2. ASEZARE GEOGRAFICA Germania este pozitionata in centrul Europei, avand iesire la Marea Nordului si Marea Baltica. Vecinii Germaniei sunt: in N Danemarca, NE Marea Baltica, NV Marea Nordului, E Polonia,Cehia, SE si S Austria, SV Elvetia, V Franta, Luxemburg, Belgia si Olanda. Teritoriul statului (356.945 km) se desfasoara pe 10grd long.(intre5grd54min long.E si 15grd3min long.E) si aprox. 8grd lat.(intre localitatea List 55grd1min lat.N si localitatea Dietersbuirg 47grd23min lat.N).
3. SCURT ISTORIC Teritoriul Germaniei a fost ocupat succesiv de triburile germanice,celtice, slave si apoi de Imperiul Roman care l-a transformat in provincie a sa. Urmeaza invaziile triburilor turingilor, saxonilor etc. incluse in Regatul Francilor sub conducerea lui Carol cel Mare Au avut loc cuceriri, impartiri, in principate si comitate care au durat tot Evul Mediu (Enciclopedia Europei, 1998). Numele Germania apare in secXI-XII, perioada de compromis intre rege si papa. Luther cu tezele sale, Liga Catolica(1609), dar si razboaiele faramiteaza Germania facilitand patrunderea Prusiei si Austriei, rezultand o continua faramitare pana cand Bismark o unifica. In 1871 prin infrangerea Austrei si Frantei, Wilhem I se incoroneaza ca imparat al Germaniei. Aceasta se dezvolta industrial, situandu-se in primele doua puteri ale globului, se declanseaza primul razboi mondial si pierde posesiuni printre care Alsacia si Lorena. Se declanseaza si al doilea razboi mondial, in urma caruia Germania capituleaza. Se fixeaza noi granite iar in 1949 este proclamata RFG cu capitala la Bonn, iar in zona sovietica RDG cu capitala la Berlin. Perioada 1947-1990 inseamna doua state germane. Germania Federala se dezvolta in liniile economiei de piata, iar Germania Democrata urmeaza linia sovietica. Ca urmare a refugierilor din Germania de Est catre vest, se construieste Zidul Berlinului. In timp ce RFG adera la NATO si CEE, RDG ocupa un loc in CAER si Tratatul de la Varsovia. Caderea Zidului Berlinului 1989, duce la crearea unui nou guvern si unificarea in 1990, proclamand Berlinul noul sediu al parlamentului. Urmeaza o perioada cu multe probleme de rezolvat, cu costuri multiple dar care nu submineaza valoarea statului german in plan economic si social politic european.
4.
5.
6. CADRUL NATURAL RELIEFUL Sub aspect morfologic pe teritoriul Germaniei se intalnesc de la N la S trei mari unitati geografice. Campia Germaniei de N, o campie mlastinoasa cu amprente lasate de glaciatia cuaternara(morene), este drenata de rauri cu debite semnificative: Oder, Weser si Ems. In partea centrala se remarca un relief vechi de varsta hercinica (paleozoicul superior) cu alt.medii de 800-1000m; Podisul Renan in partea central vestica; M-tii Hartz, M-tii Padurea Thuringiei, Jura Franconiana, Jura Svaba, M-tii Metaliferi si M-tii Padurea Neagra. Cea de-a treia treapta de relief este reprezentata in partea meridionala de Alpii Bavariei, cu alt. ce depasesc frecvent 2500m, max.2963m vf. Zugspitze. Acestia sunt formati din culmi orientate pe directia E-V cu substrat calcaros care a generat forme exocarstice (doline) si endocarstice (pesteri). La N, Alpii Bavariei se termina printr-un platou mai neted, cu aspect monoton ce se inclina spre valea Dunarii. Tarmul nordic al Germaniei este sinuoa cu numeroase golfuri (ex. Helgolander in V peninsulei Jutlanda; Kieler la Marea Baltica), peninsule (ex.Jutlanda) si insule (Borkum, Juist, Norderney, Fermarn etc.)
11. CLIMA Clima este temperat continentala influentata de prezenta alpilor in S, oceanul Atlantic in V si Marea Baltica in N. Temperatura medie anuala este de 9C dar ea difera atat in altitudine (6C la 1000m; 0C la 1800m si valori negative la peste 2000m) cat si in altitudine, fiind mai scazuta in ianuarie (1C,-6C) si mai ridicata in iulie (16-20C) Precipitatiile cresc atat de la N la S cat si in altitudine conform unui gradient pluviometric vertical de 70-100mm/an la 100m altitudine, 2000mm/an in zona montana din S; 715mm/an in N). APELE Germania dispune de o retea hidrografica tributara Marii Nordului, Baltice si Marii Negre. Dunarea, izvoraste din M-tii Padurea Neagra (SV Germaniei), are un traseu SV-NE traversand orasele Tuttligen, Ulm, Iugolstadt, Regensburg, Deggendorf. Dunarea iese din tara in dreptul localitatii Passan. Acest fluviueste legat de Main printr-un canal (canalul Dunare Main Rin). Rin, are izvoarele in M-tii Alpi, formeaza granita cu Franta pe 156km, apoi strabate localitatile Karlsrube, Mannheim, Wiesbaden etc. O alta artera hidrografica importanta este raul Weser, cu traseu S-N, tributar Marii Nordului; Elba se varsa in Marea Nordului in apropierea orasului Hamburg. Lacurile Germaniei au geneze variate: Lacul Boden, in S Germaniei este de origine
12. glaciara; lacurile Ammersee, Kirch din N M-tiilor Alpi si deasemene un mare numar de lacuri morenaice in N (ex.Murtz, Pinnower, Sittner etc.). Reteaua hidrografica a Germaniei este legata printr-o retea densa de canale de peste 4000km (ex. Canalul Kiel in N, Mitteland in centru sau Dunare-Main-Rin in S). VEGETATIA este variata, dominanta fiind padurea care ocupa aprox. 1/3 din fondul funciar al tarii. Aceasta este formata din etajul stejarului, fagului si coniferelor. La peste 1600m in zona montana din S apare etajul alpin (“stepa rece”) formata din specii pitice datorita ultravioleteler si a vantului puternic. In luncile raurilor apare vegetatia de lunca formata din specii iubitoare de umezeala (trestia, rogoz, plopi, salcii). SOLURILE fac parte din clasa argiluvisolurilor (argilo-iluviale cenusii si brun roscate) in zona padurilor de foioase; cambisolurilor sub padurile de conifere, spodosolurilor in zona alpina; aluviale in luncile raurilor; embrisoluri si molisoluri in zonele mai joase din N. FAUNA este diversificata, formata din urs,ras, cerb, capra neagra, bizonul, jderul,pisica salbatica, harciogul, mistretul etc. Ihtiofauna este reprezentata de arealul crapului: crap,caras, platica, stiuca,salau, somn.
19. Orasele Germaniei BERLIN , capitala Germaniei din 1991, este un puternic centru industrial , comercial si financiar al tarii, nod de comunicatii, centru cultural si admministrativ. Are functii complexe ( industriale, comerciale, culturale) polarizand activitatea intregii regiuni in care se afla situat.Numeroase obiective culturale, stiintiice, arhitectonice constituie atractia pentru milioane de turisti (palatele Charlottenburg, Poarta Brandenburg, Universitatea Humboldt, Reichstgul etc.)] MUNCHEN , capitala Bavariei, situat pe raul Isar. Fondat in 1158. Importanta metropola comerciala, culturala si industriala a sudului detine multe momumente ale stilului baroc,muzee. HAMBURG, oras situat in landul cu acelasi cu nume, este principalul port maritim al Germaniei, avand si o functie industriala foarte dezvoltata ( metalurgie, chimie, agroalimentara). A obtinut statutul de port liber in 1881. FRANKFURT, capitala comerciala a Germaniei, centru bancar si bursier, influentand intr-o mare masura pulsul economic atat al Europei cat si a restului lumii. Aeroportul din Frankfurt este cel mai aglomerat de pe continent, deasemenea aici se gaseste si cea mai activa gara a Europei, utilizand 1500 de trenuri in fiecare zi.
20. POPULATIA Populatia Germaniei inregistra in anul 2002 cifra de 82.700.000 locuitori, ceea ce reprezinta o densitate medie de 229,1 loc/km.Concentrarea maxima a populatiei se inregistreaza in lungul marilor fluvii (ex: valea Rhinului, unde se formeaza megalopolisul ce cuprinde Koln si Dortmund, densitatea populatiei depasind 6000 loc./km in valea Dunarii, dar si in jurul ,marilor orase ( Hamburg, Berlin, Munchen). Cele mai mici valori (sub 50 loc./km) se intalnesc in zonele montane inalte din Alpii Bavariei. Natalitatea este de 9,5% 0, mortalitatea de 10,% 0, rezultand un spor natural de –0,9% 0, populatia urbana este de 86,4%. Germania este un stat national unitar intrucat etnia germana detine 95% din totalul populatiei, iar alaturi de acestia mai convietuiesc: turci 2,4%, italieni 0,6%,greci, polonezi,romani,sarbi etc. Structura confesionala a populatiei este reprezentata de protestanti 45%, romano-catolici 37,1%, islami,ortodocsi etc.
32. ORGANIZAREA POLITICO-ADMINISTRATIVA In legea fundamentala germana, Germania este definita ca republica federala formata din urmatoarele landuri: CAPITALA LOCUITORI LAND Stuttgart Munchen Berlin Postdam Bremen Hamburg Wiesbaden Schwerin Hanovra Dusseldorf Maintz Saarbrucken Dresda Magdeburg 10.694.000 12.423.000 3.386.000 2.567.000 663.000 1.737.000 6.089.000 1.726.000 8.002.000 18.079.000 4.059.000 1.057.000 4.301.000 2.532.000 1.Baden-Wurttemburg 2.Bavaria 3.Berlin 4.Brandenburg 5.Brema 6.Hamburg 7.Hessa 8.Mecklenburg 9.Saxonia Inferioara 10.Renania de N 11.Renania-Palatin 12.Saarland 13.Saxonia 14.Saxonia-Anhalt
33. GUVERNUL SI POLITICA DE STAT Din punct de vedere constitutional Germania este o democratie republicana federala. Forma de guvernamant este parlamentara in care seful guvernului este ales de catre parlament si confirmat de catre presedintele statului. Organele constitutionale de conducere a statului: Presedintele federal, desemnat pentru o perioada de 5 ani de Adunarea Federala; Parlamentul Federal – Bundestag (compus in actuala legislatura, din 603 deputati), ales de popor pentru o perioada de 4 ani; Consiliul Federal – Bundersrat, compus din 69 de membr reprezentand cele 16 landuri; Guvernul Federal, compus din ministri federali si condus de Cancelar; Curtea Constitutionala, cu sediul la Karlsruhe, vegheaza la respectarea Constitutiei. Principalele partide politice: Partidul Social-Democrat SPD; Uniunea Crestin Democrata CDU; Uniunea Crestin Sociala CSU; Alianta 90 Verzii; Partidul Liberal Democrat; La guvernare, in urma alegerilor din 22.09.2002, a ramas, in continuare, coalitia SPD+Verzii.
34. ECONOMIA Economia germana este una dintre cele mai solide si mai puternicce din lume. Germania a trecut peste o perioada de maxima ssaracie (dupa Tratatul de la Versailles), transformandu-se intr-o tara cu o industrie puternica ce exporta in intreaga lume, cu o calitate comparabila cu cea japoneza. Dupa al doilea razboi mondial, industria germana a masinilor, electrocasnicelor si a produselor pentru sanatate a crescut in mod impresionant, tara transformandu-se in a treia putereeconomica mondiala (dupa SUA si Japonia) si prima putere din Europa. In ultimii ani insa cresterea economica a fost aproape de zero, iar deficitul bugetar depaseste limita de 3% din PIB stabilita de Uniunea Monetara Europeana. Somajul afecteaza peste 5 milioane de cetateni, aceasta fiind cea mai grava problema a societatii. Pana acum reunificarea a costat partea vestica peste 1.500 miliarde euro pentru transferuri spre noile landuri federale. Produsul intern brut PIB ( la nivelul anului 2003) PIB, in mld.euro: 1.972,7 Crestere economica %: +0,6 PIB, in euro/locuitor: 24.000 PIB, in euro/persoana ocupata: 51.150
35. INDUSTRIA Industria este coloana vertebrala a economiei germane. Au avut loc mutatii structurale pe termen lung, astfel ponderea industriei in crearea valorilor brute, in toate sectoarele economiei a scazut de la 51,7% la 34,6% intre anii 1970 si 1995. In schimb, ponderea serviciilor publice si private a crescut foarte mult. Industria germana se compune in principal din intreprinderi mici si mijlocii. In industrie, sectoarele economice in plina expansiune, cum ar fi informatica si telecomunicatiile, aeronautica si astronautica, nu pot compensa reculul sectoarelor industriale demodate, cum ar fi sectorul textil si siderurgia. Firme de reputatie mondiala, care poseda filiale si centre de productie in nimeroase alte tari sunt: Daimler-Benz AG-Stuttgart (automobile, aeronautica), Siemens AG-Munchen (electronica), Volkswagen AG-Wolfsburg (automobile), Veba AG-Dusseldorf (energie, chimie), Bayer AG-Leverkusen (chimie,farmacie), Bayern Motorenwerke Munchen (automobile), Bosch Stuttgart (electronica). Cu 800.000 salariati la finele anului 2002 si o cifra de afaceri anuala de 180 mld euro, industri de automobile este cel mai important sector din economia Germaniei, fiid a treia tara in ceea ce priveste constuctia de automobile dupa SUA si Japonia. Din 4,7 milioane de automiobile fabricate in 2001, 56% au fost exportate.
36.
37.
38.
39. AGRICULTURA In Germania, aproximativ jumatate din suprafata totala de 36 milioane ha, este destinata agriculturii. Germania nu este numai o tara puternic industrializzata, ci poseda deasemenea o agricultura performanta, care produce o gama foarte extinsa de produse alimentare, de foarte buna calitate. Mecanizarea puternica a agriculturii, a permis realizarea de economii la capitolul ‘forta de munca’, asfel: in anul 1950, 1,6 milioane de exploatatii ocupau un numar de 3,9 milioane persoane. In anul 2002 cele 523.000 de exploatatii agricole ocupau doar 275.000 persoane. Daca in anul 1950 un muncitor agricol asigura hrana pentru 10 persoane, in anul 2002 aceasta cifra era de 91 persoane. Structura agriculturii germane este si ramane caracterizata prin exploatatii familiale. Aproape 90% dintre unitati exploatau in 1995 o suprafata mai mica de 50 ha. Principalele produse ale agriculturii germane sunt: laptele, carnea de porc si de vita, cerealele si sfecla de zahar. Deasemenea un rol apreciabil il prezinta cultura vitei de vie, vinul nemtesc fiin cunoscut in intreaga lume pentru calitatea sa.
40.
41. MANCAREA SI BAUTURA Povestea culinara germana incepe, asa cum s-ar astepta oricine, cu berea. Cea mai veche berarie din Germania, Weihenstephan din Freisihg, in Bavaria, este semnalata documentar incepand cu anul 1040. Timp de peste 500 de ani, Germania s-a mandrit cu faptul ca cele 1.400 de berari respectau “ regulile de puritate” din 1516, care stipulau ca pot fi folosite numai hamei, malt, drojdie si apa. Germanii sustin ca varietatile de bere din tara lor-Helles, bere blonda; Dunkles, bere neagra; Pils, bere mai subtire si usor amara; Weissbier, o bere fermentata, incarcata ; si multe alte varietati, au o savoare diferita.In Evul Mediu, berea constituia un sortiment de mancare, mai ales in unele perioade cand calugarii aveau voie sa bea, acestia realizand propria lor bere; Starkbier (bere tare), aceasta ramand o traditie bavareza. Celalat aspect fundamental al vietii germane il constituie painea, putine tari oferind o asemenea varietate a acestei hrane. Un alt element foarte cunoscut al bucatariei germane il reprezinta carnatii (Wurst), fiecare regiune din Germania avand un specific in preperarea si consumul lor. In afara garniturilor, cartofii sunt cei mai des intalniti Beilage (mancare insotitoare), Pellcartofflen (cartofi fierti si sarati) etc. In fruntea culturii culinare germane se afla partea de sud a tarii, pentru ca cei mai renumiti bucatari prefera sa isi deschida magazinele in satele pitoresti ale Alpilor. Germania ramane sursa unora dintre cele mai rafinate vinuri albe din lume. Arma sa secreta a fost intotdeauna specia de struguri Riesling, acest sortiment fiind capabil sa produca vinuri seci sau dulci ca mierea.
44. CULTURA Contributiile germane la cultura mondiala sunt numeroase. Germania a fost locul de nastere al unor renumiti compozitori precum Ludwing van Beethoven, Johann Sebastian Bach; poetii precum Johann Wolfgang von Goethe si Friedrich Schiller; filosofi ca Immanuel Kant, George Hegel, Karl Marx; deasemenea oameni de stiinta de calibrul lui Albert Einstein sau Max Planck. Sarbatorile publice: 1 ianuarie – Anul Nou 6 ianuarie – Hl. Drei Konige Variabil – Vinerea Mare si Pastele 1 mai – Ziua Muncii 50 de zile de le Pasti – Rusalii 15 august – Ridicarea la cer a Mariei 3 octombrie – Ziua nationala a Germaniei 1 noiembrie – Toti Sfintii 25 decembrie - Craciunul
