Scoala de Vara Bisericani, 25-27 iunie 2015

1. INDICAŢIILE, ADMINISTRAREA
ŞI MONITORIZAREA
OXIGENOTERAPIEI ÎN BOLILE
PULMONARE

2. INTRODUCERE
• OxigenoterapiaOxigenoterapia reprezintă administrarea
oxigenului la concentraţii mai mari decât
cele din aerul ambiant ( 20,9%), având
drept scop corectarea unor cercuri
vicioase induse de prezenţa hipoxemiei
• Este indicată când hipoxemia este
dovedită prin paO2<60 mm Hg sau
SaO2<90% AA

3. OO22
Oxihemoglobina
(combinata)
PaO2 (dizolvata)
Valoare normala 95-96 mmHg
= 100,1-0,323x(varsta in ani)± 5 mmHg

4. COCO22
Bicarbonat (combinata) PaCO2 (dizolvata)
Valoare normala 40 mmHg± 5 mmHg

5. Hipoxemia apare prin:
1) Alterarea raportului ventilatie alveolara/perfuzie (VA/Q) =
normal 0,8
2) Hipoventilatie alveolara
3) Alterarea capacitatii de difuziune
4) Sunt intrapulmonar dreapta-stanga (ex: zone neventilate
dar perfuzate, fistule arterio-venoase)

6. !!!IMPORTANT!!!!!!IMPORTANT!!!
• 1, 2, 3 se pot corecta prin administrare de
O2, iar 4 nu.
• Hipercapnia este cel mai des generata de
2 si rar de 1,3,4.

7. Clasificarea insuficientei respiratorii
A) IR tip I si II
- Hipoxemica
- Hipercapnica+hipoxemica
Moderata (PaO2 < 60 mmHg)
Severa (PaO2 <45 mmHg)
Usoara (PaCO2 46-50 mmHg)
Medie (PaCO2 50-70 mmHg)
Grava (PaCO2 >70 mmHg)

8. B) In functie de valoarea Ph-ului
- Compensata
- Decompensata
Ph 7,35-7,4
PaO2 50-60 mmHg
SaO2 85-90%
PAPm 20 mmHg
Ph <7,35
PaO2 <50mmHg
SaO2 <85
PAPm >25 mmHg
PaCO2 >60-70 mmHg

9. C) Insuficienta respiratorie
- Obstructiva
- Restrictiva
- Mixta
- De origine centrala
D) Insuficienta respiratorie
- de cauza extrapulmonara “de pompa”
- de cauza pulmonara

10. Insuficienta respiratorie pulmonara
Cauze
- SDRA
- Alveolite fibrozante in stadii terminale
- Embolia pulmonara
- EPA
- Boli pulmonare obstructive
- Etc.

11. Insuficienta respiratorie de cauza
extrapulmonara
Cauze
a. Afectarea centrului respirator
- leziuni de punte, hemoragii, infarcte, encefalite, tumori, scleroza
multipla
- Sdr Dhy Drager
- Hipoventilatia alveolara centrala
- Poliomelita
- Siringomielia
- Atrofia spinala laterala
b. Boli ale nervilor periferici
- Polineuropatia acuta idiopatica
- Porfiria
- Difteria
- Herpes zooster

12. c) Boli cu transmitere neuromusculara
- Miastenia gravis
- Sdr Lambert Eaton
- Medicamente: polimixina, tetracicline
d) Boli musculare
- Distrofii musculare progresive
- Miopatia congenitala, miopatia mitocondriala
- Miozita
- Miopatii metabolice, subnutritii, hipokaliemii, hipofosfatemii
e) Boli ale scheletului toracic, adipozitate
- Sdr obezitate-hipoventilatie
- Cifoscolioze
- toracoplastii

13. Tipuri de oxigenoterapie
• Oxigenoterapia de lungă durată
• Oxigenoterapia de scurtă durată
• Oxigenoterapia în sistem ambulator
• Oxigenoterapia din timpul exacerbărilor BPOC
• Oxigenoterapia în situaţii speciale
– călătorii
– reabilitare pulmonară
– ingrijiri paliative
http://www.ers-education.org/pages/default.aspx?id=335&idBrowse=47886&det=1
“Indications for oxygen treatment in advanced COPD” - postgraduate course ERS 2008

14. Indicaţiile general acceptate ale
oxigenoterapiei de lungă durată (OLD)
• pacienţi cu paO2 în repaus ≤55 mmHg sau cu
SaO2 ≤ 88 % în aer ambient
• bolnavi în stare stabilă, fără exacerbări şi edeme
periferice în ultimele 4 săptămâni (2 măsurători
ale paO2 – una iniţială şi alta la 3 săptămâni)
AARC Clinical Practice Guideline
Oxygen Therapy in the Home or Alternate Site Health Care Facility —2007 Revision & Update
Asistenta la domiciliu a bolnavului respirator- Ghid de oxigenoterapie Fl Mihaltan vol.I

15. Indicaţiile general acceptate ale
oxigenoterapiei de lunga durata(OLD)
• pacienţi cu paO2 în repaus între 56-59 mmHg
sau cu SaO2 de 89% cu sau fără hipercapnie
dacă au:
 policitemie secundară (Ht ≥55%)
 CPC cu IC
 Desaturări nocturne non-apneice
 HTP (semne Rx, ECG)
 VEMS < 1,5 L
 Cei cu paO2 > 60 mm Hg sau SaO2>90 mmHg cu documentaţie
medicală justificativă
 Ex-fumător de cel puţin 1 lună sau nefumător
 Complianţă bună cu folosire minim 15 h / zi
 Cei cu sdr. restrictive când paO2 < 60 mm Hg
Asistenta la domiciliu a bolnavului respirator- Ghid de oxigenoterapie Fl Mihaltan vol.I

16. • Indicaţii relative - PaO2 între 7,3-8 kPa dacă există edeme
periferice
• Indicaţii controversate • Indicaţii paliative
Mucoviscidoza
Bolile restrictive
(alveolita fibrozantă sau
pneumoconioza)
IC în stadii terminale
Cancere pulmonare în faze
avansate
Boli pulmonare obstructive sau
fibrozante în stadii terminale (O2
reduce dispneea şi fatigabilitatea)
Asistenta la domiciliu a bolnavului respirator- Ghid de oxigenoterapie Fl Mihaltan vol.I

17. OLD CU ADMINISTRARE DOAR
NOCTURNĂ
Insuficienţa cardiacă congestivă–
respiraţie Cheyne Stokes cu sindrom de
apnee de somn de tip central:
- reduce microtrezirile şi desaturările
- reduce hiperactivitatea simpatică
- ameliorează capacitatea de efort

18. Contraindicaţii OLD
• Pentru pacientul cu BPOC care este
hipoxemic practic nu există contraindicaţie
• În restul afecţiunilor respiratorii care ajung
la insuficienţă respiratorie nu avem practic
contraindicaţii
• Atenţie la cei cu hipercapnie cronică!!!
AARC Clinical Practice Guideline
Oxygen Therapy in the Home or Alternate Site Health Care Facility
—2007 Revision & Update

19. OXIGENOTERAPIA DE SCURTĂ
DURATĂ
• decompensările acute ale unei insuficienţe
respiratorii atestată biologic pt atingerea
stabilităţii paO2 sau pentru tatonarea trecerii la
OLD
• pt episoadele de instabilitate tranzitorie a unei
boli cardiace sau pulmonare :
 BPOC
 IC
 astm sever
 paliativ în afecţiuni din stadii terminale

20. Alte indicaţii ale oxigenoterapiei de
scurtă durată
• Hipoxemia acută –
poate duce la leziuni
ireversibile pentru
organele acute
• Infarctul miocardic -
administrarea de
concentraţii mari O2
(6l /min)
• Pneumotoraxul-
resorbţia poate fi
accelerată de 3 ori de
inhalarea de O2 pur
(FiO2 de 60%)
• Hipoxie fara hipoxemie:
 Anemia cronică
 Intoxicaţia cu CO accidentală
sau în scop suicidar
 Methemoglobinemia
 Deficienţe de transport al O2
(şoc hemoragic, funcţia
cardiacă afectată)
 Stări perioperatorii
 Atacuri acute de astm
AARC Clinical Practice Guideline Oxygen Therapy for Adults in the Acute Care Facility— 2002

21. Interval ţintă: 94-98%
88-92% pentru cei cu
insuficienţă respiratorie cronică
cu hipercapnie - ideala este
utilizarea de mască Venturi 28%
cu 4l/min sau 24% cu 2l/min
ulterior trecere pe canule nazale
sau mască facială simplă
Oxigenoterapia – exacerbări BPOC
Thorax 2008;63(Suppl VI):vi1–vi68. doi:10.1136/thx.2008.102947

22. Managing passengers with respiratory disease planning air travel:
British Thoracic Society recommendations. Thorax 2002; 57(4):289-304.
Oxigenoterapia în timpul
călătoriilor cu avionul
Screening result Recommendation
Sea level SpO2 > 95% Oxygen not required (B)
Sea level SpO2 92-95% and no risk factor* Oxygen not required (C)
Sea level SpO2 92-95% and additional risk factor* Perform hypoxic challenge test
with arterial or capillary
measurements (B)
Sea level SpO2 < 92% In-flight oxygen (B)
Receiving supplemental oxygen at sea level Increase the flow while at
cruising altitude (B)

23. Oxigenoterapia -tratament paliativ
Studiile arată - că la pacienţii care au cancer pulmonar şi
hipoxemie (SaO2<90%) se reduce dispneea prin
administrarea de O2, iar la cei fără hipoxemie nu aduce
nici un beneficiu, nu diminuează dispneea - la aceştia dau
rezultate alte tratamente
Intervalul ţintă trebuie menţinut între 94%-98%
Thorax 2008;63(Suppl VI):vi37.
doi:10.1136/thx.2008.102947

24. Riscurile oxigenoterapiei
• Riscul fizic – incendii, explozie, traume create de
catetere, măşti şi uscarea mucoaselor, epistaxis, leziuni
de decubit
• Efectele funcţionale - hipercapnia indusă şi “atelectazia
de resorbţie”- reducerea volumului alveolar
• Evidenţe ale toxicităţii oxigenului tulburări de
permeabilitate a membranei alveolo-capilare
generarea de radicali liberi de oxigen nu s-a stabilit un
prag precis al concentraţiei toxice ( în funcţie de doză şi
durata de administrare)
Clinical Practice Guideline –AARC 2002)

25. Administrarea (OLD)
• Durata:
– Uneori continuu
– Cel puţin 15 – 18 ore/zi
– Evitarea întreruperilor > 2 ore

26. Dispozitive de oxigenoterapie

27. Concentratorul de oxigen
o un aparat care separă oxigenul de azotul din
aer cu ajutorul a 2 filtre de zeolit (cristal care
imbogateste aerul ambiant in oxigen)
o funcţionează pe bază de curent electric
o debit reglabil până la 5 litri/minut
o are 25 de kg
M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products

28. Cilindri de oxigen gazos
• Cilindrii de oxigen sunt
totuşi distribuiţi atât pe post
fix cât şi pentru folosirea în
ambulator
• Volumul de oxigen al
cilindrilor poate varia de la 2
litri (400 litri - gaz la 200 de
bari) la 20 de litri.
• Este format dintr-un racord,
reductor de presiune,
debitmetru
• Buteliile de 2 litri au o
greutate mică de 4,75 kg
fiind folosită frecvent pe
ambulanţă sau pot fi purtate
într-un rucsac sau bagaj
special
• Buteliile contin oxigen gazos
comprimat sub forma
gazoasa la o presiune de
180-200 bari
• Cantitatea de O2 din butelie
e d.p. cu nivelul de presiune
tt
M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products

29. • Reuşesc să adune oxigenul în
expir şi să-l elibereze la nevoie
în inspir, făcând economie 50
% permiţând prelungirea
duratei de utilizare în
ambulator a rezervoarelor
(buteliilor de O2)
http://www.bocvitalair.co.uk/vitalair/clinicians/ocd_clinicians.asp?
tabno=3&tabid=sc3
Dispozitive de economisire a oxigenului

30. Oxigenul lichid
• Este conservat la -183 ˚ si este refrigerat
• 1 litru de oxigen lichid degajeaza prin reincalzire si
vaporizare la temperatura ambianta 850 litri de oxigen
gazos
• Are un dispozitiv, un rezervor fix (un cilindru) si un mic
rezervor portabil
• Rezervorul portabil are un volum de 0,5-2 l (425-1721
litri gaz), cu o greutate totală de 2,2-6 kg
• poate fi uşor şi simplu de umplut de către pacient de la
un rezervor mai mare
M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products

31. Tipuri de interfeţe utilizate
Măştile cu performanţă
fixă
„The non rebreathing
mask” –masca cu
rezervor
“The partial
rebreathing mask”
(masca cu reinhalare
parţială)
Masca Venturi
Măştile cu performanţe
variabile
Masca facială simplă
Canule nazale
M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products

32. “The non rebreathing mask”
• are un rezervor de oxigen cu 2 valve
unidirecţionale (de fiecare parte a măştii) care
permit ventilarea aerului expirat şi în acelaşi
timp previne inspirarea acestuia în rezervorul
ataşat
• se poate asigura un debit de oxigen(10-15 l /
min)
• se poate realiza un FiO2 de 0.8-0.95
• utile în urgenţe
Kampelmacher MJ, van Kesteren RG, Deenstra M, et al. Long-term oxygen therapy. Neth J Med 1994; 44: 141-152

33. “The partial rebreathing mask”
(masca cu reinhalare parţială)
• este o mască simplă, cu un balon din material
de plastic care funcţionează ca un rezervor de
oxigen
• ajută la livrarea unor concentraţii crescute de O2
la un flux redus de O2
• la 6 L/min eliberează o concentraţie de oxigen
de 40-50 %, iar la10-15L/min de 60 %
• se poate ajunge la un FiO2 de 0.7-0.85
Larry "Harris" Taylor, A Diver's Guide To Oxygen Therapy Apparatus;2001-2004

34. Masca Venturi
• bazată pe principiul lui Bernoulli, asigură o concentraţie
fixă de O2, fără a fi influenţată de volumul curent
• asigură un FiO2 controlat de 24%, 28%, 35%, 40% sau
60%.
• Măştile sunt insoţite de jeturi colorate şi codate care
produc un FiO2 cunoscut la un debit de oxigen dat
• FiO2=fractia inspirata de O2
• FiO2=20%+(4xdebit de O2 in l/min)
Kampelmacher MJ, van Kesteren RG, Deenstra M, et al. Long-term oxygen therapy. Neth J Med 1994; 44: 141-152

35. Thorax 2008;63(Suppl VI):vi1–vi68. doi:10.1136/thx.2008.102947

36. Masca facială simplă
• Nu prezintă valve sau rezervor ataşat
• Cu un debit de oxigen de 5-15 l/min, o
mască facială simplă asigură un FiO2 de
0.40-0.60.
• Avantaje: simplitatea sistemului, fără risc
de epistaxis, costuri mici, se pot utiliza la
cei cu obstrucţie nazală
• Dezavantaje: disconfortul, interferenţe cu
alimentarea, hidratarea şi expectoraţia
M.J. Kampelmacher, Administration and monitoring of oxygen therapy, The buyers’ guide 2010 to respiratory care products

37. Canulele nazale
 Cel mai frecvent utilizate,
ieftine
 Permit alimentarea şi
comunicarea
 De obicei nu se utilizează
un flux mai mare de
3l/min şi nu impun
umidificarea aerului
 Realizează un FiO2 de
0.24-0.4
 La flux mai mare de
4l/min - apare uscăciunea
mucoaselor, iritaţia şi
disconfortul (umidificarea
este necesară)
 Exista riscul deplasării
acestora în timpul
somnului
 Risc de epistaxis,
obstruare cu secreţii

38. DEVICES FOR OXYGEN ADMINISTRATION IN PATIENTS WITH HYPOXAEMIA DURING SPONTANEOUS BREATHING J. Geiseler and O. Karg-
THE BUYERS’ GUIDE TO RESPIRATORY CARE PRODUCTS 2009
Oxynasor
(Pari, Starnberg,
Germany)
Oxymizer
(Chad Therapeutics,
Naples, FL, USA)
The OxyArm
(Southmedic, Barrie,
ON, Canada)
Catetere
nazofaringiene-
mentinerea unei
concentratii crescute de
O2 inspirat

39. Umidificarea oxigenului
• Previne distrugerea ciliară şi iritarea mucoaselor
• Se indică:
 la cei ce necesită căi respiratorii artificiale
(traheostomă, cateter transtraheal);
debite mari de O2 ;
au secreţii vâscoase - creşte claritatea sputei
• Risc de complicaţii bronhoconstricţie, creşte
riscul de infecţii, scăderea funcţiei pulmonare la
utilizare excesivă
Thorax 2008;63(Suppl VI):vi53–vi54. doi:10.1136/thx.2008.102947

40. Monitorizarea oxigenoterapiei
Tehnici de monitorizare
Gazometria arterială Pulsoximetria
Măsurarea transcutanată a PO2
Monitorizarea aerului inspirat sau expirat
Non-invazive
Invazive

41. Beneficiile oxigenoterapiei precoce
• Reversia policitemiei
• Ameliorarea hipertensiunii pulmonare
• Ameliorarea funcţiei ventriculului stâng şi
drept
• Creşterea toleranţei la efort
• Corectarea hipoxemiei
• Reducerea dispneii
• Ameliorarea funcţiei cerebrale

42. Discuţii
• Suplimentarea cu oxigen este optimă pt
corectarea hipoxemiei
• Oxigenoterapia ameliorează dispneea
• Trebuie să avem un scop clar de prescriere:
• Îmbunătăţirea supravieţuirii
• Reducerea dispneei
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii - permiţând activităţi extradomiciliare
• Prescrierea oxigenului
• O evaluare atentă în funcţie de necesităţile pacientului
• Folosirea de tehnologie adecvată
• Necesarul de oxigen se schimbă în timp
http://www.erseducation.org/pages/default.aspx?id=335&idBrowse=47886&det=1 ERS 2008

43. CONCLUZII
 OLD trebuie prescrisă doar la pacienţii care sunt stabili
din punct de vedere clinic, care s-au lăsat de fumat şi care
au fost trataţi optim prin alte mijloace
 Adăugarea de dispozitive portabile de O2 –îndeplinirea
activităţilor zilnice, deplasărilor
 Debitul de oxigen ar trebui reglat astfel încât să se obţină
o SaO2 de 94-98%
 Supravieţuirea - influenţată după 500 zile de tratament;
rata este de 62% la 5 ani şi doar 26% la 10 ani; corecţia
hipoxemiei este un factor de predicţie a supravieţuirii

44. CONCLUZII
• Oxigenoterapia - constituie o modalitate
importantă de tratament în îngrijirea
pacienţilor cu boli respiratorii, atât în
situaţiile acute (când salvează viaţa
pacientului) cât şi în administrarea cronică
(creşterea supravieţuirii - mai ales la
pacienţii cu BPOC sever)