru adolescenti.Populatia este de 16 475 locuitori. Kopavogur, oras din sud-vestul Islandei este o suburbie rezidentiala a capitalei.Este localizat pe tarmul sud-estic al Golfului Faxafloy si detine una din cele mai mari comunitati ale Islandei.Populatia orasului esta de aprox. 25 803 locuitori.
93. Cultura Limba Cam jumatate din populatie locuieste in sau langa Reykjavik. Islandezii vorbesc o limba scandinava, islandeza. Limba este atat de asemanatoare cu vechea norvegiana, limba stramosilor lor, incat pot sa inteleaga usor povesti sau poezii scrise in secolele XII-XIII. Majoritatea islandezilor vorbesc doua sau mai multe limbi straine, de obicei daneza, engleza, germana sau suedeza. Religia Majoritatea islandezilor apartin Bisericii Evanghelice Luterane (la fel ca si celelate tari nordice: Norvegia, Suedia, Danemarca si Finlanda).Desi 90% dintre islandezi alcatuiesc aceasta biserica, exista o mare toleranta fata de celelalte confesiuni.Astfel ca una dintre minoritatile religioase este alcatuita din romano-catolici si luterani simpli.
95. Viata de zi cu zi Islandezii, in special tinerii din orasele mai mari, se imbraca foarte mult ca oamenii din occident. Unele femei mai batrane inca mai poarta fuste lungi, negre. De sarbatori, mai pot purta si fuste traditionale negre, brodate cu fire de aur sau argint. Islandezii isi cheltuiesc o mare parte din veniturile lor pentru echiparea caselor lor cu produse din import: televizoare, frigidere, masini de gatit electrice si alte echipamente electrocasnice. Casele erau inainte construite din piatra in zonele rurale si din lemn in orase. Dar majoritatea caselor sunt construite azi din beton ranforsat, care nu mai este atat de vulnerabil la cutremure sau la vanturile foarte puternice de pe coasta. Multi isi vopsesc casele in culori pastelate.Apa calda de la robinet folosita in toata tara provine din izvoarele termale. Tot apa din izvoarele termale este folosita pentru a incalzi casele si serele unde sunt crescute legumele, fructele si, deasemenea florile. Viata este cam scumpa in Islanda pentru ca foarte mult din ceea ce islandezii cumpara – de la masini pana la hartie – provine din import. Asa ca pentru a intretine o casa este nevoie de doua sau mai multe venituri asa ca si femeile si barbatii lucreaza - barbatii au chiar doua slujbe). Statul are grija pe timpul zilei de copiii ai caror parinti lucreaza. Inainte de casatorie, multe cupluri tinere traiesc impreuna in casa parintilor. Pot sa stea chiar mai multi ani pana stranga bani pentru a-si cumpara un apartament sau o casa. In tot acest timp pot avea unul sau mai multi copii. Mai mult de 60% din copii sunt nascuti inainte ca parintii lor sa se casatoreasca. Majoritatea cuplurilor se casatoresc numai dupa ce pot sa se intretina singuri. Unele combina casatoria lor cu botezul copiilor.
96. Islandezii mananca foarte multa carne de miel (oaie) si de peste. Chiar si hot-dog-urile sunt facute din carne de miel. Islandezii prefera pestele sarat sau uscat, in special cod. Mancarurile specific islandeze includ carnati cu sange si capatani fierte de oaie. Desertul favorit este skyr facut din lapte batut. Este ca iaurtul si este de obicei servit cu zahar si frisca. Timp liber Islandezii practica multe sporturi, mai ales inotul. Acestia inoata iarna in piscine inchise sau deschise incalzite de izvoare termale. Islandezilor le place deasemenea baschetul, handbalul, schiatul, fotbalul si un fel de lupte numit glima . Multi dintre ei joaca sah si bridge, si le place mult poezia si proza moderna si veche. Reykjavik are doua teatre si o orchestra simfonica. Mancarea si bautura
101. Datorita faptului ca limba islandeza s-a schimbat foarte putin de-a lungul vremii, islandezii pot citi fara prea mare dificultate literatura creata in Islanda in timpul secolelor XII si XIII.Scrierile islandeze ale acestei perioade sunt epopeele.Scriitorii islandezi moderni au creat numeroase opere literare.Scriitorul islandez Halldor Laxness a castigat Premiul Nobel pentru literatura in 1955.Laxness a adaptat frumusetea lirica a vechilor epopee islandeze astfel incat sa o foloseasca in romanele sale moderne despre poporul islandez. Islandezii zilelor noastre sunt foarte buni cititori.Se spune ca poporul islandez citeste mai multe carti pe cap de locuitor decat oricare alt popor. In Islanda medievala, cele mai raspandite mestesuguri erau cioplitul lemnului, prelucrarea argintului si sculptura in piatra pentru decoratiile bisericilor.Arta populara isi gaseste cea mai profunda expresie in prelucrarea lemnului. Dintre islandezii faimosi in intrega lume pot fi amintiti: formatia de rock alternativ Sugarcubes, cantareata Bjork, trupa de rap Quarashi, grupul de artisti GusGus si Emiliana Torrini, muziciana de folk electronic/acustic.Fotbalistul Eiour Guojohnsen ce a jucat la F.C.Chelsea, iar acum este la F.C.Barcelona, in Spania, este sportivul islandez cel mai cunoscut. Arta
