1. SFECLA PENTRU ZAHĂR

6. -Efectul î ngr ăşă mintelor ce se folosesc regulat ş i î n cantit ăţ i mari î n cultura sfeclei, se resimte ş i î n ani urm ă tori asupra culturilor din asolament . -Sfecla de zah ă r introdusa î n asolament av â nd o perioad ă de vegeta ţ ie lung î , d î posibilitatea gospod ă riilor agricole s ă - ş i repartizeze mai bine ş i î n mod economic for ţ ele de munc ă cerute de planul de cultur ă . -De la cultura sfeclei de zah ă r ca ş i de la prelucrarea acesteia î n fabric ă , rezult ă produsele secundare : frunzele cu cotle ţ ele, borhotul ş i melasa , nutreturi foarte pre ţ ioase pentru animale. -Sfecla de zah ă r se poate cultiva special ş i pentru animale, folosindu-se cu succes î n hrana acestora . -De la prelucrara sfeclei î n fabrici se mai ob ţ ine ca produs secundar spuma de var, ce poate fi folosit ă ca amendament calcaros pentru terenurile grele argiloase, acide ş i chiar ca ingr ăşă mant.

7. Importanţă

26. Particularităţi biologice. Sfecla cultivată este o plantă bienală. În primul an de vegetaţie se formează „corpul sfeclei”, rezultat din dezvoltarea puternică a pârşii superioare a rădăcinii, hipocotitului şi, epicotitului, cât şi a frunzelor. În anul ai doilea se formează ramurile florifere care fructifică. Apariţia de lăstari floriferi în primul an este un fenomen nedorit determinat de cauze complexe, dintre care Z. STĂNESCU ( 1976) menţionează ca principala trecerea rapidă de la faza vegetativă la faza germinativă, în condiţiile când temperaturile după răsărire sunt scăzute, asociată cu durata mai lungă de iluminare.

39. Rotaţia Tehnologia de cultivare a sfeclei pentru zahăr

40. Sfecla pentru zahăr trebuie sa urmeze după culturi care pregătesc terenul devreme, astfel încât să rămână timp pentru efectuarea lucrărilor solului şi a fertilizării organo-minerale. În aceste condiţii se asigură acumularea apei în sol, combaterea buruienilor şi valorificarea eficientă a îngrăşămintelor.

41. Cele mai bune premergătoare sunt cerealele de toamnă, leguminoasele anuale şi cartoful. Sunt contraindicate ca premergătoare pentru sfeclă cruciferele şi ovăzul din cauza dăunătorilor comuni, floarea-soarelui şi cânepa, din cauza consumului mare de apă şi potasiu, porumbul erbicidat cu erbicide triazinice, sorgul şi iarba de sudan. La rândul ei sfecla este bună premergătoare pentru orzoaică, orz, grâu, porumb şi alte culturi cu care nu are dăunători comuni.

42. Cele mai bune premergătoare

43. grâu Cereale de toamn ă

45. fasole

46. soia

47. şi

48. cartoful

49. Contraindicate

50. O văzul

52. cânepa

53. Porumbul erbicidat

54. sorgul

55. Iarba de sudan

56. este bună premergătoare pentru:

57. Orzoaică

58. grâu

59. Porumb

70. Lucrările solului

73. Afânarea solului pe adâncimea de crestere a părţii recoltabile a rădăcinii, mărunţirea şi nivelarea lui constituie verigi de bază pentru germinarea, răsărirea şi reglarea regimului aerohidric necesar creşterii şi dezvoltării plantelor.

74. După plantele care pregătesc terenul în vară (cerealele păioase), se execută imediat dezmiriştirea cu grape cu discuri la adâncimea maximă de lucru a agregatului.

75. Când terenul prezintă denivelări, după lucrarea cu grapa cu discuri se va efectua nivelarea de exploatare prin două lucrări perpendiculare cu nivelatorul.

79. Nivelarea arăturii de toamnă cu ajutorul nivelatorului NT-2,8 sau cu alte mijloace adevărate, asigură pregătirea terenului mai devreme în primăvară, într-o singură trecere cu combinatorul la adâncime redusă şi uniformă.

80. Pregătirea patului germinativ se efectuează pe solurile uşoare cu combinatoru format din grapa cu colţi rigizi şi grapa elicoidală urmată de tăvălugul inelar(de „tip croskillet”), iar pe solurile mai grele şi tasate se înlocuieşte grapa cu colţi rigizi din compunerea combinatorului cu vibrocultorul ale cărui organe active pot afâna şi mărunţi mai bine aceste soluri.

82. Afânarea de mobilizare a solului nu trebuie să depăşească 4 cm fapt pentru care se interzice folosirea grapei cu discuri care nu pote fi reglată la adâncimi de lucru mai mici, de 8-9cm.

83. Sămânţa şi semănatul.

84. Sămânţa.

91. Lucrări de îngrijire

100. Erbicide

102. Boli

108. Dăunători

110. Bothynoderes punctiventris (gărgăriţa sfeclei)

111. Loxostege sticticalis (Omida de stepa)

112. Bothynoderes punctiventris (gărgăriţa sfeclei)

116. Recoltarea.

119. Recoltarea poate fi efectuată manual, semimecanizat şi mecanizat

125. Obţinerea butaşilor . În ţara noastră, obţinerea buntaşilor se poate realiza în două variante tehnologice: în cultură de primăvară şi în cultură succesivă, prin însămânţarea în vară

126. Obţinerea butaşilor în cultura de primăvară. Această variantă tehnologică este asemănătoare culturii industriale în ceea ce priveşte rotaţia, lucrările solului şi lucrările de îngrijire.

132. Obţinerea butaşilor în cultură de vară. Bune premergătoare sunt plantele care pregătesc terenul până la sfârşitul lunii iulie: mazăre, borceag, rapiţă, orz, soiuri timpurii de grâu.

136. Cultura plantelor semincere

140. Lucrările de îngrijire. Combaterea mecanică şi manuală a buruienilor, când nu se folosesc erbicide, se realizează prin 3-4 praşile mecanice şi două praşile manuale pe rând executate până la înflorirea plantelor.