2. --
I PLPINTE CIJ BULB! GRUPA 8
Lafeapestriti
Florirojiiji galbenecupodoabiprinciari
3.
4. CARTEA
GRUPA 8 1
.
L Gra'dinZritiscusit
P Mu c u w r a f i bulbi moi,
I wcafisau hpkh& cu patyo
htunecata
.&.E*~W
prefer2 locurileinsorite, .
jate&
P Lkpada t8mk nu-i d%uneaza
plantei, chiar daca ii apleaci
tulpina. Mai tdrziu laleaua
pestrip se va indrepta de la
sine.
a laentru v d Uititijo fldlor
numai pdnh La frunra. Mu
'Indeplrtrti frunrekl
VARA
Plantare
Plantali bulbii In august.
Ameliorafi solul cu compost
~italq de coarne.
lngrijire
Udatiplantele pe vreme de
seceti indelungati. Tiiati
florile ofilite deasupra primei
perechi de frunze (dreapta).
LSsafi neatinsefrunzele.
Plantaare nevoie de frunzir
pentru a acumula o cantitate
suficienti de substanfe nutri-
tive pentru anul urmitor.
TOAMMA
FertiIizare
Toamna fertilizati cu com-
post maturizat. Dad fertili-
zafi doar prirnavara, folosi$i
numaiOngriiyimi3nt organic.
Laleaua pestrig nu necesita
proteqie de iarna, fiind
rezistenti la ger. el mai aprig dugmana1lalelei
Ipestrifeeste apa stagnanta.
C*lbefectul ei planta nuse dez-
,It&corespunzator sau tncepe
s i putrezeasci, pot chiar sur-
veni~icontaminiribacteriene.
Neexistdndremediucontra
:estor bacterii, distrugeli ime-
diat plantelebolnave.
7. 7Gra'dina'ritiscusit
, ' .
'spar piaii bulbi t ' . ' /'p inflorescdeopotrivaPn locurile I
rolumino$i, cirnosi, tari, i. insorite, precum$iIn cele
netezi la palpat. umbroase.
Sol permeabil. Se dezvolta
bineR mai toate solurile.
hflorege cel maifrumosin
Nucumpirafi bulbi mob sol mai reavin. Nutolereazi
lngrijire trot and C
TOAMNA TIMWRIU PRIMAVARATARZIU
Plantare Curqiregi divizare
Plantafi bulbii de Ondata ce-i Taiafi frunzele moarte (itan-
putefi procura. Daci ajung ga, jos). 4ternefi pe sol un
C'In sol la tirnp, se inriidici- strat de 2,5-5 cm de compost
neazi lnca inaintede pentru a-i ameliora calitatea 1
venirea FngheJurilor. si capacitatea de refinere a
apei. Dupi cafiva ani,
planteleinmulfite se pot
diviza $ibulbii se pot planta
$ih alte locuri. Dupi ofilirea
I
frunzelor dezgropati bulbii, ,
divizafi-i ~iplantafi-i unul i
d t e unul in modul descris 1
maisus.
fndepartafi sisternaticflorile
trecute d a d nu dorifi ca
planta s i se reprodud din
seminfe raspindite spontan.
Plantqi viorele printre
plante cu bulbi periditate de
~oareci,deoarece mirosul
bulbilor sai alunga diunitorii.
liorelele pot fi atacatede
ciuperciapaqinand genului
Fusarium. Pe bulbi se
formeazii Pete putrede
negru-maroniu. Formarea
noilor bulbi aproapec i
inceteazi. Extragefi
plantelesi distrugefi-le. Nu
plantafi crifiva ani in locul
contaminat.
@IMPAWMP SRL
8.
9. Gratiofi clop0tei albiI I 1
La'crinubareIepfantate des formeazawcovorfloral
parftmat.
Trikitura principal5 a
11rhioareloro constituie
inflorescen5eletip ciorchine
format5 din clopo~eimhngi,
ce par acoperifi cu ceari si care
Pnflorescprimivara pe tulpini
lung de 10-15 cm.
Din florile albe sau roz cu
parfum dulceagin iunie ~iiulie
se davolti fiuctificajii
mkunte porrodiudeschis sau
rofii, care, asem5nkor hcregii
plante, sunt foarte toxice.
Frunzle verzi ce rind Pn sus
formed covor Pndesat din
primivad p h i fn vari.
Cel mai cunoscut soi este
,,Granditlora"cu flori mari,
albe.
Soiul cu flori roz ,,Rose2
este o raritate PndrZgi~de
colecpionari.
,Plenama t e un soi de
asemenea rar, cu flori albe,
Pnvoalte.
UNDE SE PLANT^?
Ucrhioarele pot fi plantate
tn orice loc umbros. Crqte
repede pi se rgpindqte fn
scurt timp. fn d ~ i v aani umple
golurile dintre celelalteplante.
In gddini cu caracter
piduros sau la marginea
tuhi~ului,in sol umed, cu
humus form- un covor
vegetal des ce acoper5solul.
Plantate la macginea gr5-
War dpine umbroase
Iicrhioarele scunde reprezin-
t5 o tranzitie spre florile alpine
de culori, de obicei, fipiitoare.
Ucrimioarele plantate ?n
jurul tulpinilor arborilor
sunt vii acoperitoarede sol, ce
impiedid Aphdirea buruie-
nilor Si uscarea solului. Nu
plantaji l%crhioaresub arbori
a dror ddscini crqte aproape
de sup&p solului, deoarece
le vor sustrageapa fi
substanrelenutritive.
CESEP L ~ ~ Wtoamn~cu fmnze albastre sau Plantalirizorniiorizontal, la
4Odata cu apari$ia frundg ,
alb-pestrip Alegeficrinul de distanfe de 20 crn. Acoperiti acoperitisolul cufrunzig
Florile albe, grajioase ale toamni scund, d nu rizomiicu pamant~iu&ti abun- uxat sau mulci. La Tnmugufi
licrhioarelor se asort& cu inibufeasd ~krhioarele.
I dent. Pgstrati solul umed. fertilizaticu substantinutritivg
alte plante ce prefed umbra.
~ c r ~ i o a r e l eplantate fn
fa~apece$i lui Solomon
(Polygonarum) sunt decora-
tive. Arbustul de pzdure Pnalt
de 1 m are flori aseminitoare,
dar mai mari dedt cele ale
licrhioarei ~ifnflorescin
aceeqi perioadi.
Plantaji 1 5 c ~ i o a r epe o
suprafa@mai fntins5 (soiul
,Plenam)Si dituri plantagi
mini de toamnii. Frunzele ce
tind Pn sl~sale licrhioarelor fi
rozetele rorunde ale crinului de
interesante. Efectul este pi mai
interesant d a d alege~icrini de
p%
Habitat: fiuuziful usat
10. La'crhioare GRUPA 8 3
Gridingrit iscusit
1
@rirnivara rizorni proaspetl.
himavara
dsaduri lai
pedabil.
ll'WDt
~~Bpafi,usca$isau muceg&f@.
'plantatetn orice loc urnbros.
Sor permealif, bogat in
u m $ enutritive, eventual
optirn 'in
locuri
urnM9ureMmmB ~iseceta.
Plantafi~n-~radinaplantele Taiati fructificatiile plantei.
cultivateprealabil iarna.
Acestea vor inflori doar In KMMbJA
anul urrnitor, ins2 planta tre- Pfantare9lfnmulm
buiesg obignuiasca din Plantarea $iinrnultirease
timp cu noul lot. Pregatiti efectuead la fel ca primivara.
solul pfltru plantele Nutaiati frunzele uxate.
cumpiirate,In aceastg
perioada se planteazg~i
citi solul cu compost.
rizomii. Dupl plantare, rnul- I
Primavara xoateji plantele
mai mari (dreapta), apoi
divizati rizornii~idezinfectati
cu praf de carbune de lemn
suprafefele tiiate.
~iicrarnibare~enuinf~oresctl"r
prirnul an, deoareceTn anul
urmator veti avea o adevarata
bogitie de flori.
Nu necesita plantarein
straturi separate, se
raspandegteusor $iliba.
I Acarianul cornun stabilit p
partea dorsala a frunzelor
suge seva plantelor.
Frunzeleseingiilbenex,
apoi se u ~ 5 .DSunatorii
rnici, ro$i pot fi Tndepiirtati
cu un jet puternicde api.
?ncazul contaminirilor rnai
grave folosifi insecticide.
ISBN 978-963-86092-8-1
11.
12. Micriful ti.agilpipahmat, deseorise dovedqte a fio I
VARIETQI TotodatHexist5gi specii vul-
-nerabile la ger, dar care pot fi
Mgcrigul gi-a primit denumirea cultivate in ciubsr. Este astfel
de la frunzele sale asem5nPtoare binecunoscutii specia Oxalis
trifoiului, care contin acid oxa- deppei, oferit5 deseori cadou
lic gi sunt ugor acrigoare. de Anul Nou, pentru a aduce
MScrigul autohton pe noroc.
meleaeurile noastre este OxalisU
acetosella gi Pnfloregte in
UNDE SE PLANT^?
Ia~rilie-mai.Florile sale sunt ,
fine, albe, noaptea gi pe vrerne
innorat5 se inchid, ca si micile Deoarece diferitele specii au Isale frunze. necesitiigi diferite in privinja
Oxalis enneaphyllaare solului gi luminii, ele pot fi Iflori miirunte, dbe; roz-pal plantate in diferite ale
(,,Rosean)sau roz-inchis gradinii.
(,,Rubran).fnflorqte in aceeagi Oxalis acerosella prefer5
perioads. ~runzelesale sunt de
culoare verde-cenugiu gi multi-
plu lobate.
OxalisadenophyUaeste o
plant5 foarte rlpindid. Florile
roz-violet, cu centrul alb apar in
mai-iulie. Frunzelesunt adhnc
lobate gi formeazg un covor
vegetal inalt de 10-15 cm.
Oxalisinops are frunze
verde-deschis, trilobate gi Pnflo-
regte in iunie-septembrie.
Florile sunt de culoare roz-pal,
cu centrul galben.
W senneaphylla
locurile aflate la umbra gi In Oxalisdeppei este o floare simpadcZ, dar sensibili la ger
penumbrii, plantate cu arbori
pi avhnd sol reav5n gi cu Multe specii sunt predispuse
humus. la crqtereb u i e Mai ales
Celelalte specii prefer5 mai Oxalis inops se rkphndegte
degrab5 soarele. Sunt cultivate rapid, prin dispersarea
frecvent hgrgdinile alpine. semintelor devenind o ade-
Avegi ins5 in vedere faptul c5 v5ratii buruians. Din acest
nu suports calcarul, prefednd motiv indepirtagi sistematic
solul afinat, nisipos. Un loc de florile ofilite i'nainte de matu-
plantare ideal pentru ele sunt rarea seminyelor.
straturile cu pietris plantate cu. -.ericacee sau spafiile libere din-
tre pliicile de caldarrim. CESEP- AIATURI!
----"-.--
m r-
Oxalis acerosella este o ideals
acoperitoare de sol sub poala
-
Oxalisadenophylla
PLANTARE $1 INGRIJIRE
r r r r r r r n ~ ~ .n -:---: -I- n z r _I- - x - - ~ - -::_ .-
arbbrilor. h a t 5 ferrneitor gi
sub ferigile inalte. Se asociaz5
bine cu coridalis (Co~ydalis
cava), cu hepatica (Hepatica
nobilis) gi pulmonaria (specii
de Pulmonaria).
Perenele scunde sau
plantele ce f o r m d covor
vegetal gi prefer5 de asemenea
solul lipsit de calcar gi nisipos
pot fi vecinele optime ale celor-
lalte specii.
Din aceastii categorie fac
pane antenaria (Anrennaria
dioica), limba-pegtelui
(Armeria maririma),
brum~relele,cinci-degete
(Porenrilla nirida), siipun5riga
(specii de Saponaria) gi iarba-
grass (specii de Sedum).
Oxalisinops se potrivegte
bine cu garoafa de &p
(Dianthus delroides), cim-
bri9orul 9i speciile de iarbs.
5Vara pe vreme de secetl
indelungataudafi din bel~ug
m5cri~ulnuinflorege bogat,, -
declt dad are ap5 suficienta.
Reprodrrcera:cW4hff0r-h-e
dezgrapafi tufele, diviz4i
rizomii sau plantafi din nou
tuberculii micidesp5rJiTide
pe planta-mama.
13. Gridingit iscusit
1
e Toatmn& I rimmi
bri, wet.GWIk %c&aseNa
seg-e gi la c~ntalwr.
e Mucumph$ rizomi mi,
zbgrcifi seru rbduriofilke.
e Seam,pmmb&L Omti5
amtcmlJo Uxglisennea-
ptrylaprefer4gi umbra, restul
speciilor de h r i ( prefera
rnai Wrabfi soarele.
e %I 91. Oxalisaceto-
SLnecmita sol cu humus,
reavIn $ acM, celelalte specii
necefzli sol niipos, afhnat.
Specia Ox& deppef paate
fi plantau gi primSvara, dar
nu toleread Ongheul.
Florile reac$hma& la
schimUrile condkilwde
luminozitate. Florile umr
specii se hchid fn zilele no-
roasegi noaptea, florile altor
specii in soarelede amiazti.
#]ingrijire tot anul 7@)--: - -jmTOAMNA FOAMNA URMATOARE
Proteqiecontrainghefului
Toarnna, plantafispeciile de Peterenurileurnederizornii~i
I
rnacri~rezistentela inghe3la organele de depozitaretuber-
adincirneade aproxirnativ5 cm culiforrne ale speciilorde
~ila distante de 5-10 crn.in macri?pot putrezi repede.
acest anotimpscoateji dinsol ~i Acoperirea cufolie asigura
divizatitufele rnaivolurninoase mentinereaurniditatii.in regiu-
ale plantelor rnaih virsta. nilecu clima aspri acoperiti Pe vreme fierbinte ~iuscata
Oxalisinopscufrunze uscate macri$ulpoatefi atacat de
sau crengi de brad fjos) acarieni. Daunatorii rninus-
culi sug seva frunzelor pbnZ
Mulcitisoluldinjurul plantelor cdnd acestea se ingtilbenesc
cu compost, pentrua le asigura $ise usuca.In cazul unei
substantenutritive~iale pistra infeqii puternicepe plante
se pot vedea festituri fine.
Preventiv udafi ~istropifi
OIMPABnMP SRL ROP-O2-1[Hn7
15. Sirbitoarea culorilor
Aceste flori iktuoase ne hhti de la hceputul veriifi
pin.' la aparipa hghepzlui.
VARIET~~TI
Daliile au o rnul$ne
coplegitoare de variets~ide
forrne gi culori, pi apar
necontenit noi soiuri. Cu
excep~iaalbastrului, daliile
sunt de toate nuanJele ~ o s i -
bile.
fniiljimea plantelor este Ddia pompon
Daliile involte au flori u r i w de culori intense
de asemenea diferits. Cele I
rnai szunde au l5 crn7 cu guler, dalia cu flori NDE SE PLANTEAZ~~? nu stagnezein vas.
mai inalte ins5 ajung la Anemone sau Paeonia. Fertiliza~i
impresionanta ind~irnede
Daliile cu flori involte
Daliile, d a d sunt fertilizate,
160crn. infloresc continuu, de la
sunt cele mai fastuoase gi de A
Daliile, dupP forrna flo- lnceputul verii phnP la
cea mai mare varietate.
rilor, se impart in 3 grupe:
Printre acestea se aflg dalia
primele ingheluri. Prezintn CESEPLANTEAZ~AL~RJRI!1-- --flori simple, serniinvolte pi infloresceng slab5doar pe
L wfoarte bin,
involte. cactus, dalia pompon cu
teren siirac sau foarte urned.
G~~~~ddilor cu flori flori globuloase gi dalia
La fertilizare se vor avea in gladiolele. D a d aceasti5
simple se constirue din orhidee cu flori exotice, combina~iepare prea rigid2&
vedere urmstoarele aspecte.
daliile-mignon. Acestea se numi's li dalia de ~~~~~~~~l rnatur trebuie IhgZ dalii margarete3;
recunosc dup5 mijlocul gal- SaU cosmos, salvie, crsile, $incorporat in p5rnPnt. Este
ben a1florii, lnconjurat de Dalifie sun1 foxte fru- indicat5 fertilizarea cu
pofran, veronica. Cei csrorai.
petale viu colorate, forrnhnd rnoase $ica flo~-itsiate, solu~ieavand con~inutridi- nu le plac aranjarnentele .
amhand ProasPete cat de potasiu la imbobocire
prea pestrije, pot aranja
pi,in func5iede necesitate,
soiuri pi culo
tstraturi din doar dous-trei ;'I
$ila inflorire. Este con-
traindicats fertilizarea
cu azot, deoarece acesta
stimuleazPcrepterea excesivz
a liistarilor, epuidnd astfel
planta.
Daliile aratP cel mai bine
plantate in grup, in straturi
de flori sau borduri.
Aten~iei n d la arrnonia
culorilor, evita~iefectele
crornatice stridente.
Multe soiuri de daliirnpot cultiva 8i in jardiniere
I
1 sau lki. Este important d
Dalia cactus N flori mari,soidasic fie udate regulat, pi apa s5 Dalie cu flognsimpl&
3Tuberculiise vor sadiin
4Apiirafi daliilelnmuguritede
pimint ln a ~ afel, inclt meki prin prelrarea Ynjurul
partea superioaria tuberculului planteia unui strat parasolarde
sli fie acoperitacu un strat de 5 tala$sau scoarfa lemnoasri.
an de pimlnt.
5Dupa primulinghef, xoatefi
tuberculii din pimlnt. Inde-
partali frunzele~iflorile, dar
lesati pefiecare bulb lujeri.
16. a Dinaprilie cump&ra$
tuberculi puternici.Nu are
importanp ca se vad lastarii.
a Nu alegei tuberculi moi sau
zbarciti. Nucumparati
tuberculi ambalatitn pungi de
plastic, sau dacl au deja lastari
lungi.
Luminl natural&.Daliilese
dezvolta cel rnai binein locuri
Insorite, aerisite~iferite de .
vant.
a Sol permeabil. Necesitasob
1 bine fertilizat. Daliile nu
inflorescfrumos pe teren slrac,
tasat sau umed.
Soiurilescunde de dalie cresc
bineInjardiniere sau Iki.
I
florile moi sau rinite, lasbnd 1numai bobocii. Ved preveni
astfelImboln5virea plantei.
Nu le sadifi Inainte dejuma- Toamna, o data cu primul
tatea lunii mai, pentru d inghet, se vor colectatuber-
daliile sunt sensibilela culii, de pe carese vor tiia
inghet. Pregatifitemeinic frunzele.Tuberculii se vor
asezaIn Iizi, pe strat de turba
sau nisip, lada se va tine Intr- ,PRIM~VARA31VARA un loc uscat, ferit de Inghet.
constants. Laimbobocire,
daliile sunt deseorI ewrclre
de paduchii de frunzg.
Controlati plantele regulat
~istropiti-le cu solutiede
sapun lichid. Diluafi 30 g de
sHpun lichidfntr-un litru de
ap5 calda, la careadaugati
utin sairt denaturat.
19. Gra'dinirit iscusit
i 1
ilaToamna, mmpgrsrfibuw
JnZitopi, tari. Plan_@$-i
hediat sau pastre1
a? S&r& sab lrmbrlmoderas
i n regiunile cu clirna calda
:plantafi laleleleTn penurnbrg.
.t r w o -
@rgllos.Aflnafi adanc 5i
jncorporafi pietrir fin sau
nisip'in solul tn care apa
stagneaza
'mmfngr;iilI c tot anul 1
Hantare curafafi-i de pdmant ,si par-
Dupa cumparare, plantafi trafi-i Cntr-un Iocintunecat,
bulbii irnediat. rece $iuscat. Dulkj uscarea
frunzelor, fertilizafi Inca o
PRIMAVARA data lalelele ramasein sol.
Fertilzare 9cvriipre
Dupa aparifia frunzelor
diluati ingrg~irnhntlichidin
apa de udare ~iudafi
plantele.Dulkj Tnflorire,
I
indepartali parfile ofilite.
Lasafi intactefrunzele, pans
c8nd se ingalbenex.
VARA DEVREME 1
Dezgropare sau fertilizarc
Dup2 ce frunzeles-auv e ~ t e I
Dup3 infforire puteti
dezgropavasul de plantare,
special construitIn acest scop,
~ipune intr-un loc fntunecos.
Lasati laleleles i se retragi.
Plantafi noi plante In strat.
e Duplh M m rkrtfilbv
abundmt lakl&a &i
strat
ReducereacapaclWfii de
inflorire poatefi cauzati de
proliferareaexcesivaIn cur-
sulanilor a bulbikrr mici
(bulbililorf,algturi de bulbul
mami. Primgvaratbrziu sau
vara devrerne, dupZi uscarea
frunzelor, dezgropati bul-
bii. DespGr$ifibulbilii de
bulbul-mami $i plantafi-i
separat.
ISBN978-9€346092-8-1
21. Gfadiofefe, flori
majestuoase, pot fi
principafufpmct de
atracp'ealgra'dinii.
Exist2o adevirats renqtere a
popularitarii gladiolelor, flori
denurnite ,si siibiuye. Gladiolele
pot fi irnpgr~itein patru grupe.
Gladiolele de edinii, cu
flori uriage, pot dep%i
inalgimea de 1 m.
SoiurileButterfly sunt rnai
scunde gi rnai grafioase, florile
I lor sunt multicolore, cu rnar-
ginile *or ondulate.
Gladiolele-papagal au o
indfirne de 60-80 cm n~talele
lor superioare a&ni :
unui capigon.
Gladiolele pitice, de
50 cm, sunt &le rnai delicate.
Florile lor au un aspect judug
gi sunt dispuse pe tulpini rnai
Soiul Butterfly
'171
;rP;il:., < .I'L i .I/
Gladiole,dalii,mqcateqi'-,
UNDE SE PLANTEAZK? flori ei ingrijigi-v~de plante
corespunzittoare de acoperire a
Planta~iPntotdeauna gladiolele solului. Frunzele gladiolelor in
in rupuri rnai mari. formi de sabie orneazs stratul
bn atrat, ~lantapi-lein fundal ~idupZ ce florile s-au trecut
sau in rniilocul forrnatiunii de dernult.
Gladiolepitice
La pu& gladiolelesun[ plan-
tate de preferinpa llngii gar-
duri, de care, la nevoie, se pot
sprijini.
D a d le cultivagi pentru flori
Gate, este rnai simplu d a d le
plantagi intr-un rind.
Sub gladiole aratii bine criiilele,
brurnarelele anuale gi pufulerii
albastru-violer.
In grzdinile de la pii ali-
mdi2 HI.'
-L
7
Varietatebicolo~G
7 PLANTARES1INGRIJIRE
ACCESORII: Pbulbide gladiolePfSinS de oase D paic
I Ci compostP plantator,furca 9tutori I
frecvent dalii scunde i~
ce se armonizeazi cu acestea.
Elecan~alor
. I . "
1Plantaji gladiolele la
2Amestecati pamdntul extras
inceputul lui mai. Sapati o cu trei lopeli de compost~io
groapa rotunda (060-80cm) cu ceagcz de fain3 de oase. A~terneji
addncimea de 20 cm. Afdnaji amestecul intr-un strat de 5 cm
fundul gropii cu furca de sipat. pe fundul gropii.
3Planmiin groapticel pufin
4Depuncjicu lopeerartul
8-10 bulbi apzati cuvArfulIn pHmantuluipeste bulliS"$i
sus, la distantede 20 cm presafi-l cu mlna. Udafi binegi
mukifi solul cu pie.
22. Gladiola
CARTEl
GRUPA 8 7
,l1 APROVIZIONARE3
a Primhara, r u m m bulbi
tari, volumim-Qi.A W E - i pe
cei mai mari.
a Nucuw@ra$1$uBi moi,
muceglifi sau emtarninagi ru
Mlnare, r e w i r hlbi
hcolfifi.
FnBI$ime mai uniform gi au o
stobilitate mai mareTn locuri
hsorite.
Sd parmeabil, bagatR
smmrime.Bulbii nu
tolereazr apa stagnata,
cerinple lor de nutreie sunt
mari.
trecereatnghefului. Varfurile plantareadin primlvarilHs-
Ustarilorsunt deosebit de trati-iinturb, tntr-un loc
I
Brocurati bulbiidintirnp. Dezgropafi plantele,
Plantqigladidelela frunzele la lungimeade 5 cm.
tnceputul lui mai, odata cu Curlmi bulbii )i@nl la I
Imsibile la ger, deaceea, ferit detnghq.
dacleste necesar, pun~eti-i
sub sticll. I
Ireaviin.Sprijinificututori
soiurile tnalte. fnaintea
FnfloririiamestecatiInsol
1ingr%lminteminerale.
Puteti prelungiperioadade
inflorkedacl la 10-14 zile
plantafi cAte un nou grup de
bulbide gladiole.
aTliafi gladiolele pentru
vad doar dupti ce primele
doua flori ale inflorescentei
s-au deschis.
Tripgiigladiolelorsunt
insectede 1 mm, care sug
seva frunzelor, aflorilor ~ia
bulbilor, IBs6ndin urma pete
argintii.inaintede plantare,
imersafi bulbiitimp de dou
oreintr-osolufiedezinfec-
tanta. Stropifi plantelecon-
taminatecu pesticide.
OIMPABllMP SRL W-M-10910 ISBN97&Q6%8MW-E1
23. PLANTE CU BULB1
CARTEA
GRUPA a 8-- 7
' 9 vh, S -
Narcise -
ClopoIteiilor aurii vestescprimivara
& se preteaz5 ca
flori t5iate
J ingrijire simp15
florile unor soiur
Id sunt padurnate I
24.
25. Gridinsit iscusit
puternici. dezvolta binein locuri tulpinile se vor tiia dimineata,
A se planta &t mai repede, luminoasesauin penumbra. astfeltin mai mult.
deoarece in cazuldepozitarii .S,I ,,permeabilitate buns.
indelungate se usuci. In solurilecu api stagnanti
bulbii putrezesc. Dacisolul e Narciseleramin proaspete
Nu cumparafi niciodati este umed, se aseazi pietrisde timp indelungat, dad se culeg
plante uscate, moi, mucegaite drenaj pe fundul gropii de inainte de a inflori ~ise
sau patate. Tnfisoari in cdrpa urnedi.
'4
I .
(1PRIM~ARATlMPURlU
VARA TlMPURlU Tripsii sunt insecte mici, cu
aripi. Daunele produse se
reflects in faptul ca florile
incep sa sc1ipeasca in
culori argintii, apoi se
-filesc, se brunifics. Parfile
ifectate ale plantelor se
Si se distrug. Protejati
,,ntele impotriva dZun5-
~ r i l o rcu insecticide.
O IMPABhMP SRC
26.
27. - . - . - I - g - - t'%+-.
' I< - , CARTEA
Narcise G R U P A ~ 8
Gridinririt iscusit
I
+Cumptirafi plante cu bulbi
puternici.
A se planta cat mai repede,
deoarecein cazul depozitarii
indelungatese usuca.
Nu cumptirafi niciodati
plante uscate, rnoi, rnucegaite
sau patate.
Fiecaresoi de narcis2se
dezvolta bine in locuri
luminoasesau in penumbra.
So1cu permeabilitatebunti.
In solurile cu ap2 stagnant4
bulbii putrezesc. Daci solul
este umed, se a~eazapietri~de
drenaj pe fundul gropii de
plantare.
aPngr4ire tot anof
VARA TARZIU Prelucrafi bine i n pimdnt
Plantaresi cotnpletare cu substanfele de
substanfe nutritive imbunitifire a solului.
Bulbii se planteazi i? PRIM~ARATlMPURlU
august-septembrie. In Culesul
stratul superior al solului Frunzele se pe tulpini,
se amesteca comPost sau pans ce se usuca singure.
f i i n i de oase la o
addncime de 10cm.
Tiiafi florile ofilite, apoi $i
tulpinile i n apropierea
solului.
VARA TlMPURlU
Curafirea
Daci avefi nevoie de loc
de plantare, d u p i ce frun-
rele s-au uscat, scoatefi cu
griji bulbii din straturi.
Depozitafi bulbii pan3
toamna timpuriu - d n d
are loc plantarea - i n
locuri uscate ~i reci.
in cazul florilor pentruvero
tulpinile se vor taia dimineata,
astfel tin mai mult.
Narciselertimln proaspete
timp indelungat, dac2 se culeg
inainte de a inflori ~ise
infa~oariin carpa umeda.
Tdpsli wrrt insecte rnici, cu
ari I, Daunele produse se
re?W h faptwl cci florile
I m p d sclipeasd In
arlosi argintii, apoi se
Ofllesc, 5e bruniflci. Pirfile
i n f a a t e ale plantelor se
taie~isedistrug. Protejati
piantele 'impotriva diuna-
torilor cu insecticide.
Q IMPABIIMP SRL ISBN978-963-86092-8-1
28.
29. Bhdqele scliphd 2a culorileviolet,galben gidbs a t
primde flori aleprimiverii.
Brindqele, denumite gi crocus
sau p b ,sunt flori in culori
intense: exist5flori in nuanje de
alb, galben ~iviolet. Petalele-
unor soiuri sunt ornate cu
dungi pale. Florile in formi de
pfilnie sunt dispuse pe codije
scurte. Fmnzelede reg& v e ~ i
1'In septembrie, 4pa# o
2groapB adnca de 12cm; strat de p&m&ntde 4cmgi
rrJirimea ei depindede nurnarul amestecati-1cu acesta. Planwi
bulbilor. Depunepin ea corn- bulbii cu varful insw.
post maturizat.
sunt lungi si ascugite.
Brindugele pot fi divizatein
dadcategorii:bdndqe de
griidini gi bhduge sabatice,
ambelor fiindu-le caracteriscice
multicudineade soiuri si culo-
pachete cu exemplare
numeroase, In care brhdqele
sunt selectatepotrivit culorii,
conua unor sume minore putegi
achizijiona mulre plance fru-
moase.
rile sclipitoare.
Florile bhdqelor silbatice
sunt mai suple ~imai mici dedt
cele ale soiurilorde gridinz.
Sofranuliliric albastru-ldntid
(C. rommasinianus) ~i~ofranul
timpuriu galben-auriu (C.
ch'ysanrhus) sunt ihd%ite
datoritiiinfloririilor Pndelun-
gate.
Florile hibrizilor de ~~sunt surprindtor de mari.
Bogjia cromatid a soiurilor
este impresionand. CumpiXhd
UNDE SE PLANT-?
Plantele de prirnzvarii nepre-
tengioase se pot planta oriunde
In $dink
Plantaji bdndugele in iarba
transformand astfel gazonul in
pajigte cu flori.
Conferiji o noti de vioiciune
gkhii alpine cultivhd aici
brhdqe in culori pregnante,
plantate in grupuri aspectuoase
dispuse printre pietre decorative
sau tncaddnd b u d ~ imai mjci
de s&d.
Plantati-le in straturilede
Pdgygyh & n Welepi b h d u p ,
1
CESEPLANTEA~ALATURI?
Ektul bdndqelor este cel mai
impresionant, dad sunt asociate
cu flori de culoare asemhiitoare
sau fi mai intensi. Sepotrivesc
excelentcu alte flori de prim&
v d , de exemplu cu sthjeneii
(Irsreticdata) sau cu ghioceii.
Primzvara dwreme, plantati
brsndqele sub tufehfloritoare.
Culoarea violed a soiului ,,Ruby
Giant" contrast& pucernic cu
culoarea galbenz, de exemplu a
mahoniei.
Cultivaji bhdupde in com-
pozirii multicoloresub arb+
cu tiunze&dimare. Mulgimea
de flori disuage atenfiade la
ramurilehdgoale.
CSrdrd-
Acwri$ bulbii cu restul U&$i gi muk@imlul cg 4-
p2irnantului. Presatiupr 4stratde5crndesma@ A
pamintulcu palma. m&runtitii, pentrua-l me&irii
reaAn. Alte Tngrijirinusy@
'
necesare. - 1
I Canferiti wloare gazonu-
lui cukivdnd pe el bran-
duge. T3iaJi un segment
de gazon, plantali bulbii
~iagezati la loc segmentulplante perene pentru a colora
suaturile i n 6 de la inceputul
primiverii. Brindqele timpurii,
rnai thziu, pot fi inlocuite cu
flori perene.
be bazdn. NU tundeli iarba
pana cdnd frunzele nu
s-au retras, altfel bran-
dugele nuvor mai Fnflori
anul urmator.~ & n a , plantagi b r h d u ~in
vase gi ghivece.Astfel a q t i
vestitori ai primaverii pot Infru-
musep balconul sau terasa.
30. Gridinirit iscusit
. . . I . . ,-
-7
liIn perioadade plantare,
iarmpgrafi bulbi tari, rotunzi.
8 CU
pirfi mucegiitesau putrezite,
eventual pitate, sau cu listari
wrzi.
Soare deplin sau umbrll
moderati. Se dezvolta optim $1
sub coroana tufelor sau a
arborilor.
Sol permeabil.fn locurilede
plantarecu api stagnant3 (sol
compact) amenajafi un strat
de drenaj din nisipsau pietri~.
- -(nIfngrijire- tor anul
y.gtJ PRIM AVARA
Proiectare Protecfiep udare
In aceastiperioadiapare Mierla poatedeteriora
catalogul de toamna al servi- brlndu~elegalbene.
ciului de expediere prin pas- Amplasafi intre flori morigti
ti, deci, putefi proiecta pe de vdnt. Udafi plantele pe
indelete. timp de seceta persistenti.
ITOAMNA DWREME
Planfat?
Plantafiflorile de primivari
inaintede primulger.
Perioada ideali este
inceputul lui septembrie.
Depunefiin groapa de
plantarepufin compost sau
faini de oase (dreapta).
Plantati brlnduscletotdeau-
na in grupuri.
r
Nu taiafi frunzele
brdndugelor. Lasati-led
creaxi nestingherite,
deoarece numai astfel din
bulbi se vor dezvolta flori din
nou.
fnmulfire: scoatefi din
pimdnt bulbii, separafi bulbii
mici (bulbilii) ~ireplantafi-i.
Zoareciide camp Si soarecii
de casii maninca bulbii.
0protecfieeficienti este
asigurata de coprile de
plantaredisponibilein maga-
zinele de specialitate. Res-
pectaliadincimea (5-7 cm) ~i
distanlele (5 cm) de plantare
$iin cazul in care plantali
bulbiiin co~uri.
33. Muscari GRUPA 8 I(
~ , . W ~ : Y * I ' -yt. I
m Cumpiratitoamna bulbi Soare. In locuri insorite Muscarinu agreaz3Tngr'
tnfloregte abundent, insa gaminteleminerale. Prim&
poate fi plantat gi in fertilizafi solul cu compost.
penumbra. . .
So1cu humu5, ffi%~@abil, Dau rezukte bunelafolfs-
~~cumparati bulbi rnb
(putrezifi), patafi sat
acoperit, lurninos~irkoros.
TOAMNATlMPURlU
Pentruinmulfiredivizafi bul- 1
Tirnp de 3 luni p&rtrafi-iR
lacintunecos~irece, apoiin
loc lurninos~iracoros.
Uscarea frunzelor
Dup5inflorire nutHiafi frun-
IWPbe-1OQ.11 ISBN97M@WW!-8-1
Docrorul planrelor/
34.
35. Asemenea unuf camp demacf
Anemonelefkrmeca'toare,cu corofefloraleIncufori
intensesemla'diaza"fin Invhtul deprima'&
- -
Anernonele infloresc in culori
vii. Coloritul lor variazi de la
alb, roz ~irogu p h s la violet ,si
albastru. Florile cu cenrrul
negru gi tulpinile viguroase
arnintesc de florile de mac, dar
corolele lor in form5 de ceasd
sunt rnai durabile. Printre
soiurile cu flori simple, serniin-
voalte gi invoalte exists dteva
arnestecuri deosebit de popu-
lare:
Anemonele ..De Caen" cu C..flori simple, in form5 de ceascii Soi db
dispun de toate nuangele culo-
rilor speciei.
Florile anemonelor ,,St. alb, dar gi ,,Don Juan" ro,su-
Brigid"sunt serniinvoalte. aprins, ,,Lord Derby" albastru-
Totodats exists gi soiuri violet, precurn gi albul
speciale, cu flori de asernenea ,,Purity".
foarte diverse, atat ca forms,
dt gi la culoare. Merit5 atenfie contagi pe o inflorire mai sempervirens)sau ghdrifele
in acest sens ,,Hollandianrogu- UNDE SE pLANTEa? tarzie. Fkte drept, aceste flori (Arabiscaucasica).
stacojiu, iar dintre soiurile cu igi deschid bobocii ~iin Frurnusegea fragils a plantei
flori tnvoalte ,Rosetten roz sau D g i frurnusejea lor le asea- sezonul estival. este reliefat5de pansele gi
msns cu florile de drnp, flori de nu-m5-uita.
I
PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
ACCESORII: O tuberculi de anemone 0 cazma 131 compo:
131ingra$amAntchimic complex
1
anernonele trebuie plantate in
straturi, unde se pot dezvolta
cu adevsrat.
Alege~i-leun loc protejat In AlPturi de anemone se pot
I
straturilede flori sau de bor- planta, in funcgie de perioada
durii. D a d le cultivafi pentru de inflorire, flori cu bulbi
Iflori Gate, anernonele pot fi inflorind primgvara sau perene
plantate ,siin straturi de de va6 tirnpurie.
legume. Dintre plantele cu bulbi
fn perioada lor principals de putegi alege narcisele albe, lug- I
inflorire anernonele forme& ca de culoare crem (Omirho-
in gddini alpine o pat5 cro- galurn urnbellarum)sau hia- Anemonele sunt flori tlia*
rnatid de efect pregnant. cintoides (Hyacinrhoides Uda* cujeturi upare de aph. aspectuoase.Tgiaji-le #I
5Plancele crescute in prealabil hispanica). In regiunicu clima asprz, iar- ingrijifi-le cu rnanugi,
sunt excelente pentru plantare Produc o irnpresie ferrned- na pastrafituberculiiin locuinja. deoarece confin subPtan9
rapids in ciubere ~iIhi de toare anernonele indilyhdu-se ce iria pielea.
flori. D a d ins5 plancagi tuber- deasupra perenelorscunde, ca
Soid ,,Hollaadia" culii in ghivece mai tiirziu, de exernplu lilicelele (Iberis Varieratesemiilnvdra'
36. Anemone
LUMINA Sl SOL 11 TRUCURI
braarnarlr ~scuslr J
I
Toamna devremecumpirajl ePlantati anemone in fata
Wberculi markWi pi glan@&d umei borduri de dmi~iri,u&
&it mai curand. avhd un loc protejat orneaza
stratul pan5 la plantarea altor
flori sau legume.
Anemonele nu rezista la
inghef. Toamna scoatefi
I?rprtmim. -@- tuberculii din sol.
1
I
I
i
)octorulplanrelc
IJ ingr~j~retot anul
1
TOAMNA parts de gridiM=Id&, pro-
Plantare $./p r o m con- tejat8. Si tn =st cazmlul
tra gerului trebuie mulciicu f r u m i ~@)
Cea mai adecvata perioadi . wu ramuri ~ifrunze wate.
de plantareate toamna Tuberculii pot fi scqi din sol
daci asigurafi anemonelor o gi p&stratiiama in loruin@,
Tntr-un loc uscat $iferit de
inghe$.
PRIMAVARA lelcii consurnicu nesaf
Pkntp* gi f~tjlizare frunzelefragede, lobate 3
Anemanele plantate toamna palmate.Adunafi diuni-
I
Tnfloresc mai tdniu: 'Cnmai- torii pe vreme ploioasa sau
I iunie. Flwlle pot impodobi seara. Diunitorii pot fi
straturile de vari timpurie. eliminaji prin capcane de
andrisar administrafi bere sau garduri contra
plantelor compost ~i melcilor.
ingri$irnAntcomplex.
37.
38. Pornpoane
culor.vesele
Dalia-pomponeste o
~lanta'popdaridevad,
cu floridmdente.
Dalia-pompon cu flori globu-
loase aparfinedaliilor invoalte.
In grupa daliilor este conside-
rat2 o varietate cu flori
m h n t e , diametrul floriior
sale nedepQind 4-6 cm.
Cu exGpfia albastrului,
ilnfloregtebogat in toate culo-
rile. Petdele se rbucesc in
mkurP diferitgins~reinteri-
orul florii, fiind dispuse aseme-
nea piglelor pe acoperig. Ele au
tonuri mai intunecate sDre vAr-
furi sau margini, ceea ce evi-
d e n ~ i dgi mai pregnant forma
sferid a florii.
Dalia-pompon cregte?nfor-
mi3 de &. Frunzele msrunte,
ovale 8i lucioase, dispuse pe
tulpini puternice, goale pe
din%untruincadred frumos
florile.
Dalia-pompon este rezulta-
tul unei amelior2riartistice,
nenurniiratelesale soiuri avind
in comun cu strZimosul
provenind din Mexic doar sen-
sibilitateala hghep Frunzele
gi florile sale cad victim5
primului inghej. Din aceasta
cauz5, dagropa~ituberculii
i n d inaintea primului Pnghe~
gi plstraji-i in locuinp.
Daliacu floareaca mingea
este ruda daliei-pompon,avkd
flori mari gi de asemenea sfkri-
ce. Pedele sale sunt la fel
simetrice, dar dispuse mai lax.
UNDE SE PLANTEAZ~?
Plantarc:in rnai. Cud t w a
2PZanW .-->rculii cu mug^...
1&pt&dni inaihte, pregatifi inus,la addncimea de 10
5trrYtul:&nafi-l pan& la addn- em,la diirqe de &te
rimwde3Qan,feitlilifizafi-l cu 40 cm.
Plantaji daliile-pompon
pestrife ?nstraturi expuse
intens la soare, cu sol af3nat Si
bogat in substan~enutritive.
Daliile-pompon, inflorind
indelungat, merit5 un loc
foarte vizibil in grsdina, ca de
exemplu alsturi de intrare, in
gddina de fafa& in
apropierea balconului, terasei,
sau l i n g locul unde obignuiji
s5v5 relaxagi.
Reinvioraficu dalii-pompon
stratul de plante anuale.
C h d celelalte flori paesc ~ise
ofilesc, daliile-pompon colo-
r e d din nou stratul!
Steluplecu ?&$me
mijlocie, ca de exemplu Aster
amellus sau piticul Aster
dumosus le sunt daliilor-pom-
pon excelente plante de com-
panie.
Florile in form5 de minge gi
tulpinile drepte ale daliei-pom-
pon atrag irnediat privirile.
Dalia-pompon se pouivegte de
minune prinue florile anuale
plantate in covor vegetal, fie
acestea cr5iie, p&le5i sau ver-
bene.
Pute~irealiza un ansamblu
aspectuos ~iasociind-o cu I
gladiolegi pofian. Dalii N Bod ca mingea
3
Ac&i tuberculiiol un sm*
4Chd daliileawcreecut,
deaproximativ4.7cmde ps infigeitila o distant3 mi
ndnt ~iudali-i abundent.Wlulcijj mare & riromi patrup r i $
solulcuscowfa&mn$ita de le@$i-iur bn wur.
arbwe.Pratejqimuguriide meld.
5hainte de primulinghe
tiiiati daliile la 10cm de sol $i
dezgropati tuberculii. Pastrati-i
intr-un locferit de ger.
39. CARTEA
GRUPA 8 12
, .:+-c-
,-
-Gridinaritiscusit :.- ,
..
LUMINA $1 SOL 11 TRUCURI
Fi Cumparafi rizomi a Soare. Daliile-pompon
volumino~i,cu rnai mulfi necesita cel putin pse ore de
tuberculi carnqi, netezi ~i soare pe zi.
tari. a 501 aftinat, permeabil.
a Nu cumpiirafi tuberculi~ Incorporati in sol mult
sn. Evitati tuberculii
rau uscati.
aTaiafi primii bobocide pe
tulpina principals, astfel plan-
ta va avea mai tirziu mai
multe flori.
a Daliileinfloresc mai devm-
me dace in martie sau aprilie
sunt plantate in ghivece. Pot
fi transplantatein gradina la
finele lui mai.
IPiantare Scoatere dinp&m&ntJi pds-
a n d se poatedeja lucrain trere
grading, pregetifistraturile Inaintede primulger scoateti
intr-unloc?ncarenustag- tuberculiidin sol. Pastra1i-iin
, neazlaerulfierbinte. Plantafi turbasau nisip, cuverful lasta-
tuberculii dupi mijlocullui rilorh sus, intr-un locintunecai
mai. ~irece (darnusub 7 "0.-
1 i" I
: Pevreme secetoasilmenfinefi
1 reavansolul daliilor. Dupli ce
risar, udafi-lecusolufie cu
ingra#rndnt lichid.Indepirtafi
regulatfloriletrecute, pentrua
. asigura o tnflorire abundenta
' (dreapta).
L
Paduchiide frunzi sunt
insedemaruntece sug seva
frunzelor ~itulpinilor. Prin
aceasta sllbesc planta ~ipot
rtispandi$iboli. Dad obser-
vafi d plata e contaminata,
stropifi planta cu o solqie
' de sipun ~ialcool.
40. 1 : Begonia tuberhibridi
I
' Culoriintensein bcuri urnbroase
41. F Culorisuperbe tot anul
Din tuberdii rnaronii pi
p a q i ai begoniei tuberhibrida
apar l%mi moi pi c$rnoyi, cu
frunze ashetrice pi flori
hflorind toad vara.
Piode saleamintescde flo-
rile trandafirilor, cameliilorsau
garoafelor. Culoarealor poate
fi alb&galben5sau portocalie,
dar gi in toate nuangelede ropu.
C2tevasoiurise remarc5~ r i n
prezenp unor flori bicolore.
Begonia tuberhibridiise
clasific3potrivit constitufiei
sale. Exist5soiuri cu tulpin5
erect5pi soiuri cu tulpid
pendentil @end&). In cate-
goria celor cu tulpini erect5se
manifest3dikrente puternice,
inclusiv referitorla mikimea
florilor.
De categoria begoniiior
tuberhibridecu flori urhp
apagin soiurilecu floriavhd
diametrulde 14-15an.Cele
mai importantesunt:
,,Giganteam,,Marginatamcu
flori dantelate, ,,FimbriamWcu
petale franjurate$i
,Marmorata" cu flori bicolore.
I d j h e a begoniiior cu flori
uriqe variaz3Pntre 25-50 cm.
Begoniile cu flori mari
(Grandiflornwmpactax) au
diametrulflorilorde aproxima-
tiv 10cm.Diferengele Pn
cadrul categorieisunt In mare
identice cu cele caracteristice
begoniilor cu flori uriqe. Din
aceasd categorie fac parte
begoniilecu flori asemhitoare
cameliilor, precurn pi grupul
,Cripsa marginata" cu flori
simple, dar dantelate. Hibrizii
cu flori mari au o tnafime de
aprox. 25-50 cm.
Begoniile tuberhibridecu
flori de mirime medie
(grupul Muldorn) au
diietrul florilorcuprinsOltre
5 gi 9 cm. Soiuri recomandate
cu deosebire sunt: ,Nonstopn,
,Happy Endnpi ,,Memory".
fniileea lor ate de aproxima-
riv 20-30 cm.
Diameuul florilor begoniilor
tuberhibridecu flori mici este
1PLANTARE 51 TNGRIJIRE
I ACCESORII: U tuberculi de begonie Ll parndnt de flori CI y u r
C3 ingra@rndnt lichid U par de 60 crn Ughivece de flori (010 cm)
1
de 2-4 un,iar tdpmea
plantelor de 15-20 cm.
CESEP-~TURI?
Begoniilep h t e (grupul Asociqi begoniile niberhibrida
Florepleizo pendula) au flori cu $lame ce p& de aseme-
de 4-6 cm ce se dezvoltai pe Ik- nea penumbra.
tari lungi, a&nf tori. F+e gi iderale asigurZ
un h d a l verde linistit.
Sub ~rboribegoniile pot
UNDE SE''''''a' avm e f d unor pete mma-. -. . I. - -
0caracteristid a begoniilor
tuberhibridaeste d sunt foarte
sensibilela inghejpi prefer5
penumbra.
Toate soiurilecu tulpins
ere& se d m l d excelentca
plante de barduri,in locuri
umbroase. IPute~iplanta ?n de bal-
con situatela umbd soiuri de
begonii erFte ~ipendente
deovotrivL
I
5 Dezgropalituberculii dupa
primulinghef. Dupa uscare
indepartafifrunzele$ipirnintul.
PSstrafi-le intr-un loc intunecat,
rece $iuscat.
b a d frunrele sautulpinile
raman umede, begoniila
pot fi atacate usor de boll
micotice. Din acest motiv,
udatl numai solul, nu si
fotodatg, pentru amphe plantele.
$copuri se preteazii mai bine
soiurilependenre. & P A W w
L I - d---
42. IGridinirit iscusit
r -
- "' L -
hgrijire tot anul
IARNATARZIU TOAMNA
Foflare Pastrare
Infebruarie sau rnartie,
forfafi in locuinfi tuberculii
de begonia.
PRIMAVARA
Plantare
Plantafi begoniatuberhibridi
in strat, in lazi de balcon sau
ciubere. Plantelevor Tnflori
dupi cdtevasiptimdni.
Tiiafi tulpinile rnoi pdni la
inilfirnea de 5 crn. Dezgro-
pafi tuberculii irnpreunacu
pimantul lipit de acestia
00s). Lisa$ parndntuls i se
usuce, apoi curifafi tuber-
culii. Punefi-i la iernat in
locuinfa intr-un loc rece,
intunecat ~iferit de inghef.
I
I:, .&-A,
,,* ...,. 'I-
. , .
1'; 2.
VARA
lngrijire
Udafi ~ifertilizafi sisternatic.
indepirta~iflorile ~ifrunzele
I .., -, -
Begoniilepot fi atacatede
fainare. Pefa@$idosulfrun-
zelor, precurn~ipetulpini
apareo peliculi albicioas2,
aseminitoare pudrei. hde-
pirtafi imediatperfile infes-
tate. StropiJiplanta, inclusiv
dosulfrunzelor, cu o soluJie
contra ciupercilor. Repetafi
stropireade rnai multe ori.
43.
44. LaleleIe Triumf;de o fiumuse~ecfasici,suntplante
qorde hgrqit.
LaleleleTriumf, avhd o forrni
de pocal, sunt flori semitirn-
purii, cu tulpini viguroase,
raistente la v2nt si vicisitu-
dinile vremii. Au luat nqtere
prin Pncruciparea de soiuri sim-
ple, timpurii pi t k i i . Florile
lor sunt mai mari pi tulpinile
mai lungi dedt cele ale
soiurilor timpurii. Dup5
inflorire frunzigul lor se vepte-
jegte repede. Exist5in tot felul
de nuanye, mai puyin albastru.
fn cele ce urmeaG prezen-
&-Idteva soiuri fndrwte.
,,New Design" are flori de
nuan55 roz-pal 8i frunze cu
margini albe.
,,Garden Party" este un soi
cu flori roz pi galben-pal fn
proporfii egale.
,,Negrita9'fnflorqte fn nuanfe
neobisnuite (violet-negicios)
pi &tarten (petalepurpurii cu
margini albe, subfiri). Sunt
soiuri biwlore, intre altele,
,,BurningHeart" (galben pi
rogu) sau ,Union Jack" (alb gi
rosu). LaleleleTriurnf se carac-
terireazi prin petale cu mar-
ginile de culoare diferitri, spre
exemplu soiurile ,,Broadway" gi
,&en van der Mark" au petale
rogii cu rnargini albe, iar ,,Abu
Hassan" gi ,,Djakarta" au
petale rogu-inchis pi rnargini
galbene.
UNDE SE PLANT^?
LaleleleTriumf se pot planta
deopotrivi in straturi cu forme
regulate pi neregulate, sau in
ciubere.
Lalelele evidentid precizia, *
geometrid a straturilor regu-
late. Alege~iunul sau dou5
soiuri gi plantaji-le fn num%
mare, pentru a obfineun wvor
de flori elegant.
Aceste lalele se pot planta pi
in grupuri neregulate'n stra-
turi de perene gi la poalele
arbqtilor, unde creeazi o
pat5 cromatid de efect.
LaleleleTriumf arati bine gi
in IZzi de bacon pi ghivece.
Dup5 ce infloresc, bulbii pot fi
scosisau pot r h h e in sol.
Pute~imasca frunziguI lalelelor
Pn ofilire prin plantarea de flori
vcatice.
LaleleleTriumf existi Pn
diferite culori, de aceea
diverselesoiuri se ~ o tasocia
bine intre ele sau cu alte flori.
Obyinefio compozi9e de
tonalitate rZcoroasH asociind
soiul violet-alb ,,Dreaming
Maid cu florile de nu-mi-uita
albastre.
V5 putegi delecta cu tonali-
t?idcromatice d d e asociind,
spre exemplu, soiurile ropii pi
galbene "Djakarta" sau ,Kees
Nelis" cu panselele.
Un efect vesel se poate reali-
za prin plantarea amestecat5 a
soiului de lalele ,,Burning
Heart" cu viorelele.
Soi cu duroeq i i
bdepirtafifrunzele numai
dupa ce s-au uscat camplet.
Pe rnasurh ca intensitatea INu le taiafi verzi deoarece
infloririi scade, extragetibul- cfrunzele alimenteaza bulbii
bii din sol, despsrjiti-ide bulbii ..bu energie pentru Tnfloririle
mici ~iapoi replantali-i.
45. I
Lalea Triumf
CARTEA
GRUPA 8 14
Grgdiniritiscusit
%,-A
L)ocrorulplanrelor
lrPdetari la palpat, d r n q L hibride ,,Tdumf" suporta
~ ~ m n acumpara$ buW & te Soare, m u m b r i . Lalelele te Pentruinrnuljire, xoatefi
bulbiidin sol si plantafi-iin ak
Cu cat bulbii sunt mai mad, QJ penumbratemporars, dar se loc. Dad riman prea multtimp
atilt plantav&%& dezvolta optim in locurile in acelasi loc, vor consumatoate
insorite. substantelenutritiveale solului.
te So1perrneabil, bogat in a Lalelelese pot forfa iarna.
, ' substanfe nutritive. Interesafi-va referitor la
r a ~ ibulbifncolfiti Umiditateaexcesiva poate soiurile cele mai adecvateTn
pravoca putrezireabulbilor. acest map.
I
PRIMAVARA TARZIU
Scoatere din sol$1
Plantafi laleleleTriumf In dlvizare
septembrie sau octombrie, Taiafi florile trecute 00s).
intr-un locinsorit si ferit de Scoateti din sol bulbii
plantelor care au dezvoltat
mai multe frunze dec%tflori,
separati-ide bulbili ~iplan-
tali-i din nou.
Toamna, plantafi bulbiiintr-un
vas plat, udap-i abundent$i
duceti vasul in pivnifi. Dupi
trei luni mutafi-i intr-o
camera ricoroaa, intr-un
loc mai cald ~imai luminos.
Cu cat locul in care infloresc
este mai ricoros, cu atilt
Botrytis)cauzeaziInca de
la rasarireaplantei defor-
mafii, Petesi aparitia unui
strat fin brun-cenusiu.
Prevenfie: indepsrtati res-
turile vegetale si stropiti cu
solutiede coada-calului.
Ondepartati din gridini
lalelelecontaminate.
46.
47. Unelespecii sunt impozante, dtelegrafioase, &toate
sunt d&it de aspectuoase.
Ceapa ornamental5 este dis-
tins5 cu un loc privilegiat
chiar gi in cele mai frumoase
grsdini, in pofida faptului d
este ruda apropiatg a cepei pi
usturoiului. In cele ce
urmead v5 prezentgm dteva
din speciile de gddin5 cele
mai populare.
Allium giganreum este o
specie Pnaltii, cu flori violete,
indesate, ca gi cele ale speciei
Allium aflarunense.Ambele
infloresc din mai ~ B n sin iunie
~iau tulpin5 viguroas5, inalti
de 80-150 cm.
Speciilescunde se disting
prin culorile lor diferite.
Allium chrisrophiiare flori
violete ce apar in iunie si iulie,
in5lrimea plantei fiind de 30-
Allium moly
este de 15-30 cm. Allium
moly (2: 20-30 cm) are flori
galbene ,si inflorqte intre rnai
~iiunie, in timp ce Allium
kararaviense are flori albe, dar
in5lgimea sa este de doar 15-
25 cm.
50 cm. Ahum roseum se dis-
tinge prin flori -stelate Iaxe, UNDE SE P L A N T E ~ ?
roz-aprins 8i infloregte in
aceeqi perioads. In~lgimeasa La soare, ceapa ornamental5
se dezvolt5 bine in mai toate
solurile. Se potrive~te
deopotriv5 in stratul de flori,
ca gi in grsdina spontanii.
fn gr5dina alpin5cultivagi
specii scunde, care cu timpul
se inmulyesc gi formead un
covor vegetal vast.
fn stratul de flori planta~i
specii inalte, de preferinfa in
grupuri de mai multe plante
amplasate in fundal. Florile
mai rnirunte, plancate in
fagada stratului pot apoi mas-
ca frunzele cepei ornamentale.
h a t 5 bine gi ca plant5
crescbd spontan, mai ales
pe camp sau in liziera
pidurilor.
CI compost CI plantator CI scoaq3 m3runfita de copac Dcazma
5Primavara, de Indati ceapar
prirnii Ibtari,incorporafiin
solul dimprejurulplantelor
ingrS$arnantcomplex.
48. Ceapa' ornamentala'
CARTEA
GRUPA 8 15
Ceapa ornamental2 se
p a t e utiliza ~ica floare
t2iat& Tiiaji florile d n d
plantele cu flori puTine. Tncep s i se deschidi. Lisati pa
planti frunzele cu miros de
ceapi, pentru c i o fortifici
RarnificaJiile florale arata
64id14as& rolul proaspit. flori uscate.
Lisajifrunzeles i seing2lbe-
neasd astfel vor furniza
planteienergie.
Frumlecepei ornamentale
) Uoctorulplan telor
I
Larva rnu~teicepei ataci
planta cauzhd rssucirea,
degenerarea sau ingil-
benireafrunzelor. Parazitul
l ~ idepuneouile pe bulbi,
iar lanrele penetreazain
Wbi. Tndepirtati ~idis-
ugeti bulbii contaminati.
49.
50.
51. Chionodoxa
CARTEk
GRUPA 8 16
IGridiniritiscusit -, ;
Cum@@ bulbi man', tari, cw
diarnetrude eel pufin 2,5 cm,
care au In general mai rnulte
tulpini florale.
Mu cumpara$ bulbi moi sau
vatamafi, deoarece sunt
-ensibili la bolile miwti-
Soare, penumbra. k
dezvolta optirn in penumbra,
sub coroana arborilor cu
frunzi~bogat.
501permeabil, bogat in
substanfe nutritive.
Prirnivara, solul cu humus
confine umiditatea necesara
plantelor.
-7ii~ririretot anur
Plantalichionodoxa toarnna Chionodoxase autorepro-
devrerne. Pevremea calda duce. Daca efectivul plantei
de toarnni se 'inridacineaza crege rnaiincet decdt dorifi,
bine.lnfigeti h sol vara dewernedezgropati
sernintele brune, mature ale bulbii. Desprindefibulbii
plantei sau puneti-le la ger- rnici 00s) si replantafi-i.
rninat Tntr-o tavi.
hcorporati Insolul din iurul
Pentruforfare, In octorn-
brie, plantaTi bulbii in ghivece.
Acoperifi vasele $ifinefi-le
afari tirnp de zece saptSrn3ni.
Dupa aceasta, arnplasafi-le in
locuinfi, Intr-un loc racoros,
iar dupi ce apar lastarii
asezafi-le pe pervazulferes-
trei, la lurnini~icaldura.
PDocrorulplanrelor
-I
<hionodoxa poatefi hw-
cata de infeqii bacteriene,
sernnalatede pete negre
sau brunecu rnarginide
alta culoare. Nu existi pro-
tecfie chimici. Ondeplrtafi
plantelecontaminate
Irnpreunacu bulbii lor.
Nu le cornpasta$.
planteihgra$rn&nt corn-
plex. Dupainflorire nu o mai
:,-.$dtiiati, deoarece se poate , 1inmuhisi prin serninfe.
52.
53. Br;fndqacu florile sale vesele, m h t e estep h i
toamna &iu podoaba b o a s i agridhi.
In grkiini se plant& cu mult
mai pufine brhdqe de toamnii
d d t de prirnPvd. Acestea sunt
$mai pufin ameliorate, de aceea
exisd cu mult mai pufine soiuri.
Grocusspxiosus este cea
mai cunoscud speciede @nP
ce inflorqte toamna. Dispune
de o floaremare, in form5de
piilnie, se auto pol en^gi se
@qte in culorile alb (deexem-
plu, ,,AIbusv),albasuu (de
exernplu, ,,Oxonian") gi violet.
C ~ ~ C ~ L Fsativusb e s e cultivat
gi in antichitate,din sdul6u se
obfinegofranul. Pentru
1kg de $ofransunt necesari
$franul albasuu-violet este sen-
sibilla frig.
Alte specii fiwnoase:$0franul
violet de Banat (Crocus bana-
ricus), pfranul violet-roz, par-
b a t ~igra60s (Crocuslongi-
florus), sofranul violet-roz-db cu. -
coroan5 (Crocuskotschyanus),
~ofranulde Riviera, purpuriu-
violet (Crocus medius), pfranul
de Pirinei violet-purpuriu,
inflorind uneori f n d de la s@i-
tul lui august (Crocusnudi-
florus) gi gofranul violet-albktriu
grafios (Crocuspulchellus).
Majoritateaspeciilorse remare
prihtr-un stillung, portocaliu $i
inflorescPn intervalul septem-
brie-noiembrie. Frunzele lor nu
apar d d t primzvara, dupa
inflorire.
UNDE SE PLAN TEA^?
$ofrand de toamng se adapted
qor. Arad la fel de aspectuos
plantat in hp perenelor inflo-
rind la fineleverii, cagi in fap
arbqtilor cu frunziyautumnal,
dat i in gfidina alp& gi pe
EPzon.
Plantafi~ofranulde toamns
1- aleag k h i i , acolo unde
v?i pute$ bucura de culoriiefer-
medtoare gi atunci, &d cele-
lalteflori s-au uecut deja.
&strat loculd u optim estein
spatelefloriior cu M i r e urn-
purie, de exernplu, crii galbeni,
s&njenei sau bujori, deoarece
k l e acestoramas&& fiun-
zeleingdbenite alepfranului.
Planta hflorind fhii frunzi~se
Y L H I Y I H K t 31 I I Y U K I J I K t
ACCESORII: CI bulbide ofr ran CI humus de frunze sau turba
2 nisip CI scoarfa maruntit5 de copac CI plantator
s d cu p h t e acoperitoare Sepate realiza o combinafie
de solv+c veni. Plantafiaici de culori bead planhd
brhdqe cu cevamai inalte brhduga violet-purpuriude
d d t plantele acoperitoare de Rivierala poalele arbodorcu
sol. Da& frunzelesunt expuse frunzigauriu.
soareluide primitvar:, brhdqa Brhdup grafioasiiproduce o
se dezvold viguros. irnpresiepitoreasd asociad cu
crizantemelegalbenesicelede
Cu culorilesalevioaie brindup
de toamnii constituiepodoaba
Hurumnas) inflorind concomi-
tent cu ea, pGq (Fesruca
cinerea) sau molinia (Molinia
merulea).
Bhdqelor li se potrivesc
bine planteleacoperitoarede
sol, de exemplu Iha-caprelor
(Cerastium romenrosum var.
columnae) sau 6punkip
Plantajibulbii. ma#
@&nt pebulbi $ presati-l
fice remarcad cu deosebiretn (Saponaria ocymoides). $ofhi deltiviuagiegi I
54. IGrzdiniritiscusit
LUMINA $1 SOL- - 1, TRUCURI
Procurafi in iulie-august
bulbi tari ~icarno$ de
brindura de toamni.
e Brindu~asau ~ofranul,cum
se mai numqte, are nevoie
de multfi lumini primsvara $i
toamna. Vara ?nsAprefers
penumbra.
e Sol permeabil cu reacgie
acidi S i fie afanat $icu
confinut ridicat de materie
organici.
Dupainflorire bulbii se pot
diviza. La trei-patru ani scoa-
feti bulbii, divizafi-i ri
replantafi-i.
Nu cumparafi bulbi infectafi
cu putregai cenusiu, moi sau
deja incolfifi.
Marcafi locul plantelor cu
firuri pentru a nu planta $i
altceva pe terenul respectiv.
(a]Pngrjire tot anul
PRIMAVARA
Plantare $i divizare Menfinere
se pot pistra In frigider.
Plantafi bulbii imediat dupa Lisafi frunzele ce apar
cumpirare. Pentruscurt timp primivara ss piarl de la sine
Legareafrunzelor va duce la
Acum, in perioadade slibirea bulbului ~isciderea
I
repaus, bulbii in vlrsti se randamentuluide flori.
pot inmulfi prin divizare.
TOAMNA
Udare
Sofranuleste atacat uneori
de pufregaiuluscat. Pe
bulbi apar Pete rnici, con-
fluente, fnchise la culoare,
drept consecingi bulbii se
zblrcesc$ise usud. Inde-
pirtafi plantele infectate.
in timp de seceti planta
necesitaudare. Florilese pot
proteja de vlnt ~ide zipada
timpurie prin acoperirea lor
cu cutii de carton sau co~uri
de richiti (dreapta).
56. Sthjenii creeaza"o atmosfera'vesela'521p"&isauh vaz&
Sthnjenelul (cu barbi) este
cel mai elegant $ distins din-
tre irigi. Se caracterized
prin cele trei petale indrep-
tate in jos, fn mijloc ornate
cu fire pestrite, de unde i se
pi trage numele.
N u m M soiurilor este
practic infinit. Cultivatorii
au selecgionat culori de
neimaginat phni atunci in
Iris elatior
lumea plantelor. Soiurile pi
hibrizii se grupeazi astfel: LIris elatior, in aceasti
grupi se g%esc soiuri mono-
. - -
Iris barbata nana are
soiuri pi de 10 cm inidtime,
dar nici cele rnai inalte soiuri
nu dep%escins5 40 cm.
fnfloresc intre aprilie gi mai.
UNDE SE PLAN TEA^?
Dugmanii cei rnai mari ai
rizomului sthnjenelului sunt
gi multicolore. Pe unele se
vede d t e un filon sau un
desen pestrif. Soiurile hib-
ride inflorescintre mai pi
iulie, pi au o indjime cuprin-
s5 intre 70 pi 120 cm.
Lsthjenei,si margarete
Iris barbata media, soiurile plantali rizomul pe
din grupl cresc phni la 40-70 movilira din amestec de
cm. fnflorescin luna mai. ri ,,-2nt.A S a
Printre soiurile nou-
apLute pe pia~5,sunt
frecvente cele din sudul
Statelor Unite ale Americii;
ele cer multi cilduri. Cu cat
floarea este de o culoare rnai
neobipnuiti, cu atht trebuie
s i fi~irnai precauti, pentru
Sthjenei liliachii ridihdu-se deasupra speciilor de S d p byzantina
soiurile rnai sensibile cu un
strat gros de frunsi9 pi cu 1crengi de brad.
CESEPLANTEAZA AL~~TURI?
Plantaji intr-un grup de 15,
sau rnai mare, sthnjeneii
prezinti un spectacolsplen-
did. Ungii ei planta~iflori
suficient de viu colorate pen-
tru a concura cu sthjeneii.
Ansamblul de flori tim-
solul excesiv de umed pi apa ~4multe soiuri nu rezistg purii cornpus din acegtia,
stitutL Atenfie deci, ca solul iernii mai reci de la noi,
si aib5 0 bun3 permeat& chiar d a d sunt Pngrijite
narcise pi lalele in nuante
vesele de primivari ne pot
tate. D a d suntefinesiguri, foarte atent. Acoperi~i oferi un spectacolminunat. Iris barbatamedia
5PrimhvaradevremeW W
sdulplanrelorcu
?ngr&&inintenaturale,de pildr
Rirddeaasesaueu compost
Wne f~mrrntat
57. Sthjenelul (cu barbif)
e Lumins naturals. lrisul
necesitalurninii solara cel putin
o jumatate de zi, dar culoarea
lui va fi si mai stralucitoare
daca este expustoata ziua la
soare.
I CumHrafi rizornitari,
drnosi, cu ridicini subfiri qi
Nu punefi ingri$smintele
direct pe rizom, pentru cZ il
vor arde.uniforme.
eNucumpirafi niciodati
Dupl inflorire, tsiafi tulpina
intreagi. LasatiFnsifrunzele
pe plant&,pentru ca ele ajuti
la inrnagazinareain rizorna
urbstan$elornutritiue.
I
flzomi rnoisau care se
f2irlmiteazi la atingere, cu
p t e sau urme de mucegai.
Sol permeabil. Trnbunatititi
solul cu compost.
fnprilire tot anU.I
I
TOAMMA TOAMNA URMATOARE
Phnfare fngryire#iplanbre
Rizomiistlnjenelului se Tiiiafi frunzele $iTndepartati
planteazstoarnna. parfile uscate @).
Noii rizornise vor ~lantain IIPRIMAVARA septembrie.
Fertiizare
I
I
Se vor folosi pe cAt posibil
Tngri5arninte naturale, de
pilda compost. Fiina de oase
Mucegaiul cenu9iu ataca in
primul rlnd plantele negli-
jate #islabite. Irnpiedicati
rasplndirea bacteriozei:
distrugeti cat rnai repede
parfile cuprinsede
mucegai.
Iajuti veg&tia.
I
VARA T ~ ~ I U
I
Inmu@m
Divizafirizomii rnai vechi si
plantqi irnediat plGile
rezultate.
59. Aceste fimecitoareinflorecen~enupot Lipsi din nici
ograWdinideprimivarZ
Florile zambilelor emanhd un
parfum intens sunt situate Pn
ciorchini indesari pe tulpini
ridihdu-se dintre frunzele
lungi si inguae. Florile stelare
form9nd inflorescenie pot fi
de culoare crem, rosu-somon,
violerg, albastru-azur sau roz.
Cu &t bulbii sunt rnai
mari, cu atht rnai mari vor fi
florile zambilei. Bulbii rnai
mici (circumfering: 15-16 un)
sunc folosiri mai des in stra-
turile de flori, florile lor fiind
mai raistente la vicisitudinile
vremii. Bulbii mari, trataji in
prealabil (circumferinjg 18-
22 crn) sunt excelenripentru
forrare timpurie. Cu timpul
inflorescenjelezambilelor
devin mai laxe, dupa d ~ i v aani
pe o tulpinP flora5 apar doar
dteva flori.
I ,Florile noeizvnbile &t&e
UNDE SE PLAN TEA^?
Zarnbilele se folosescpe
suprafere mari la culturile tip
covor vegetal, dar dgiva bulbi
plantari Pn ciubk pot crea un
grup floral de efect.
fn strat, primpvan, plantate
la poalele unui arbore in floare
ofer5o imagine splendid&
Plantate in vase de cera-
mid?zambilele pot Empodobi
frumos terasa si imprejurimea
aleii la intrare.
Zambilele de diferite culori
se pun in valoare excelent
plantare in faya gardurilorvii,
de exemplu a cimiirilor.
Zambilele se pot asocia foarre
bine cu alte plante cu bulbi
inflorind primzvara, ca si cu
arbori ~iarbqti.
Plantari In golurile dintre
zambilele produdnd Pntrudt-
va o impresie de rigiditate,
piiilule. (Bellis. perennis)..sau . -pansele (Viola x wirrrockima).
Lalelele (Tulipa) plantate
alituri de zarnbile confe6 o
not2 romantic5 stratului tip
covor vegetal.
Cirqulg prunul ornamen-
talinfloresc wncomitent cu
zambilele ale &ei flori violete
sau albastru-intens se asorteazii
arrnonios cu florile albe sau roz
ale arborilor.
Magnolia inflore~tede
asemenea in acelqi timp cu
zambilele: asociate f$i
C
I
evidenjid reciproc
frumuseyea. Plantari alituri de 1
magnolia roz sau rogie zambile d
violete sau de culoare crern. in+lalelele "PinkPearlw
PLANTARE SI ~NGRIJIRE
de oase J material de acoperire a solului LIinqr&imbnt lichid
i I-
1Taamna deweme, shpali o
2Depunqi in groa* o lingura
groapi 30 x 30 cm, addnci de de compost~ifaini de oase.
15 crn. Captqiti-i fundul ~i Plantati bulbiiin groapti la dis-
IaturiC cu o plasa de sarmi con- tante de 15-20cm.
tra rcur~riinr
3Depunefi p a d n t pste bulbi. De irwlati ce apar viirfurile
Presati solul. Mulcifi solul cu 4frunzelor, diluali in apade
scoaqa maruntiti de copac. udat ingragarnint lichid $i udati
Marcqi lmul bulhilor. plantele.
60. CARTEA
GRUPA 8 19
Grzdiniritiscusit
0 Pentrustrafurlte de flori
curnpilra$ bulbi rnai mici. Dqi
florile lor vor fi rnai mhrunte,
vor rezista rnai bine la
vicisitudinilevremli.
Nu cumpara$ bulbi moi,
mucegaiJi sau avbnd fn varful
bulbllor IPstari Iugi, curbali.
Soare Wrect. Creyte uniform
vertical in locurileinsorite.
Sol permeabil. Zambila nu
suportii apa stagnant3 $ise
dezvolti cel rnai frumos in sol
bogat In substante nutritive.
rI IUA PRIMAVARATARZIU
Plantare
Cumparalibulbii $1 plantali-i.
in zonelecu ierni reci, efec-
tuati plantarea la timp pen-
tru ca plantelesii aibii timp
$3se hradkineze. Daca
dupa cumparare nu plantafi
imediat bulbi, pastrati-ifntr-
un loc ricoros.
Talere
Pndepartatiinflorexenple
imediattnainte de a se trece.
indepartafi frunzete numai
dupcT ce s-au uscatcomplet,
altminteri planta in anul
urmator nu va inflori.
PRIMAVARA
hwtilizare
DeIndata ce apar frunzele,
dil~laliIngray%mantlichidin
apa de udat $iudali plantele
cu acest amestec.
DupS cafiva ani
inflorexenfele devin rnai laxe
yi rnai mici, de aceea, din doi-
trei ani plantati bulbi noi.
Inflorescenfelegrele pot fi
sprijinite cu ramuri de arbust
bifurcate.
Petelede putregai brun sau
negruyi radacinilefirave
sunt semnele unei boli
micotice periculoase:putre-
gaiul bazei bulbilor.
Distrugeti bulbii infectafi yi
Tn locul respectivnu rnai
plantati bulboase.
O IMPABAMPSRL ISBN978-963-86092-8-
61.
62. Ingrijire simpli
Criniivirp$, de cdori intensefide h m e exotice sunt
plante ornamentale deosebit depopdare.
I
Vara, ultima inflorirea crinilor,
aceea a crinilorvinlrgaG, viva re-
cornpenmpentru riibdarea cu
care i-a$ qteptat. Crinul vargat
este cel mai popular crin, nece-
sitiind totodad ceamai rnodesd
ingrijire. Provine din Asia
Orientals, unde bulbii siiisunt
consumaji pentru con6nutul lor
mare de &don.
Pe tulpini atingiind gi i d $ -
mea de 1,8m se pot davolta
chiar pi d o u k i de flori porto-
calii, asemhgtoare crinilor de
padure. Dintre petalele reflexive,
ornatede pete, se ridid antere
lungi, de culoare inchisii.
Tulpinile rigide nu necesid
tutori.
Cel rnai cunoscutsoi este
,,Splendens", caracterizatde o
formz excep~ionalde frumoasa gi
La poalele arborilor
folum var. flore-plena), cu for-
minl special2ji flori invoalte.
Patrimoniul genetica1crinului
viirgat se re@qte in numeroase
&&;ti de Tiiinum. Hibrizii
raultari din incruci~area
diferitelorsoiurise disting prin
flori aspectuoase,in culori paste-
late.
de flori mari.
UNDE SEPLAN TEA^? Crinivirgap'ala'turide~laoteperene
Akituti de speciade b d
exisd nurneroase varietinlti,ca de bgtaiasoareluise pot asocia cu, .
exemplu crinul vsrgat galben Crinul vargat aparjineplantelor alte plante de varg.
(Lilium lancifblium var. flavifdi- cu bulbi vikatice, ce se adapt&
um) gi crinul tigrat (Lilium lanci- cel mai qor gi trGesc cel I&
mult. Pe aproape toate terenurile CESEPLANTEU~~TURI?
se demold din an in an tot rnai
frurnos.
Preferindpenumbrase d a -
vold bine gi in suaturi in care,
datoritzumbrei arborilor,alte
plante ar fi pierit demult.
Plantagi in jurul crinilor plante
de acoperirea solului.Astfel,
in& inaintea fnfloririicrinilor,
stratulva fi frurnos ~itotodatinl
riidkinile vor fi umbrite.
Plantaficrinii viirga+la mar- Plantafi-i alinlturide perene,
gineazonelor cu arbori, florile deosebiteale crinilor se
deoareceacestaestehabitarul lor vor widen~iadeosebit.
original. Aici se demolt5repede, Plantele de acoperire expan-
se rispiindescin scurt timp ~i sive, de exernplu iarba-d5ei vio-
reinprospat& verdele arborilor let-albastru (Nepera x fiassenii)
cu culoriie lor calde. sau ciucugoara (Lobularia mariri-
Crinii virmti se pot folosi in ma) ii accentud modest fiu-" , .Varietate&hi rnulte feluri: supodnd bine gi
Cu ajutorul crinilorde nuan~e
asernhinltoare, precum si al @-
benelelor mu criijelor, in @-
dinile rustice sau in gospodiiriile
de la prii se pot realiza ansam-
bluri floralein tonuri calde.
I PLANTARE 51TNGRIJIRE ~- -
kCCESORII: O bulbi de crini vHrgati Lilevantid CI furcg de s i r 1CI grebl3 CI Tngr&$%m&itchimiccmplex CI compost O cam;
Depunegpamantultn gro
$ tasatl-I. Mditi printre
lacurilede plantareplantede
umlrrirea solului. Udafisolul.
63. 1 CrinVZrgat deJaponia
CARTEA
GRUPA 8 20
Toamna sau primavara Soaresau penumbra. Pentru
iimpuriu cumpBrafi bulbi tari, ca crinulvzrgat si infloreaxa
:irno~i. abundent planta are nevoie
de trei ore de soare pe zi.
Sol perrneabil. in apa stag-
nanta plantele pot putrezi.
I ctmparebulbi nw Solul trebuie sa fie bogat in
nw@iti sau bulbi care au substante nutritive ~iconstant
hceput si I&tireasca. n reavan.
y PRIMAVARA PRIMAVARATIMPURIL
Fettilizare
Dupiicumparare plantafi lncorporafi h sol
imediat bulbii crinului var- tngr&$imdnt organic.
gat, pentru a nu se usca. Protejafiv&-ful lastarilor
PBna pregatitistratul, pas- crinilor v5rgagde
inghefurile arzii: acoperifi
pirntele Vn noptile geroase
cu o cuverturiide phzZ
(Sf8nga).
VARa
Mulch0 solului
w e r n q i Onjurul tulpinilor
frunti~marunfit sau compost
grosier. Astfel solul Tgi
mentine umiditatea, nu este
invadatde buruieni, iar
radiicinile raman la racoare.
E%P*10818
Crinii virgafi sunt afectati
frecvent de virusuri. Pe o razz
de 30 cm nu plantafi alti
bulbi.
Taiafi numai o treime dik
partea superioari a tulpinilor.
Frunzelesunt necesare
'nfloririlor ulterioare.
Doc r l plantelor
:I
$obolaniide apB pot cauza
daune irnportantein stratul
de crinivargafi. Ciptusifi
groapa de plantarecu plasa
de shrrna pentruaTrnpiedica
accesulanimalelor la ridicina
plantei.Bilelecontra moliilor,
dispuseprintretulpini, alungi
de asernenea diunitorii.
64. PLANTE CU BULB1 GRUPA 8
Stdnjen el oriental
Floarea de vis a terenurilor umede
65. Podoabe krmeca'toarede varg PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
ACCESORII: U rizomi de stanjenei cazma 11 plantator
O compost UturbiFlorilesthjeneilor sunt qezate pe fiunzele elegante,ca
ni9te fluturimari.
cane gi germane, in culori fer-
rnedtoare, inclusiv variet5~iin
nuanfealbe, roz, ropii, albastre
gi violete, precurn pi multicolo-
re. Florile sunt caracterizate de
petale rnari, late pi o coroand de
petde interioar5rnai mid.
Locul. Plantele sensibile
necesifi un sol bogat in sub-
stante nutritive, upor acid gi,
din rnai p h 5 in iulie, necesit5gi
mult5 ap5. Mai t2rziu, rnai ales
iarna, solul trebuie sd fie reavk
doar rnoderat. Iris ensata la noi
se davolt5 cel rnai bine pe
terenurile rnlQtinoase create
artificial, unde nivelul apei se
Din rnarea grup5 a sdnjeneilor
in Japonia, in rhndul horricul-
torilor sunt deosebit de popu-
lare dou5 specii. Ambele sunt
rninunate plante de rnlqtin5,
care prefed locurile urnede.
Iris ensata (anterior Iris
kaempfer~]d ~ o l t dflori uriage
in iunie gi iulie, care pot cregte
pin5 la 20 crn. Petalele poart5
desene bogate, sunt ondulate
sau franjurate.
Exisd foarte rnulte soiuri,
rnai ales japoneze, dar gi arneri-
poate regla potrivit
necesitz~ilor.Planta nu tolerea-
zii calcarul gi gunoiul de grajd
proaspat gi nici inghe~ul.Ins5
ingrijirea corespunziitoare este
r5spl5tit5printr-o inflorire
abundenta.
Iris laevigata infloregte din
iulie p b 3 in august. Tot anul
suport5 terenurile rnlqtinoase,
dar nu tole re^ solul calcaros.
Florile 8i petalele sale &firate
sunt cu ceva rnai rnici dedt cele
ale speciei anterioare. Petalele
Iris ensata h habitatul sZu preterat' malul lacului 1 ',.7
dinile in care se gdsqte o
suprafa+ de apd. Planta dis-
pune de umiditatea necesars pe
rnalul lacului de griZdinP, in
scraturile rnlQtinoasegi de-a
lungul apelor curgdtoare.
Frunz.de inalte, elegante,
cresdnd pe verticals se rnenfin
tot saonul verzi, irnpodobind
tirnp indelungat grzdina.
ligularia (speciide Ligularia),
floarea de nu-ma-uita
(Myosorispalusrris), polernoni-
urn (Polemonium caeruleum).
In penumbdi se pot asocia
ferigi regale (Osmunda regalis)
gi cre~igoare(Alchemillamollis).
43Sam1'lnjurul plantelor o Udali abundsnth
rrdamMlatggi platfi, Tri de plantare#crqkrea
rarew poateacumula epa Rirn8varad w m edsap@r '
a@ng$nddirect la rMcini, plantekecuun stPatde tamp%%
&tian.
. -
Iris ensata '-
interioare aspectuoase sunt
sub~iripi erecte.
Ambele specii dispun de
I varietd~iameliorate, ;u frunze
I deosebit de aspectuoase, alb-
1 verzui. Denurnirea soiurilor este
in cazul arnbelor specii
,,Variegatan.
Asociafisdnjenelul preferhd
urnaeala cu alte plante de
mlaptina, de exernplu cu pon-
tederia (Ponrcderia cordara),
papus (Thypha angustiblia)
sau fdipendula (Filipendula -1,0 daU la ptru .nlimadi-
c TZiW tulpinilc Rmak dup& 1 at du@ fnflorire, dez- I
IUNDE SE PLAN TEA^? ulmaria). 2Mlorire, Muhdep8rrafifrun- gropali pfanta, divizell
h a t 5 splendid alsturi de tele: elefumireazii plantei rizomulTn cdteva Mrfi$
sthnjeneiperenele cresdnd pe
malul lacurilor,spre exernplu
crinul galben (Hemerocallis), ~ r i s
b - 7-
66. Sthjenel oriental
CARTEA
GRUPA 8 21
IGridinirit iscusit
I 6 Nu cumptirafi tuberculi
usca.fisau cu radlcini pufine ~i
; rlgide.
Soare, penumbra. inflorqte
cel rnai frumos in locurile
Insorite.Umbra de dupi-
amiaz5 prelunge~teperioada
de inflorire.
0 501 umed moderat acid. in
afara anotirnpului de iarna,
planta prefer5 apa cu
&mime@ k 1GI5cm.
sDad stlnjenelul de p
malul apei nu se dezvoM
bine, plantafi-l in lad5, Itw
prirnivara amplasafi-l in lac,
unde va rirnlne p h i la
sfargitul infloririi.
Nu udafi planta sensibila k
calcar cu api de robinet, ci
rnai degraba cu ap5 de ploaie.
- 111:rijirctot anult
FeMbre
Tgiafi frunzelestilnjenslului
Tnrildikinat lahBlfimea &
5 crn. FwtilizafI)imulci$ cu
wn strat de compost de / 5 cm.
V A M
W v b m#p h m m
Anotimp adeeva'tpantru
plantareatuberculllor,
StlnjeneiiTn vas se pot plan-
ta oricand (dreapta),
Menfinei rreavhnexem-
plareletnraid%cinate.Dupa
inflorireindep%rt@itulpinile
florale # divizafi tuberculii
prea valumino~i.
TOAMMA
Dup5bflorire plantelemai
au nemie de umezeala, dar
nu mai trebuie d stea in a@.
Tnainte de venirea iernii
a$erne$i c o m p t Injurul
plantelor.Frotejafi-lecu
frunrig uxat gi paie.
7
.-r
ldr~ldrtlnjeneii trebuieferil~
de urnezealadeoarece pot fi
atacafi de putrezirea rimmu-
lui. Aceasta afeqiunebacteri-
an2 cauzeazL uscareafrun-
zelor ~iputrezireaprintrans-
formareaTntr-ornasi moale a
rizomului.Yndepirtafi ~idis- I
trugefi toate parfile plantei. 1
Inlocuifisolul contaminat.
rn
69. GRUPA 8 22
Gridiincitiscusit
1
'3Curnpirati bddin februaria
bulbi mari $itari, care sa aiba
eel pufin patru excrescenfe.
Nucurnparafi bulbi moi,
deoarecc acegia pot putrezi
usor. Nu alegefi bulbi la care
excrescenfelesunt pipernicite
sau lipsex.
LUMINA 51 SOL 11 TRUCURI
@%I iernile geroase, initial sadifi
ranuncululin ghiveci pe
pervazulferestrei. Numaidupa
trecerea gerurilor transferafi-l
tn gradink
Daca vrefi flori pentru vaza,
tibe-le numai atunci clnd deja
CP V P ~ Pculoarea bobocilor.
Lurnina natural& Ranunculul
se dezvolta cel mai frumos Tn
locuriinsorite ~iadapostite.
Sol cu perrneabilitatebun&.
Solultrebuie s i fie bogat Tn
humus $isubstanfe nutritive. In
sol prea uscat sau sarac, planta
nuinflore* corespunzator.
PRIM~ARATlMPURlU TOAMNA TlMPURlE
Plantare lernare
Bulbii trebuie plantafi Scoatefi bulbii din
intre februarie $iaprilie, pamint. Uscafi-i, indepar-
$itrebuie udafi din abun- tafi frunzele, $ipe timpul
denfa. Dupa aceasta nu-i iernii pastrafi-i intr-un loc
mai udafi pdna la aparifia racoros $iuscat.
primilor Iistari.
PRIMAVARA 51VARA
Ingrijire
i n perioada de inflorire
udafi planta regulat.
Fertilizafi la 1-2 sap-
tamdni cu ingra~amlnt
avlnd confinant azot,
fosfor $ipotasiu. Dupa
inflorire, lasati frunzele
sa se vestejeascs.
1/act lplan relor
Din cauza putrezirii radaci-
nilor, tuberculul putrezefle ~i
planta moare. Deobiceiaces-
ta este rezultatul udirii exce-
sive. Dinaceasticausi, re
recomandas i se ude planta
din abundenla imediat dupe
plantare, afleptlnd cu noua
udare plna clnd apar primii
listari.
l IMPAMMP SRL
71. Podoabemulticolorealegridinii
Gherghinele,aceste dalii minunate revigoreazi
gra'dinilemici pi mari deopotriv;.
Florile invoalte, aspectuoase ale
gherghinelor pot orna gddina
in toate culorile, cu excep~ia
albasrrului. Florile, frecvent
bicolore, apar in v h h l unor
tulpini sub~iri,acoperite de
frunze ovale. Petalele sunt
drepte sau nurnai putin arcuite
pi sunt dispuse unele peste
altele, ca &lele pe acoperig,de
aceea sunt asemuite cu florile
nuferilor. In comer; se g%esc
gherghine de ind~irnidiferite gi
flori de dirnensiuni diferite.
Soiurile scunde cresc la ind-
virni cuprinse intre 40-60 cm.
Unul din soiurile cele rnai
cunoscute este ,,Berliner
Kleenex...SuzetteVare flori cu
desene galbene interesante,
,,Daytonanse rernard prin
petale portocalii purtind in v2rf
o nuan~ade rogu. ,,Larissancu
flori galben-rogu gi ,,DCcoretten
cu flori portocalii se disting
prin flori asernanstoare crizan-
ternelor.
Soiurile semiinalteau de
cele rnai multe ori flori deosebit
3oiul ,,Kelvin Floodlight"
de mari. 1nd;imea tulpinilor
este de 80-170 cm, diarnetrul
florilor puthnd depsgi 20 crn.
Din aceasts categorie fac parte:
,,Kelvin Floodlight" (galben),
,,Big Orange" (portocaliu) gi
,,Babylonn(rogu). 0 noutate
este ,,Cafi au Lait", de culoare
crern.
Soiurileinalte pot cregte
piin2 la 120-170 crn. 0 atenfie
specials merits soiul cu flori
roz, asernanator bujorului,
,,Faszinationn.Specialita~i
deosebite sunt de asernenea:
,,ArabianNight" (rogu-inchis),
,,Flowerfield (galben), ,,Cool
Cat" (alb-roz),,,HeidilandX
(roz, cu rnargini albe) gi
,,SuffolkPunch" (purpuriu).
I UNDE SE PLANTEAZA?
Gherghinele sunt utilizate dife-
rit, in func~iede ind~imealor.
De-a lungul aleilor sau ca
plante de incadrare sunt potri-
vite gherghinele scunde de strat.
Gherghinele arata bine gi
plantate in vas.
fn fundalul sau in rnijlocul
Se asearnhi cu nuEerii straturilorsunt adecvate
Gherghinerojii cu p&e# ji bunghifori
gherghinele inalte, respectiv ale gherghinelor, ca de exernplu
semiinalte. tanaceturn (Tanacetum parthe-
In gradinile de legume nium), bunghigorul (Erigeron)
gherghinele inalte adaugs un sau floarea-rniresei (Gypsophila
colorit diferit straturilor dorni- paniculara).
nate de verde, totodata prote- In compozi;iile in tonalit59
jeazii stratul contra viintului. calde sunt indicate: rudbeckia
(Rudbechia), gladiolele-(Gladiolus) sau heliopsis
CE- SE - --- Bi ---=- ---> (Heilopsis helianthoides var.
scabra).
Gherghinele se pot asocia exce-
lent cu plante inflorind la sfiqi-
tul veri;in culori calde similare
sau cu florile de cornpletare,
albastre sau violete.
Plante cu flori in nuante
albastre~iviolete sunt de
exemplu omagul (Aconirum
carmichaelii), salvia albastra
(Salvia hrinacea), salvia de
rnlqtin5 (Salvia oliginosa), ver-
bena uriags (Verbena bonarien-
sis) sau veronica (Veronica
longifolia).
Plante asociate albe pot fi
plantele cu flori mhunte, corn- =pletind inreresant florile uriage ~oiul,,cool cat"
PLANTARE SI INGRIJIRE
ACCESORII: O tuberculi de gherghine Llcazma O compost
O Tngra$lmant complex O tutori 0foatfece de gradin.3
r
1
Plantare: mai. Afanqi mlul
2%pagfiecgrultukwul cclmo
profund. Fertilizafi cu sufi- groapladand de 26 cm (di
cierrtcornpost~iRgrl#mBnt tanp dintreplante:80 cm), In
organo-mineralcomplex. fiecare groapa Infig@ unt w r e
3
Planwituberculii tu rnugurii
tn sus. Depunefi pesteei
5-10 cm de plmant. Press# cu
grija solul.
~itliati llstariiinaintede venirea
72. Gherghine
CARTEA
GRUPA 8 23
IGrainiritiscusit
1
Alegqi tuberculi rnari,
drnoyi, cu suprafafa netedi gi
tari la palpat, cornpugidin
rnai multe pirfi.
I, Nu curnplrati tuberculi
uscafi, rnoi, rnucegiifi sau
deja Tncoltili.
Soare. Gherghineleinflorex
cel rnai frurnos daca sunt
expuse la soare cel pufin gase
ore pe zi.
So1permeabil. La plantare
arnestecafi rnult compost in
sol, pentru a-i rnenfine
urnezeala. Arneliorafi cu nisip
solul compact.
IIngrijilc: tot anul
PRIMWARP, -FOAMNA
Plantare $idivizare .Scoatere$idepozitare
Pregitifi stratul. Plantati - pezgropafi tuberculii. TZiiaji
tuberculii din mai, dupi ce a listarii de deasupra solului la
trecut pericolulInghetului. o palmi de sol. Usafi tuber-
Dad este necesar divizafi In culii % se zvantetirnp de
rnai multe pirfi tuberculii cateva zile, apoi pastrati-iin
transplantafi. turbl sau nisip Oos), In loc
riicoros, uxat yi htunecos.
VARA
Ilngrijire
Udafi bine gherghinele.
Pan3 la inflorire, fertilizafi
din patru in patrus i p
tamani. Tiiati sisternaticflo-
rile trecute pentru a stirnula
infloririle viitoare.
I
Prirnivara, la divizarea
tuberculilor, avefi grija ca pe
fiecare parte s3 rirnani cafiva
rnuguri.
Sprijinifi gherghinelecu
tutori. Folosifi material de
legat gros. Legafi plantele lax,
pentru a nu leza listarii.
1 in cazul bolii pitariifrunzelor
pefrunze apar Peteverde-gil-
beniuce se brunifica, iar mar-
ginile se coloreazain brun-
inchis. Ondepartafifrunzele
contaminate. Nuplantali
aproape gherginele, evitati
solulconstant urned. Comba-
Itefi inferfiilegrave prinstro
piricusolufii confinandcupru.
75. - ..
CARTEA
Stihjenel pitic . -z -- 2 , - GRUPA a 24
Gr;idn&it iscusit
eTmmna dwreme,
cunr@tm# butbi tari ~id r n q i .
Mu bu%bimoi,
u-i saw cu aspect mwqiit.
Nu cumpSirafi nici klbi
Tncol#ii sau lezati.
c Primdma, Mnjenelul
pitic mesM razde solare tot
timpul riki.
Sol Wr, gefnmbil. Perrne-
a b i l i i e a miului se p a t e
ameliora prin afanare gi adaos
de nisip. Nu plantafi dnjenei
pitici On locuri i n care existi
pericolul apei stagnante.
w- . . ,.-,I
fngrbire lor anul
-
TOAMNA DWREME PRIMXVARA
Plantare h~grijire
Plantafistlnjeneii pitici de indepartafi florile trecuteale
indatace i-afi cumparat. Pentru stanjeneilorpitici. Clnd frun-
foflarea In locui@ plantafi zele incepsa creasci%,presarafi
bulbiiTn vase plateumplutecu faina de oaseinjurul plantelor
pimint. Udap-ipi amplasafi-i 00s) pentruastimula inflorirea
intr-un loc expus radiafiilor din anul urmator.
solaredirecte.
DupaCraciun, amplasafi vawle I
tntr-oindpereluminoasi~i
racoroasi5; acoperQivasele pen-
tru clteva zile cu o hBrtiede
ziar, pentrua obignui bulbii cu I
a n d bulbiirgsar, acoperifi-i
cu compost, pentru a le
Tncetini crwerea.
c PHstrati in pungi de hertie
sau vase neetarrv, fn locuri
reci, uxate d rntunecoase,
bulbiinu putmeso.
I'zsul pGc p-tacat de
mucegaiulcenusiu. Infestarea
se poaterecunoagedupl pe-
tele portocaliu-maroniuce
apar pefrunze. Dincauza con-
taminariicu mucegaiulcenu-
~iu,planta nuse dezvoltaco-
respunzltorSi se ingilbenege.
1 Prevenfie:stropifi plantacu o
fierturl de coada-calului.
Distrugefiplantele bolnave.
ISBN 978-963-86W-8-1
76.
77. Rodul p;imhtului ate decorativprima'vara datorita'
florilor,iar toiunna datorig bacelor ro#.
Rodul p9m3ntului are trei
specii adecvate cultivzrii in
gddinL Se dezvold corespun-
Gtor in ~ e n u m b d ,sub arborii Icu frunzig, inflorqte in aprilie-
rnai gi pot fi deosebite soiuri
rezistente sau sensibile la ger.
Atenfie: fiecareparte a rodului
p h h t u l u i este foarte toxid!
Denumirea de Arum macu- Bacele s p e c i e i h macniahlm
frunzelor cu Pete care apar
rirngvara inainte de inflorire. galben sau verde. Florile, spre
Pn mai spadicek de nuan@gal- deosebire de cclelatespecii de
benH este protejat de un peri- rodul p5m4ntului au parfum
ant in interior alb iar in exteri- plkut.
or verzui. Din s~adicese d a - Arum idicum asemgnator
vold bace de nuan55verde, rudei Arum crericum dezvold
care devin apoi stacojii. frunze in forma de lance deja
Frunzele lucioase. fn form5 toamna. care, datorita nervurii
de s@eat?iale specieiArum
creticum se dezvoltz f n d de
toamna. In regiuni cu ternpe-
raturi moderate decored gd-
dinile de iarna, ins3 impotriva
gerului plantele trebuie
acoperite cu frunzig sau crengi.
AceastZ specie dezvolt5~iea
spadice galben 8i periant alb,
deschise, sunt foarte decora-
tive. In primul r h d soiul
,,Pictumneste de o frumusefe
aparte. Inflorescen5ele ce apar
din mai au nuan@galbena, gi
lungirnea acestora este doar
jumatate din lungirnea peri-
antului verde-grilbui, de
dimensiuni mari. Aceastl
specie necesid d d u d , astfel
poate fi intanid in special la
colec5ionari. AsemZnPtor
speciei Arum maculatum gi
speciilemediteraneene dez-
vold pin5 la sfiqitul verii bace
rogu-intens.
UNDE SE PLANTEAZ~?
Rodul phintului prefer5
umbra arborilor foiogi.
Primsvara necesid sol umed,
Arum itdcum iar vara sol mai uscat.
1Parioadade plentuo: sfhqltul Facefi ~ o p iadhncide
wrii. Af&naJisolul apoi a&u- 215-20crn. PLantafi tubermlii
gaTi-i carbonatde alge~i com- in grupuri, la distan9 de 20 cm,
post. in pozifie orizontalii.
Planta~irodul p h h t u l u i
sub grupul plantelor cu
tulpinii lemnoas&care
impodobegte gddina prim%
vara cu flori, iar vara cu bace.
De-a lungul dnunurilor
umbroase bacele rogii alaturi
de frunzigulcolorat al
arbu~tilorofed o imagine
minunad.
Rodul ph9ntului poate fi
crescut mulri ani h vas. Iarna
cornului decorativ (Cornus
alba ,,SibiricaY').
Plante asociate frumoase ale
rodului phintului inflorit
sunt m&eaua-ciutei
(Eryrhronium), lugca (specii
Ornithogalum), kicrhioarele
(Convallaria majalis) gi bul-
bucii (Trollius).
LY;'i-1
. 0
-
'.bL'N
qeza~ighiveciul pe pervazul
ferestrei gi rareori udafi
plantele.
Alege~ialkuri de rodul
p5mbtului plante asociate a
&or culoare se asorteaz5cu
culoarea florilor gi a bacelor.
Bacele ropii sunt foarte de-
corative in fa5a iederei de
culoare inchis5 sau sub frunzi-
Rodulp;im&tului p&" locnldesnb f-,wd rar a1arborilor
crengile. Pe timp de seceta
ndelungatii udati abundent. I
78. Rodul p;imhdui
IGriidiniiritiscusit
r CumpEirafi tubercuti mari,
viguro$ F i ~atenfi ca x q t i a
&I fie tslri.
6 Nu cumperafi tuberculi
ioi, mucegaiti, uscafi sau
..~colfi$i.
r Semiumbrl. Rodul
pZWntulcri supravietuie$te si
W19. h Humbroase.
r Sol cu humus, adanc,
afbnat, slab calcaros, reavan,
dar nu ud. Ameliorati solul
nisipos sau argilos cu compost
sau material de mulcire.
WARATARZIU P R I ~ V A R A
Plantam 91?nmul$fm fmgrijire
Pentruinmultire ~oatefituber- lntindefi Tn jurul plantelor
culii mai batraniriseparati-i. compostMU f r u m i ~maruntit.
Planta poatefi Inmul$ta ~idin Tn funqie de specie, frunzele
seminje: adunatiapoi semanati roduluipirnantului se dez-
sminfele maturateInvas cu volt3 toamna MU primavara.
ptimAntpentru semanat (jos). Petirnp de seceta uda$i
Petimpul iernii puneti plantele plantele.
in rlsadnite.
MulcireasoluIui9i marcaxe
Mulctti solul cu frunzi~)ipas-
trati pZm3ntul reavan. CAnd
frunzeleinceps2 se ofileasca,
marcati locul plantelor ca sa
nufie xoase din gre~ealtiIn
" perioadade repaus.
--
I
r Rodul pamiintului poate fi
crescut ani de-a lungul in vas.
Fertilizati anual in timpul
incollirii ~ial infloririi.
r 'In regiuni cu temperaturi
scazute rodul pimlntului
necesita protejare impotriva
gerului. Acoperiti plantele cu
frunzir sau crengi.
Uoctorulplanrelor ~
FrunzeleTngilbenitesau
uscatesunt semnele putrezirii
tuberculilor. Maiales speciile
mediteraneenenecesitasol
rnai uscat in timpul verii,
deoarece dupa ploaie acestea
I
pot putrezi.Scoateji plantele
din sol, verificati tuberculii~i
tiiati cu culitul porfiunile bol-
nave. Alegqi plantelorlocul
~respunzator.
79.
80. Dintre crini, crriniiasiaticiin cdorivesefeinfloresc
celmai devremq- -
- L..
YAIUET~TI UNDE SE PLANTEAZ~
Crinul asiaticI d o r q e In alb,
galben, portocaliu, roz Si ropu.
Fiecare floare are Sasepemle.
Exid trei tipuri de floare:
floarea?nforma de cuib,
deschis5& sus, floareadeschid
lateralgi floareaa&n&oare, cu
pede reflexive,asemhgtoare
unui turban. Printre crinii asi-
auci exist5grupuri foarte
cunoscute, de exemplu, hibrizii
,,Micentmy"pi .Conneticutn.
CeImai cunoscut hibrid este
,Enchantment". Acesta este
popular nu numai datorita
petalelelor sale rogu-portocaliu,
mibase, cu Pete negre, dar gi
pentru cii este foarte durabil,
chiarpi fn conditiile unei ingri-
jiri minime.
1 ACCESORII. 1 bulbi de crln 1 compost 1Jfurca de sapat J .faina de oase U plantator J ingra2amint mineral complex
I
-
Toamna, @mt@ibulbii:afa-
2Sap@cuibudac&ndcTh
1nafi wlul lao addndmede 20 un,la dim@ 82QJcm.
3(3crnSi ameliar@&Icu unstrat Introducqih acqtia cateo lin-
de 5 crn decornpast, guri@de de oase~iameste-
cafi-o in sol.
Crinul &tic se adaptead bine
I
6 se ingrijgte y r . Supon3
chiar ,si In $in2 floaretrans-
plantarea, cu condifiaca ulteri-
or d fie bine udat.
In comerf se @esc fiecvent
amestecuri de hibrizi la prq
avantajos, care se pot db5tici
upr. Preferhd penumbrase
cultivs bine de exempluIn
liziera piidurilor. Sepot planta
ind ~iPn suaturi cu arbqti sau
date In penumbd.
I
In d e de plante
I
perene o&& un spectacol h-
tastic. Plane-1fn mijloc, ast- Porn umple c h i un strat ,Chinookn in nnwp d d e
fel celeldteplante ii masthead ?n-. Soiurileumpurii, cu de piersid se armonkaz3
fi-umipul vqtejindu-se In ilnflorire normal5 sau &mie mhunat cu dopojeii NantajiInfiecare groapa
4Acoperiti bulbircupawn%
ultimele luni de v d , asociate altor soiuri de crin pot (Campanulamedium), cafelup cdte un bulbcu varfulTn sus. tasafi pamBntulSi udap-I.
crea o combinafiekrmd- (LupinuspolphyUusx) Vdrful bulbilor si fie cu cel pufin Asemefi unstrat de 5-10 cm de
toare, ornhd +inscoat5 iarba-m8feicaucaziana materiearoperitoare desol.
vara. mwinii), plante cu
Dad este cukvat in princi- rqte mncomitent.
pal penuu arts buchetied, D d vri place doarea
mplantaji crinul asiaticPntr-un ro+ socia$
colf laturalnical @dinii pen- menta ornamenmh rqu-car
tru a nu stria imaginea de ( M o d x). Sepoateob$ne
1 ansarnblu &d tulpinile cu un efacrdemebit de elegant
flori vor fi tsate. asodindu-1cu dematisul violet-
purpuriu plantat in fundal.
Ceicare prefer8 bujorii
SEPwALkTURI? (Paeoniar), planrPnd printre
aceptia crin asiaricroz, pot
1 Crinul asiatic este Intradt de
TZiajii tulpinile crinilor
Prirnlvara,cAndfrunzi~ul pentru vazi astfel ca dous
impozant, Pndt poate fi culti- areTnalfimea de aproximativ treimi a tulpinii s5 rgmdna
vat gi solitar. 061%o imagine 10crn, presaratiin jurul plantelor pe plant& altfel plants nu
de vis fnd dadm e asodat a Crinii va PnfIori In anul urmgtor.
I alte flori ssu plante a fi-unzig
u-
81. Crin asiatic
CARTEA
GRUPA 8 27
Gridiniritiscusit
1
tari, drnqi. inbulbiimi
marlsedemMMimi
I rnari.
I IYw am@* h W wfi
sau rnuc~g@i,hubif an
toarnna a ~ w e r IIWarimni,
iarna pot piere.
rBzm tulplnfitrebuie
umbrttg. iar floarea necesiti
soare-iati secretul
d e m M r i i optime a crinului.
0 %IpmmMI. Crinul asiatic
s u m mai multa urniditate
ck&tceilalfi ccn'ni. Solul
prmanent wd Insi, poate
cauza putrezireabulbilor.
TOAMNA VARA
1 Plantare Mulcireasolului
Plantafi bulbii irnediat dupi Crinul asiaticprefera
' cumpirare, deoarece nu au ricoareain zona ridicinii.
perioadi de repaus. Pot fi Wernefi Pesol un firat de
pastratiscurt tirnp in nisip acoperirede 10cm, care
urned, intr-un loc rece. protejeazacontra caldurii
~iimpiedid dezvoltarea
buruienelor lios).
I Daca frunziyl este de apro-
' xirnativ 10cm putefi admi-
nistra crinilor Tngrigirnint
mineral. Putefi arnestecaIn
apa de udat ~iIngragarninte
lichide cu care udaji apoi
plantele.
Taiap flofie trecute. h t f e l
planta nu-$ rnai risipege
energiasi se dezvolta mai
bine.
DupaInRorirelaai
frunzele pe planti p%nicdnd
pier vara tarziu, astfel bulbii
pot acumula energie pentru
anul urrnator.
I Pentruindepartareasoare-
I cilor de camp arnplasajiin
jurul bulbilor o ,,cu~ca"de
plasi de sarmi deasi, prin
care radicinile pot iesi.
OIMPABnMP SRL
84. Canna
CARTEA
GRUPA 8 26
Cummati rizomi tari, cu Soare. Canna preferi Canna se poate inrnulti 59
suprafala netedl ~icu cel locurite ferite de v%nt~i prin seminfe. hainte de
pufin doi-trei rnuguri. expuse la soare. in penumbri seminare, puneti semintel~k
nu Tnflore~te. aM.
Dupi inflorire tIiiafi listarul
I)Mu curnp5rafi rizomi Sol permeabil, bogat i n principal pani la 7niljimea de
abarciti, uscati, cripati, cu substanfe nutritive. UdaP $i 20 crn, astfel va dezvolta
r mugure saann.ftrez fertilizati planta regulat. ramifidri $iflori noi.
I Inf;lijiretot anUI
TOAMNA
h t a r e Adunarea $depozitarea
Pentruaobjine o TnfCoriretim- riromilcr
purieplantele potfi fortate in TIiati lastariiinaintede sosirea
I casiincepAnddin martie, apoi primului ger. Scoatei rizomii
I plantatein grsdini fncewnd din pamint ~iI&afi-i la M a t
I
de la mijlocului mai. Rizomii timp de ceteva zile. Lasafi
plantajiin mai la loc definitiv rizomii la iernatin loc uxat,
inflorescmaitarziu. intunecos, latemperatura (ie
10"C, de exemplufn nisip (jor).
VARA
Ware @ fertilizare
Datoriti frunzi~uluivoluminos
$iformeiviguroase, necesita
rnultaap5 ~imultesubstante
nutritive. Pastratisolul umed.
I bans la mijlocul lui august fer-
/ tilizati o data la doul sap-
timini.
-IIfaracanna poatefi atacatci
e p6duchii de frunza. La
contaminciri mai mici spalafi
daunatoriicu apa, la conta-
minarile mai serioasestropiji
planta cu solutie stipun-alcool
(adtiugajila 10 1apii 200 g de
pasti de scipun~i0,5 1 de
alcooldenaturat) sausub-
stanfa pe bazBde pirethrur
85.
86. Turnuri de floriparfumare
Florile crinilor trompeti ipi revarsip h m d ame@or
toati vara.
VARIETATI
Crinii tromperP constituie o
mare reqit5 En istoria ame-
IiorEirii crinilor. fn 1925
francaul E. Debras a Pncru-
cigat crinul alb ,,Sargentn
(Lilium sargenriae) cu Lilium
henry;, un crin portocaliu, de
Pndyimea unui om, cu flori Pn
forms de turban. Floarea asrfel
ob5inuti a fost crinul trompet3 ,,Black Drqgonnh f l o e
(Lilium x aurelianense), find
denumir astfel de creatorul
siu. Cu floarea sa pendentii, IaB &ten soiuri cunoscute:
deschidndu-se larg, acest crin ,Golden Splendor": flori in
este strZmogultuturor hibri- formi de trompeta, galben-
zilor ,,Aureliann,din acest crin auriu, dungate portocaliu-brun
nssisdndu-se apoi ameliorari in pe exterior.
incredibilforme. Cltevade multeproprietiyiculori suntgi forma,,Blackde pdnie,Dragon":albe,floricu unin 8hsambfu de crini uompetig rranddiri
Pnsa generale: toate aceste colorit brun-purpuriu in exte- Plantafi crinii h faparbo- Floarea-miresei albjip a t e
plante sunt Snitoase, vigu- rior. rilor gi tufelor. Florile de inconjura crinii inal~igi com-
roase 5i parhmate. ,Pink Perfection": flori In culori pregnante se eviden~iazii pleta golurile dintre acqtia.
Florile acestor crini au for- form3 de pdnie, de culoare roz. bine pe fundalul format din Crinii tromped galbeni a r a ~
mi4 de ceagd sau pdnie. Pe o ,,Royal Gold": flori in for- frunzipl in nuanbe inchise. nemaipomenit alaturi de
plant5 se pot davolta peste mii de p h i e , galben-auriu, cu fn straturilede perene, veronicav i o l 4 gi echinacea
douzzeci de flori. Culoarea flo- desene galben-lamlie pe exteri- 1Psayi-i s3domine. Pe dt posi- galben-auriu.
rilor este de regula albi, gal- orul petalelor. bil, plantaji-i in forrna~iunide
benii, portocalie, roz sau rogie. "Heart's Desire": flori in d t e cinci sau mai multe plante.
forma de pdnie, galbene, cu Florile minunate pot rnasca
centrul portocaliu. gi colprile casei sau ale gara-
,Thunderbolt": flori ste- - jului. Averi grij: ca ferestrele
late, galben-auriu, asemani- salonului sau ale dormitorului
toare cu crinul galben. sii nu se afle prea aproape.
EUNDE SE PLANTEAZA? CESE PLANT^AL~IVRI?
Crinii trompeta prin drirnea Asociari crinii trornpeti doar
gi frumuserea lor atrag atentia cu flori cu rol subordonat.
in orice strat de flori. Nu-i Nepeta plantad ca acoperi-
plantafi in apropierea rerasei, toare de sol umbrqte
deoarece parfumul lor intens gi rzdkinile crinilor, inde-
ame~itor,mai ales noaptea, nu pprted melcii ~ieste splen-
este agreat de toad lumea. did3 pi ca imagine.
L-
PLANTARE SI ~NGRIJIRE
-
lichid Cl plasa de sdrrna Cl material de acoperire a solului
1
Plantwe:toamna. Afdnati Uiprfio groapiku dim'&%
a&nc solulstratului, 2de Mcm ~icu adancim&$iy
imbu&iti$ti-l cu compost$ 30 cm. Contracartifelor,
ingr&@mdntlichid, iar dace este
ca pact $icu nirip.
Depumgpr fund unstrat de Dapum #mnt pesmibu@Ij
310cm de sol amestecatcu 4R m iri udafi pi5dntul.10..
nisip, pecare apzafi cinci bulbi la sfaqit, mukiti solul cufrunze *,distanle de cdte 20 cm. arboresau pie.
5DupSce primevaraurmSi-
toare apar varfurileISstarilor,
fertilizajicriniiprin adaos de
ingrS~Bm6ntlichidla apa de
Crinii inalfi se pot rupe dmI
nu sunt sprijiniji. D a d
tulpina atinge ingltimea de
10cm, legaji-o de un arac CU
~ngimeade 1,2 r
I
87. GRUPA 8 29Crini trompeta'
IGr~diniritiscusit ---q
Soare. Wmi$Wornpeti pre-
fers locufle tnsorite, calde,
insi urnbrifi-le baza tulpinii.
Vara tarziu lssafi frunzi~ul
s l se usuce. Dad tiiati psrfile
ofilite, rnenfinefi doui treirni
a frunzelor.
O W .incorporafi
tn sal nYp pentrua ameliora
mlul compact )i a evlta for-
r w e a apei stagnante.
Plantafi crinii trompeti r o ~ i i
in locuri situate la est sau
vest, pentru c i dogoarea soa-
relui le decoloreazi florile.
m - -
[I 3ngnyre tot anul
~ N A ~IMAVARA
Plantare Protede contra
)octorulplantelor
I
Plantafi dupi curnpirare hghe$ui gi fertilizare
bulbii crinilor trompeti. Protejafi lastariitineri contra
Afanafi profund solul, iar, tnghefurilor tdrzii. Pncorpo-
daca este necesar, arnelio- rafi R sol ingra~grnlntchi-
rafi-i perrneabilitatea prin rnic ~icompost rnaturizat.
adaos de nisip. Protejafi
locul plantgrii cu frunze de
arbore sau paie 1.
- v m
Crinii sunt contarninafi des
de putregaiul cenu~iu IWulciregi sprijinire (Botrytis).Petulpini $ifrur
Menfinefi la rkoare ridici- ze apar pete rnaronii, apoi
na plantelor prin rnulcirea pirfile vegetale putrezesc $i
solului sau cultivand plante sunt acoperite de un strat
I
acoperitoarede sol. Sprijiniji de ciuperci. Deoareceboala
crinii cututori inainte de a se nu afecteazi $ibulbii, tiiati
inclina. Udati pevrerne w e - pirfile infectate.
I
toass.
ISBN97WW-EKMS1
88. t PLANTE CU BULB1
A
GRUPA 8
I
Erantis -
Vestitorulgalben alprimriverii
89.
90. FrumuseteI unica'
D a U e - m b o s coloratenu pot &si dioniu'o r
Petalele Indesat invoalte ale
daliei-cactus sunt mult rnai
impresionante dedt cele ale
celorlalte dalii decorative.
Unele petale ale daliei-cac- I
tus se dsucesc gi se terming in
viirfuri subgiri. Horticultorii au
ameliorat mai departe aceste
plante deosebite, astfel au luat
nagtere noi subgrupe. Dalia-
pgianjen are petale ca nigte Dalia-pgaqjen
tubugoare gi, spre deosebire de
dalia-cactus, petalele sale nu
sunt dispuse radial gi erect, ci mini5 in pAnie. Floarea pare
se aulead in directii diferite, rnai putin bizarit.. c
asemiinhdu-se cu picioarele Dalii-cactus exist5"itoate
unui ptianjen. 0 subgrupii culorile, mai pugin albastru gi
apart; este constituitgde-dali- negru. petalel; lor pot fi Podoaba dpdei:dalii-caetuspestrip
ile in form2 de coarne de cerb, monocolore, bicolore cu
deoarece petalele se bifurd la desene ca nigte flacsri, sau cu
viirf o dati sau de mai multe
ori, aviind un aspect franjurat.
Dalia semi-cactus reprain-
d tranzi~iadintre daliile-cactus
gi daliile decorative. Petalele se
rhucesc doar par~ial,unele
sunt fin arcuite gi nu se ter-
viirhrile de At2 culoare.
UNDE SE PLAN TEA^?
Daliile fnflorind indelungat
merit2 un loc deosebit in grZ-
dins. Planta~i-lesolitar sau aso-
ciate cu alte plante, in straturi
de bordurg sau in ciubere,
unde atrag imediat atenPa.
Dalia-cactus este adecvatii si
pentru plantarea in borduri.
Datoriti crqterii sale rapide pi
coloritului sgu, dalia
Pmpodobqte tirnp indelungat
ca o panglici5 colorad margi-
nile aleilor.
Plantati dalii colorate in
hndald straturilor de perene.
Zidurile Pnsorite ale caselor
pot fi de asemenea irnuodobite
cu dalii-cactus. Alegegi soiuri
care diferii de culoarea zidului.
Daliile-cactus se pot asocia fn
moduri diferite cu alte flori
vkatice.
Putefi crea o tranzifie cro-
matid de la rogu la galben
cultivand soiul ,Feuervogel".
Dalia galbens, cu petale a v k d
vkful rogu se potrivesc de
minune cu crti~eleportocalii gi
galben-lwiie gi cu titonia gal-
ben8 (Tithonia rorundiflora).
Asociagi dalii de culoare
rogu-somon cu flori Pn nuange
albastre, de exemplu jaleg
(Salvia brinacea) sau veronica
(Veronicalongifolia).
Planta~idalii-cactus roz alZ-
turi de gladiole violete sau de
aceeagi culoare. fnconj~ra~i
stratul cu pufulegi albqtri
(Ageratum housronianum).
1
Dalia s p r m S P r m ~ ~
Inib lao palm5 de sot.Mstrqi I; se rerncFdzegte,cialiileT ~ ~ I Q -1
- -
Taanlne*mitt, scoatefl tu- , ilor: acoperifi-le h primele
5bermliidinsol. n14i~ I p t - , no@ fieemm. OacS tirnpul
91. CARTEA
GRUPA 8 34
IGridiniritiscusit ,
7 *
%mmavara, cumpirafi
K&erculi rnari, tari, ccirnqi de
la serviciile de coletZrie sau
din magazinele de
horticultura.
INu cumplrafi tuberculi
mici, uscati, zbbrciti, tncoltifi,
MU cu wte wtr&te.
Soare. Daliile prefers D a d rlrifi bobocii, florib
lumina ~icaldura. NeceM vor fi mai mari.
Sase ore de soare pe zi.
Sol permeabil, bogat i n
substanfe nutritive. Substan-
fete organice asigurgsubstan- Nu plantafi daliile I%ngi
fete nutritive ~ivara pastreazi arbustii care le sustrag multi
um~t&w1 apa ~isubstante nutritive.
I
1 - 7 - ----
Ingryre tot anuj I
PRIMAVARA
Plantare
in aprilie, pregltiji stratul,
iar in mai plantafi tuberculii
de dalie.
VARA
Ingrijir-e
Pe vreme calda $iu x a t l
mentineti reavan solul dali-
ilor. Administrati-le pAna la
mijlocul verii ingr3gmAnt
complex, o data la patru sap-
tamhi. indepirtati sistema-
tic parfile ofilite p n t r u a
stimula infloririle ulterioare
(dreapra).
TOAMNA
Pregitire pentru iarni
Scoatefi tuberculii daliei din
sol toamna tlrziu, inainte de
venirea primelor inghejuri.
PBstrajituberculii in pungi
inscripfionate intr-un loc
intunecat, rece, ferit de
inghef.
loctorul plantelor
oatarea frunzelor daliei este
:auzata de ciuperca
Entyloma. Pe frunze apar
Pete galben-verzui, care in
interior se coloreaza in brun-
cenusiu.indepgrta~ifrunzele
si stropifi cu solu.fiipe baza
de cupru. Toamna adunafi
frunzele cazute. Plantati
tuberculii intr-un strat nou.
-
