1. TRADITII SI OBICEIURI ROMANESTI
Probabilcănimicaltceva nu poatedefinimai bine spiritulunuipopordecâtstrăvechile sale
tradiţiisiobiceiuri.Călătorulvesticva fi surprinssădescopereînRomânia un locplin de legende,
miturişitradiţiipăstrate de-a lungulsecolelor.Definitădinăuntrulei, subiectiv, mitologiaeste o
încercareglobală de cunoaştereabsolută a universului, deci o
filosofieincluzânddemersulmisticşi o ştiinţăgeneralăexcluzândexperimentul, şi care se
constituieînoriceculturăprimitivă, operând cu mijloacemagiceşimanifestându-se
prinadaptareaconcretăepică a abstracţiilorşi a fenomenelorsuperioare la
situaţiapsihosocialădată, caşiprinexplicareasimbolică a acestora. Iatăcâtevadin
frumuseţeatradiţiilorromânestice se ţin la sărbatorilecalendaristicesau la momenteleimportante
din viaţaromânilorcare au rolul de-a neîmbia cu farmecullor.
Sf. Dumitruesteconsideratpatronulpăstorilor. Este stăpânpesteiarna care vine.
Dacăjumătate din an stăpâneşte Sf. Gheorghe, cealaltăjumătateestestăpânită de
el.IntrăcălduraînpământşiGerilăîncepe a-şiarătacolţii;Moşii de toamnă( AjunulluiSâmedru ):
se face pomană, grâufiert cu unt, laptesaubrânză. Înunelelocurioameniifacînajununfoc; se
aduce un brad mare căruia i se dăfoc. Femeileîmpartnuci, pâine, mere, covrigi.Înacelaşi sat se
facmaimultefocuri.Fiecare duce acasăuntăciunepe care îlaruncăînlivadă. Dacă la
Sâmedruestevremeaspră, iarnava fi bună, toamnava fi lungăşifrumoasă.Ziua intrării în
Biserică a Fecioarei Maria, numită Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde în
Calendarul popular cu celebrarea unei năprasnice divinităţi a lupilor, Filipul cel Şchiop sau
Filipul cel Mare (21 noiembrie). Local, în Bucovina, se credea că în această zi s-ar fi născut
Domnul Hristos. În noaptea de Ovidenie, când se credea că se deschide Cerul şi vorbesc
animalele, se priveghea la lumina unei lumânări încolăcite o strachină cu apă de leac. Tot
atunci se făceau farmece şi descântece, se afla ursita, se efectuau observaţii şi previziuni
meteorologice. Pentru copiii morţi nebotezaţi şi pentru oamenii înecaţi şi morţi fără lumânare
li se făceau în această zi praznice şi li se împărţeau pomeni. Întrucât se credea că în noaptea
de Ovidenie strigoii circulau fără oprelişte, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor,
tocurile uşilor, vatra şi cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul. Pentru protecţia
vitelor împotriva animalelor sălbatice se interzicea orice activitate legată de prelucrarea lânii
şi pieilor de animale. De la Ovidenie până la Sângiorz, femeilor le era interzis să mai spele
rufele la râu.
SfântulNicolae:Decembrie vine apoi cu sărbatoarea, atât de aşteptată de copii, a
SfântuluiNicolae. Câţidintrenoi nu am aşteptat cu înfriguraredimineaţa de 6 decembriepentru
a se uitadacăMoşu' alăsatcevaînghetelepregătite de cu seară? Acestobicei al daruriloraduse de
MoşNicolae, s-aimplementatmaimult la oraş. Este posibilsă fie un împrumut din ţărilecatolice,
undeMoşCrăciunestecel care punedaruriînghetesauciorapianumepregătiţi. Copiilor din
România li se poateîntâmplacaMoşNicolaesăaducăşicâte o vărguţă (pentruceiobraznici). Rolul
de ocrotitor al familiei cu care a fostînvestit de
religiaortodoxăSfântulNicolaeîidădreptulsăintervinăînacestfelîneducaţiacopiilor.PovestealuiM
oşCrăciunîncepe cu un bătrânnumitSfântulNicolae, episcopul din Myra. Se spunecă el
posedăputerimagiceşi a muritîn 340 a.H.şi a fostîngropatînMyra.Târziu, însecolul XI,
soldaţiireligioşi din Italia au luatrămăşiţelesfântului cu eiînapoiîn Italia. Ei au construit o
bisericăînmemorialui, într-un oraş port din sudulItaliei.Curând, peleriniicreştini din
toatălumea au venitsăvizitezeBisericaSfântuluiNicolae. Ei au
luatlegendaluiMoşNicolaeînlocurilelornatale.Legenda s-a răspânditîntoatălumeaşi a
luatcaracteristicilefiecăreiţări.Oaltăpovestelegată de Sf.Nicolaeesteaceeacăacestaar fi fost

2. unrege care la un moment datşi-ar fi
împărţitavereacopiilor,deaicişiobiceiulsăprimeascăcadouricopiiiînnoaptea de MoşNicolae.
Colindatul:Pentruceamaiaşteptatăsărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii au
apelatînegalămăsură la tradiţie,
ştiindsăaccepteşiobiceiurimairecente. Obiceiulcolindatuluiaînglobatîn el nu numaicântecşi
gest ritual, ci şinumeroasemesajeşisimboluri ale uneistrăvechispiritualitătiromâneşti. El s-a
păstratasociindu-se cu celebrareamareluievenimentcreştin care
esteNaştereaDomnuluiIisusHristos. ÎnajunulCrăciunului, peînserat, întoatesatele din ţară,
începecolindatul. Copiii cu steauavestescNaştereaDomnuluişisuntprimiţi cu bucurie de
gazdele care îirăsplătesc cu mere, nucişicolaci.Băieţiimari,flăcăii, merg cu
,,Viflaimul”,adicăîşiasumănişteroluri:Irod,magii,păstorii.Eiumblăpe la
caseleoamenilorşisusţin un micspectacolînurmacăreiasuntrăsplătiţi ,înmajoritateacazurilor cu
bani.
Anulnou:Pentrucelmai important moment, trecereaînnoul an, pregătirile se reiau.
ÎnsăptămânadintreCrăciunşiAnulNou, întoatesatelecetele de flăcăi se pregătescpentru "urat",
sistem complex de datinişiobiceiuri. Peînserat, înajunulanuluisuntaşteptaţisăapară "Ursul",
"Capra", "Bunghierii", "Căiutii", "Malanca", "Jienii", "Mascaţii" ,,,Pluguşorul”, ,,Sorcova”etc.
Concretizareaspectaculoasă a unormituriantice legate de simbolisticaanimalelor,
acestemanifestărireprezintă o modalitateoriginală de exprimare a
arhaicelorasociaţiiritualedintreanimaleşicultulcvasiuniversal al soarelui..
Faptulcăacesteobiceiuri se practică la cumpănadintreaniestejustificat de
simbolisticazilei de 31 decembrie care îngândireapopularăreprezintă data morţiidarşi a
renaşteriiordiniicosmice. Structuraceremonială a obiceiuluiesteînacelaşitimpplină de
forţăşivitalitate. Muzicaşidansulremarcabileprinvirtuozitateşidinamism, măştilepline de
expresivitate,alcatuiesc un spectacol unic.