Afecţiunile digestive şi cauzele psihoemoţionale

1. Cauzele psihoemoţionale ale bolilor
Afecţiunile digestive
o prezentare după cartea dlui Dr.Dorin Dragoş – Cauzele psihoemoţionale ale bolilor
iulie 2016

2. Afecţiunile digestive superioare şi emoţiile
Zodia care guvernează aceste segmente ale tubului digestiv este Racul, semn de apă,
cardinal. În sistemul zodiacal, apa semnifică emoţiile, iar termenul de cardinal semnifică,
printre altele, tendinţa de orientare către exterior, către ceilalţi. Aceşti indivizi au o reacţie
emoţională (nu una raţională ori afectivă), atunci când interacţionează cu ambianţa.
Ei mărturisesc că resimt emoţiile în stomac, fie ca o senzaţie de greutate (atunci când
starea interioară este de ataşament, de inerţie, de lipsă de chef), fie de arsură (mânie,
tendinţa de a conduce, de a se impune), fie de ghem, înţepătură, balonare (teamă,
nesiguranţă).
Persoanele de tip Rac sunt foarte legate de noţiunea de
domestic şi de familiar - îşi doresc protecţia căminului
atmosfera şi siguranţa lui. Au o anumită timiditate faţă de
exterior.
Mediul le apare ca o luptă, ca o permanentă testare.
Pentru digestivul superior, scopul devine un mijloc pentru
afirmarea de sine.
Gastrita, Duodenita, Ulcerul gastric, Ulcerul duodenal, Hipotonia şi hiposecreţia gastrică,
Refluxul gastroesofagian şi esofagita de reflux

3. Afecţiunile digestive superioare şi emoţiile
Reacţia emoţională faţă de exterior poate avea ca substrat fie:
ATAŞAMENTUL , inerţia (predominanţă de Apă şi Pământ)
MÂNIA, înverşunarea, dorinţa de a domina ( Foc)
TEAMA, nesiguranţa, anxietatea (Aer)
Exemplu: Ulcerul la persoane iritabile (Foc)
Persoanele mânioase, “acide”, sarcastice.
Hiperaciditatea şi senzaţia de arsură se poate extinde din
regiunea stomacului în sus de-a lungul esofagului, exprimând
tendinţa de a respinge cu mânie şi înverşunare...
Ulterior va apărea ulcerul acut tipic...
Gastrita, Duodenita, Ulcerul gastric, Ulcerul Duodenal, Hipotonia şi hiposecreţia gastrică,
Refluxul gastroesofagian şi esofagita de reflux

4. Afecţiunile digestive superioare şi emoţiile
ATAŞAMENTUL , inerţia (predominanţă de Apă şi Pământ)
Exemplu: “Stomacul leneş” (Apă,Pământ)
Starea de letargie se va răsfrânge şi la asupra planului fizic, inducând hipotonie gastrică,
cu un stomac “leneş”, din care alimentele sunt evacuate lent. Apare stază gastrică
(diskinezie gastrică hipotonă), stomacul căpătând uneori dimensiuni gigante (stomac
în chiuvetă), ce poate coborî până în pelvis.
Senzaţiile resimţite sunt de greutate, apăsare, stomac încărcat, uneori cu greaţă şi văr-
sături, semnificând starea de respingere faţă de tot ce este nou, străin de structura sa;
frecvent asociate cu o stare de somnolenţă, letargie, lipsă de
chef.
Uneori, senzaţiile de greutate, apăsare, prea plin, sunt
resimţite şi la nivelul pieptului şi capului.
Gastrita, Duodenita, Ulcerul gastric, Ulcerul Duodenal, Hipotonia şi hiposecreţia gastrică,
Refluxul gastroesofagian şi esofagita de reflux

5. Afecţiunile digestive superioare şi emoţiile
Exemplu: “nevroza gastrică”, ulcerul la persoane anxioase (Aer)
Sunt persoane neliniştite cu somnul agitat şi întrerupt. Îngrijorarea permanentă se
traduce printr-o reacţie anxioasă insinctivă la toate evenimentele exterioare.
De cele mai multe ori aceştia vor prezenta tulburări funcţionale (diskinezie gastrică
hipertonă), un examen paraclinic de specialitate (radiologic, ecografic sau endoscopic)
nedecelând nici un fel de modificări la nivelul mucoasei.
Aerul subtil, este cel care dirijează motalitatea tubului digestiv la acest nivel.
Tulburarea dinamicii musculare va provoca senzaţii dureroase
intense, mai adesea cu caracter colicativ – crampe, cu apariţie
neregulată, capricioase, variabile ca durată şi localizare.
Stomacul este destins cu gaze şi apasă prin intermediul
diafragmei, asupra plămânilor şi a inimii, ceea ce poate
provoca senzaţia de lipsă de aer, palpitaţii, etc.
Se poate asocia şi o constipaţie cronică (uscăciunea
caracteristică tipului Aer) cu o importantă componentă spastică.
Gastrita, Duodenita, Ulcerul gastric, Ulcerul Duodenal, Hipotonia şi hiposecreţia gastrică,
Refluxul gastroesofagian şi esofagita de reflux

6. Afecţiuni Esofagiene Epigastrice Duodenale şi Colonice
A U T O R I T A T E A INCERTITUDINEAProbleme

7. Afecţiuni Esofagiene Epigastrice Duodenale
A U T O R I T A T E A (A)Probleme cu
simptome esofagiene: A este percepută ca un factor constrângător care îi impune lucruri
pe care el le respinge, le consideră inacceptabile;
simptome epigastrice atipice: individul se simte constrâns de A de a menţine un anumit
nivel ridicat de performanţă;
simptome epigastrice tipice: priveşte A ca pe un rival, intră în competiţie cu ea;
patologie duodenală: A nu mai este nici măcar un posibil rival (se consideră superior ei),
ci doar un potenţial obstacol în calea ambiţiilor sale;

8. Afecţiunile digestive inferioare şi emoţiile
Tractul intestinal, cu excepţia porţiunilor terminale ale intestinului gros, se află sub
guvernarea zodiei Fecioarei şi, foarte adesea, afecţiunile acestei zone sunt condiţionate
de unul dintre principalele defecte ale acestui semn de pământ, şi anume lipsa de
încredere în sine.
În sens mai larg, se poate vorbi despre întregul complex de tensiuni, frustrări,
resentimente, neîmpliniri care privesc munca de zi cu zi, activitatea profesională, mai
ales de factură rutinieră, cotidiană, şi mai ales din perspectiva subordonatului, funcţi-
onarului, lucrătorului de rând, din marea masă.
Aceasta nu înseamnă că o persoană cu funcţii de conducere este exclusă de la
astfel de tulburări. Ea devine susceptibilă la probleme intestinale mai ales când apare
îndoiala, incertitudinea, ezitarea, când atitudinea dominatoare
se clatină, şubrezită sub impactul evenimentelor.
Aceste tulburări sunt cel mai frecvent de tip AER.
Există şi suferinţe intestinale de tip Foc sau de tip Apă.
Preocuparea pentru siguranţa materială (domiciliul şi veniturile)
reprezintă o caracteristică generală a pacienţilor cu afecţiuni colonice.
Colon iritabil, Enterocolita acută, Dizenteria, Rectocolita ulcerohemoragică, boala Crohn,
Hemoroizii, Viermii intestinali

9. Afecţiunile digestive inferioare şi emoţiile
Reacţia emoţională faţă de exterior poate avea ca substrat fie:
ATAŞAMENTUL , inerţia (predominanţă de Apă şi Pământ)
Constipatul = comoditate, dorinţa de confort şi stabilitate;
MÂNIA, înverşunarea, dorinţa de a domina ( Foc)
Boli inflamatoare colonice = irascibil, înverşunat;
TEAMA, nesiguranţa, anxietatea (Aer)
Balonare = nesiguranţă;
Colon iritabil = asigurarea stabilităţii materiale are rostul de a-i
compensa spaima şi neîncredrea;
Diaree = agitaţie, nelinişte, nerăbdare;
Colici intestinali = spasm, crispare anxioasă;
Cancer colonic = traumă interioară persistentă;
Colon iritabil, Enterocolita acută, Dizenteria, Rectocolita ulcerohemoragică, boala Crohn,
Hemoroizii, Viermii intestinali

10. Probleme
Afecţiuni Colonice
INCERTITUDINEA
INTESTINUL GROS
„Intestinul gros se intinde de la porţiunea terminală a intestinului subţire pană la
orificiul anal. El se divide in următoarele porţiuni: cecul, cu apendicele vermiform;
colonul ascendent;colonul transversal; colonul descendent; colonul sigmoid şi rectul.
Lungimea totală a intestinului gros este de la 1 pană la 1,5 m.
Afecţiuni: “Colon iritabil” – predominanţa Aerului
Balonări, dureri intense, migratoare, palpitaţii, respiraţii rapide, insomnie. Episoadele
diareice alternând cu perioade de constipaţie de tip spastic, cu scaun fragmentat şi
durere. Individ lipsit de încredere în sine când trebuie să realizeze o
acţiune importantă, un examen, o apariţie în public...
El îşi simte ameninţată baza subzistenţei (locul de muncă,
resursele financiare, locuinţa).
Anxietatea domină tabloul, asociată cu ipohondrie şi nervozitate.
(dar nu irascibilitate – nu este un coleric)
Diareea poate apare fie ca o predominenţă a AERULUI – pe
fond emoţional. Fie a FOCULUI, cu scaune sângerânde şi febră.
Fie (mai rar), sub semnul APĂ/Pământ, cu scaune abundente,
dureri abdominale difuze şi tendinţa la inactivitate.

11. Afecţiunile digestive colonice şi legătura lor cu poziţia şi
echilibrul bazinului
1.Dislocare coxală dreaptă – corpul se înclină spre dreapta, piciorul drept pare mai scurt
poate duce la o afectare a nervilor parasimpatici,
hipofuncții ale ficatului și stomacului, slăbire, diaree, boli ginecologice ș.a.
2.Dislocare coxală stângă – corpul se
înclină spre stânga, piciorul stâng pare
mai scurt: afectare a nervilor simpatici,
hipofuncții ale inimii, plămânilor,
adipozitate, răceală, constipație, ș.a.
3.Dislocare coxală mixtă – când există un tip de dislocare
coxală iar coloana vertebrală face un “S” pentru a regăsi
echilibrul şi a repartiza mai bine greutatea corpului: apetit
selectiv, greutate corporală variabilă, constipaţie şi diaree
alternativ, simptome generale de tipul 1) şi 2).
Idee: Terapia Yumeiho poate rezolva o parte din afecţiunile
digestive pe lângă alte beneficii.
Întrebare: Poate dislocarea coxală să predispună spre un tipar emoţional?

12. Afecţiunile digestive colonice
HEMOROIZII Sunt o expresie a tensiunii, a preocupării exagerate şi neîntrerupte pentru
o anumită problemă, a efortului neîncetat pentru a îndeplinii anumite obiective.
Localizarea lor în zona anorectală nu este aleatorie – zona este legată de nivelul bazal
al existenţei, de a supravieţui. Este o competiţie a omului cu el însuşi.
Reprezintă o rezonanţă a elementului PĂMÂNT nuanţat de FOC.
De multe ori se asociază constipaţiei. Pot să apară în condiţii de relaxare a peretelui
venos de cauză hormonală (de ex. în sarcină) sau constituţională, când se produce
stază în sistemul venos port, legată de afecţiuni hepatice.
Tendinţa la conformism şi inerţie se manifestă la nivelul ficatului
(prin congestie când predomină APA sau prin fibroză, când predomină PĂMÂNTUL)
şi se corelează cu congestia hemoroidală.
Hemoroizii exprimă încordarea de a nu permite dărâmarea structurilor de securitate.
Ataşamentul faţă de eşafordajul care furnizează stabilitate interioară.

13. Terapia psihocauzală în afecţiunile digestive
Terapeutul va sprijini pacientul în a sesiza nucleul cauzal al tulburărilor sale.
În afecţiunile digestive superioare, durerile au ca ax preocuparea pentru AUTORITATE
şi IERARHIE (care la unii este o reminiscenţă a atitudinii coercitive, dure a părinţilor).
De exemplu, în afecţiunile duodenale, autoritatea este percepută ca lezantă, îl
împiedică să-şi atingă scopurile , fără ca el să se simtă dominat sau inferior.
În durerile de stomac tipice, cuvintele cheie sunt: competiţia, rivalitatea, performanţa.
Iar în afecţiunile esofagiene: autoritatea este văzută coercitiv şi individul o respinge.
De exemplu, la pacientul colonic – problema este nevoia
de siguranţă.Reacţia lui fundamentală este
anxietatea – se simte ameninţat. Starea psihică precede
cu ore, zile sau chiar săptămâni, instalarea simptomelor.
Este important să-şi conştientizeze problema.

14. Idei principale
Afecţiuni digestive superioare şi inferioare
1
3
Remarcă
Cele superioare au drept referinţă ideea de
AUTORITATE
Trăsăturile de temperament: flegmatic (pământ), melancolic (apă),
coleric (foc ) şi sanguin (aer) - sunt predispuse la anumite boli
Persoanele cu afecţiuni subdiafragmatice sunt interesate de propria
persoană, cele cu probleme supradiafragmatice, sunt interesate de
cei din jur.
2
Cele inferioare. CONSTIPATUL = menţinerea
securităţii/stabilităţii; DIAREICUL = dobândirea s/s

15. Fii creativ – Bucură-te de viaţă!
Pentru orice cădere e-o căpiţă de fân!

16. Afecţiuni digestive
Surse:
Dr.Dorin Dragoş – Cauzele psihoemoţionale ale bolilor
ed.Deceneu - 2010
“Tradiţia europeană îşi trage seva din sistemul
ayurvedic, fiind prima orară fundamentată de
Hipocrates (care, fără îndoială a cunoscut direct
textele sau măcar ştiinţa ayurvedică) sub forma
celor patru tipuri constituţionale: flegmatic
(pământ), melancolic (apă), coleric (foc),
sanguin (aer)...”
model Maddy Cubix
concept Vlad Sofronie ...şi Wikiwand
...urmează două anexe:
despre chakre şi despre
creierul abdominal...

19. Olga Ivanova
Eliseeva
“Secretul
tămăduirii”
“Aşa cum un râu are un spirit al lui, sistemul digestiv
găzduieşte o mare parte din spiritul uman. Acesta
reprezintă esenţa sinelui, voinţa şi intuiţia omului.”
Surse: Wikiwand,Wikipedia,Pinterest ...

20. Cum influenţează intestinul funcţionarea creierului? În
primul rând, prin producerea unor substanţe numite
neurotransmiţători, care acţionează direct asupra
creierului. Serotonina, de pildă, este un
neurotransmiţător implicat în controlul dispoziţiei şi al
comportamentului şi al cărui dezechilibru se poate
manifesta prin simptome deosebit de neplăcute pentru
pacient şi cei din jurul său, simptome pe care medici şi
pacienţii s-au obişnuit să le ţină sub control apelând la
medicamente specifice, cum este celebrul Prozac.
Or, serotonina este produsă, în proporţie de 95%, de
microorganismele din intestin. Odată ce ştim aşa ceva,
nu mai pare atât de surprinzătoare ideea că microbiomul
ne influenţează starea de spirit şi sănătatea minţii.
O altă cale prin care intestinul îşi exercită influenţa asupra creierului este cea prin
intermediul nervului vag; anumite substanţe produse în intestin acţionează asupra
nervului vag, care transmite semnalele corespunzătoare la creier.
Iar creierul, la rândul lui, acţionează asupra intestinului, şi nu numai direct, prin semnale
nervoase ori chimice, ci uneori tot prin intermediul microbiomului.
microbiom, adică
totalitatea de
bacterii din și de pe
noi care ne
însoțește peste tot,
indeferent de ceea
ce facem...
Suprafata
intestinala totala
este de
aproximativ 400m

21. Faptul că, într-adevăr, comunicarea are loc în ambele
sensuri este demonstrat de rezultatele unor studii
(realizate pe maimuţe, în 2004, dar şi pe oameni, în
2008), care au indicat că stresul duce lamicşorarea
numărului de lactobacili din compoziţia microbiomului
intestinal (lactobacilii fiind bacterii benefice pentru
sănătatea organismului uman).
Iar un alt studiu, din 2011, publicat în Brain, Behavior,
and Immunity, arătă că, la şoareci, stresul (provocat prin
confruntarea cu şoareci mai agresivi) reduce diversitatea
populaţiilor de bacterii din intestin, scade numărul
bacteriilor benefice, favorizează inflamaţia la nivel
intestinal şi face animalele mai sensibile la infecţii.
Molecule numite citokine şi asociate cu inflamaţia, produse în intestin, tulbură biochimia
creierului şi îi fac pe oameni mai vulnerabili la depresie şi anxietate. Un cercetător de la
Mc Master University, gastroenterologul Premysl Bercik, crede că acest proces ar
explica de ce boli gastrointestinale cronice precum maladia Crohn, colita ulcerativă sau
sindromul intestinului iritabil sunt asociate, la aproximativ jumătate dintre pacienţi, şi cu
anxietate ori chiar depresie.
Microbiota
intestinal =
numarul total de
germeni este mai
mare decit
numarul total de
celule al
organismului.
Microbiomul contine
de cel putin 100 de
ori mai multe gene
decit genomul uman.

22. De ce este importantă cunoaşterea acestui aspect
„bidirecţional” al comunicării creier-intestin?
Pentru că astfel se deschide o cale spre noi terapii,
care să trateze atât simptomele fizice ale bolilor
intestinale, cât şi problemele psihice asociate adesea
cu ele.
Tratând anxietatea şi depresia cu medicamente
spcifice, s-ar putea îmbunătăţi şi starea sistemului
digestiv; iar tratând inflamaţia intestinală, s-ar putea
îmbunătăţi starea de spirit, rezultatul final fiind
ameliorarea stării generale a organismului.
Microbiomul intestinal înrâureşte profund, aşadar, dezvoltarea creierului, biochimia sa
şi diferite fenomene comportamentale, precum comportamentul emoţional, percepţia
durerii, felul în care răspunde creierul la stres.
In timpul stresului şi agresiunii mucoasa intestinală devine hipoxică, apar leziunile
locale, îşi pierde funcţia de barieră şi se face posibilă translocaţia atât a corpilor
bacterieni cât şi a produşilor acestora.
'‘simt
fluturi in
stomac''

23. Un stuidu întreprins la University College Cork, publicat
în 2012 în revista Nature, a urmărit 200 de persoane
vârstnice, de-a lungul a a doi ani, constatând că
microbiomul lor diferea în funcţie de locul în care trăiau –
la ei acasă (unde aveau o alimentaţie mai variată) ori în
cămine de bătrâni (unde dieta este, în general, mai puţin
diversificată). Felul în care microbiomul reflectă aceste
condiţii de viaţă este aşa de precis, încât, analizând doar
compoziţia unui microbiom, fără a şti nimic altceva,
cercetătorii ajunseseră să poată spune cu precizie dacă
persoana respectivă trăia într-un cămin de bătrâni de
multă vreme, dacă se mutase acolo recent ori dacă trăia
în mijlocul unei comunităţi umane obişnuite. Iar starea
microbiomului se reflecta, la rândul ei, în starea de
sănătate generală a persoanei respective
Surse: http://www.descopera.ro/stiinta/12187423-fiintele-care-traiesc-in-noi-ne-ar-putea-face-mai-inteligenti
Poate în viitor, medicii psihiatri vor ajunge să prescrie în mod curent o cură cu
bacterii vii ca tratament pentru depresie, anxietate, comportament obsesiv-
compulsiv şi alte probleme de sănătate mentală.
https://geomarz.wordpress.com/2012/05/18/microbiomul-intestinal/